UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

SCOALA DE STUDII ACADEMICE POSTUNIVERSITARE DE MANAGEMENT

PLAN DE AFACERI

MOARA PENTRU CEREALE

CUPRINS

Sinteza planului de afaceri.2

Afacerea propusa si domeniul de activitate3

Piata.4

Situatia pietei..4

Clientii5

Segmentul de piata6

Concurenta7

Analiza SWOT..7

Mixul de marketing8

Produsele si serviciile8

Pretul9

Promovarea si distributia..11

Organizare si conducere12

Procesul de productie12

Conducerea.13

Personalul14

Avantajele oferite comunitatii14

Previziuni financiare..15

Necesarul de finantare..15

Venituri previzionate.15

Cheltuieli de productie anuale..16

Analiza pragului de rentabilitate..18

Sinteza planului de afaceri

Acest plan de afaceri este intocmit de catre firma MORARUL S.R.L., pentru obtinerea unui credit bancar necesar achizitionarii unei mori de cereale, ce va fi pusa in functiune in comuna Dragalina, judetul Calarasi.

Moara va produce faina de grau din graul achizitionat de catre firma si va oferi servicii de morarit pentru producatorii agricoli din zona.

Valoarea totala a investitiei este de 250 milioane lei, din care:

50 milioane lei vor fi asigurati din surse proprii si vor fi destinati amenajarii terenului si spatiului, precum si asigurarii utilitatilor necesare desfasurarii activitatii;

200 milioane lei vor fi asigurati printr-un credit bancar, care va fi utilizat pentru achizitionarea utilajului de morarit. 

Activitatea proiectata va asigura un grad bun de lichiditate (rata curenta a lichiditatii va fi de 1,18 in primul an si va creste pana la 22,16 in al cincilea an de functionare; rata rapida a lichiditatii va creste de la 0,93 in primul an pana la 21,40 in anul al cincilea de functionare). Capacitatea de acoperire a dobanzii este foarte buna: de la minim 4,32 in primul an, aceasta va creste pana la 32,96 in anul al cincilea.

Investitia, in valoare de 250 milioane lei va putea fi acoperita integral din profitul net pana la sfarsitul celui de-al doilea an de activitate. Rata de recuperare a investitiei va fi de 93,87%, ceea ce demonstreaza ca proiectul are o profitabilitate buna de-a lungul perioadei analizate. Activitatea prevazuta va aduce un profit net raportat la vanzari de 8,26% in primul an, ajungand pana la 16,33%.

Rata interna de rentabilitate este de 65,06%, iar valoarea neta actualizata a investitiei este de 168,3 milioane lei pe perioada de cinci ani analizata. Comparand rata interna de rentabilitate cu dobanda acordata creditelor pentru proiecte de investitii de catre banci in prezent - circa 45% - putem considera proiectul rentabil.

La sfarsitul perioadei de 5 ani pe care s-a facut analiza proiectului de investitii, activitatea va genera un surplus de numerar de 900 milioane lei, care va fi utilizat pentru dezvoltarea afacerii.

Estimarea acestor rezultate s-a facut in conditiile unor marje largi de siguranta, si anume:

utilizarea capacitatii de productie in proportie de numai 75% in primul an de functionare si 95% in urmatorii ani;

nivel minim al veniturilor considerate si cheltuieli maxime luate in calcul;

un regim de lucru de numai 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana;

preturi de vanzare si uium pentru servicii de macinat cu cel putin 10% sub nivelul mediu al celor practicate in momentul actual pe piata.

Exista perspective de extindere a acestei afaceri in amonte si in aval fata de activitatea de morarit:

in amonte - cultura cerealiera (grau si porumb), asigurandu-se materia prima;

in aval - productie de paine si alte produse de panificatie, asigurandu-se desfacerea fainii.

2. Afacerea propusa si domeniul de activitate

S.C. MORARUL S.R.L., cu un capital subscris de 12 milioane de lei a fost infiintata la 23 iunie 1996 si este inmatriculata in Registrul Comertului cu numarul 0021418.

Firma are sediul in orasul Slobozia, Strada Dunarii nr. 233 si este proprietatea lui Petrache Marin.

In primii 3 ani de functionare, firma a desfasurat activitati de comert en-detail cu produse agroalimentare, prin intermediul unui magazin proprietate, situat in centrul orasului Slobozia.

Rezultatele financiare se prezinta astfel: o cifra de afaceri medie de 40 milioane lei lunar, o rata a profitului brut lunar de 20%, rata lichiditatii fiind foarte buna; firma a contactat un credit comercial pe termen scurt, care a fost integral rambursat in anul 1997, iar in prezent nu are nici un credit in derulare.

In prezent firma are un numar de 8 salariati.

Pentru a reinvesti profitul acumulat in acesti 3 ani de activitate intentionam sa dezvoltam activitatea firmei in domeniul productiei agro-alimentare.

Ne propunem - in prima etapa - sa punem in functiune o moara de cereale in localitatea Dragalina, judetul Calarasi.

In a doua etapa intentionam sa extindem activitatea productiva in domeniul productiei de paine si alte produse de panificatie. Prezentul plan se refera numai la prima etapa a proiectului nostru si anume la punerea in functiune a morii de cereale.

Moara va functiona:

in regim de productie - va produce faina de grau si porumb din cereale achizitionate, faina urmand a fi vanduta en-gros;

in regim de prestari servicii - va macina cereale pentru locuitorii din zona, cu plata in natura, sub forma uium.

Consideram ca aceasta afacere are reale sanse de reusita deoarece, asa cum vom demonstra in continuare, exista o cerere in crestere pentru produsele si serviciile pe care le vom oferi: pozitia geografica asigura o baza larga de aprovizionare cu materii prime, comuna fiind situata intr-o zona cerealiera si exista posibilitati de desfacere datorita retelei relativ dezvoltate de drumuri si cai ferate.

exista perspective largi de dezvoltare a afacerii atat in amonte - prin arderea unor suprafete de teren agricol si cultivarea graului si porumbului - cat si in aval - prin punerea in functiune a unor linii de panificatie, patiserie, paste fainoase.

3. Piata

3.1. Situatia pietei

Conform traditiei, in Romania se consuma cantitati apreciabile de paine (minim o jumatate de paine zilnic pe cap de locuitor, adica 200g de faina), spre deosebire de tarile din Europa de Vest, unde este preferat cartoful. Prin urmare, faina de grau este un element solicitat. Desi la noi se produce suficient grau pentru a acoperi nevoile populatiei (existand chiar si surplus), totusi se importa faina, aceasta ajungand pe piata la un pret mai mare decat cea autohtona.

De ce? Pentru ca faina din import (Ungaria, Franta, Turcia), datorita continutului de gluten - minim 28, este preferata de catre specialistii in panificatie celei autohtone, cu continut de gluten 20-24.

Glutenul este o substanta albuminoida, moale, elastica, vascoasa si cenusie, care se gaseste in boabele de cereale, mai ales in cele de grau, si determina proprietatile de panificatie ale tarii, dand porozitate painii. Continutul de gluten depinde de erbicidarea culturilor de grau, de conditiile de depozitare, etc.

Conform STAS 813, graul pentru vanzare are greutatea hectolitrica minim 75 Kg, corpuri straine maxim 3%, umiditate 15%, continut de gluten minim 20. Se considera graul furajer cel cu greutate hectolitrica sub 75 Kg si continut de gluten sub 20.

Pe piata romaneasca, in conditiile unei extractii de 50-60% pentru faina, soiurile de grau cu un continut intre 21 si 24 gluten. Se poate ajunge la 28% gluten, dar folosind un randament foarte mic.

Morile existente, in general, fac un singur tip de faina, cu grad de extractie intre 50 si 70% (in functie de calitatea graului). Capacitatile variaza de la minim 150 Kg grau (mori de capacitate mica) la 800 Kg grau (mori de capacitate mare) prelucrat pe ora. O moara de capacitate medie (400 Kg grau/ora) poate fi amplasata, in general, in comune sau sate, acoperind nevoile a 10.000 de locuitori, dar tot atat de bine poate functiona si in orase. Se adreseaza cu precadere producatorilor individuali, brutariilor particulare cu capacitate mica si medie.

Intrucat faina reprezinta un produs de baza in alimentatie, este de presupus ca afacerea are sanse de reusita, deoarece exista o cerere tot mai mare pentru produsele si serviciile oferite, datorita miscarilor de populatie de la orase la sate si diversificarii productiei de panificatie si fainoase.

Produsele obtinute sunt faina de grau, malaiul de consum si taratele de grau si de porumb. Pentru macinarea porumbului este necesar un echipament de macinat aditionat optional morii de grau.

Activitatea la o moara de grau acopera sectorul productiei dar si al serviciilor (deservind locuitorii din zona). In prezent serviciile sunt prestate cu plata in natura sub forma de uium pana la 25% (uium = partea din grau cu care clientul plateste macinarea).

3.2. Clientii:

Clientela pe care o vizam se imparte in patru categorii:

A)   Pentru activitatea de productie, clientela va fi formata din:

a)     Brutariile satesti si orasenesti din zona, precum si firme de comert en-gros.

Acesti clienti vor cumpara faina en-gros pe baza unor contracte ferme. Am primit pana acum cereri de oferta de la 3 firme de comert en-gros din Slobozia si Calarasi. Am contactat si brutaria sateasca existenta intr-o comuna vecina, care si-a exprimat interesul pentru aprovizionarea cu faina de la moara noastra. In Slobozia exista doua brutarii de stat, care acum se aprovizioneaza de la unica moara a orasului si carora le-am transmis oferta noastra care - asa cum vom arata mai jos - este mai avantajoasa decat cea a morii existente.

b)     Populatia din orasul Slobozia.

O parte din productia de faina va fi desfacuta en-detail prin magazinul firmei. Din experienta de pana acum, consideram ca la cererea existenta, vanzari de o tona de faina pe luna vor putea fi realizate cu usurinta.

B)    Pentru activitatea de prestari servicii de morarit, clientela va fi formata din producatorii agricoli locali, care poseda importante cantitati de grau si porumb, pe care doresc sa le prelucreze pentru valorificare pe piata taraneasca si pentru consumul propriu.

In comuna Dragalina exista 8.000 de locuitori, iar in comunele vecine, pe o raza de 10 Km, inca 15.000 de locuitori.

C)    Pentru vanzarea taratei, care este un produs secundar, am contactat fabrica de nutreturi combinate situata intr-o comuna vecina, la 10 Km distanta de comuna Dragalina.

Din informatiile noastre, FNC Scaieni are un necesar mare de materii prime si intampina probleme in aprovizionare, deci ne asteptam sa vindem intreaga cantitate de tarata pe care o vom avea disponibila.

3.3. Segmentul de piata:

Moara va fi amplasata in comuna Dragalina, judetul Calarasi, o comuna cu 8.000 de locuitori, situata la 15 Km sud fata de orasul Slobozia, intr-o zona propice culturii graului. Comuna beneficiaza de legaturi rutiere si C.F.R. bune cu localitatile invecinate.

In imprejurimi, pe o raza de 10 Km, mai exista 5 comune, cu o populatie totala de cca. 15.000 de locuitori.

In apropiere, la 10 Km distanta, se afla FNC Scaieni, care reprezinta un consumator pentru tarata.

Din constatarile noastre, o gospodarie taraneasca macina lunar cca. 30 Kg de cereale pe membru de familie.

Un calcul simplu arata ca aceasta piata are capacitatea de a absorbi un volum de 8280 tone cereale pe an.

(15.000 + 8.000) persoane x 30 Kg cereale/luna x 12 luni/an = 8.280 tone.

Daca am prelucra toata aceasta cantitate de cereale, ea ne-ar aduce o cantitate de 1656 tone cereale din uium (20% x 8280t).

Transformand aceasta cantitate de grau in faina si vanzand-o la pret en-gros, ne-ar aduce un venit de aproximativ 4.000 mil. lei.

(1656t x 70% extractie x 3450 lei/Kg = 3.999.240 mii lei).

Asa cum vom arata in capitolele urmatoare, am prevazut sa prelucram numai 832 tone de grau pe an. Aceasta inseamna aproximativ 10% din cererea existenta pentru aceste servicii.

Prelucrarea acestei cantitati de grau ne va aduce un venit de 1.355,3 mil. lei pe an, incluzand aici si incasarile din vanzarea taratei rezultate.

Din informatiile obtinute de la Directia de Investigatii a Ministerului Agriculturii, reiese ca in judetul Calarasi capacitatea de macinare (exprimata in tone/1.000 locuitori) este de 0,47 - deci sub media pe tara, care este de 0,53. De asemenea, capacitatea de panificatie a judetului (exprimata in tone/1.000 locuitori) este de 0,35 - deci sub media pe tara care este de 0,51. De aici deducem ca exista o cerere clara pentru produsele si serviciile pe care le oferim. Aceasta concluzie este intarita si de lipsa de faina din magazine, precum si de cozile la morile de grau si centrele de paine.

3.4. Concurenta

In zona exista doua mori de grau cu tehnologii vechi, situate la 15 si respectiv 20 Km distanta, care lucreaza in regim de prestari de servicii. Aceste mori nu acopera necesarul de morarit din comunele limitrofe. Ambele sunt proprietate de stat, cu toate deficientele organizatorice cunoscute. Producatorii care apeleaza la serviciile acestora sunt nemultumiti de calitatea fainii obtinute, precum si de lipsa de promptitudine a serviciilor lor.

Singura moara care are productie de faina este cea de la Slobozia. Aceasta aprovizioneaza fabricile de paine din oras, fara sa acopere complet necesarul de faina al orasului.

Comparativ cu acesti concurenti, activitatea pe care o organizam va fi mult mai buna, deoarece:

utilajele pe care le vom achizitiona sunt moderne, de productivitate inalta si asigura produse de calitate superioara;

proprietarul se va ocupa personal de conducerea activitatii, ceea ce va duce la promptitudine in prestarea serviciilor, evitarea risipei si a dezordinii, ritmicitate in aprovizionare;

vom oferi conditii de plata mai avantajoase decat concurenta.

3.5. Analiza SWOT

Din analiza pe care am facut-o in cadrul societatii am desprins urmatoarele concluzii:

a)     Puncte tari:

personalul angajat (2 morari, 1 electromecanic si 2 muncitori necalificati) a fost instruit si testat la locul de munca, fiecare avand incheiat contract individual de munca; electromecanicul a facut un stagiu de pregatire de 0 saptamana la furnizorul utilajului de morarit, S.C. Electrotimis S.A.;

cei 2 morari au o indelungata experienta in aceasta meserie, fiind angajati timp de 10 ani la moara din orasul Slobozia;

avem posibilitatea sa obtinem grau de buna calitate de la producatorii individuali;

infrastructura teritoriala favorabila atat pentru transportul feroviar, cat si cel auto, comuna Dragalina fiind situata pe traseul caii ferate si drumului national Bucuresti - Fetesti, cat si pe traseul caii ferate si drumului national Slobozia - Calarasi.

b)     Puncte slabe:

functionarea morii in primul an la numai 75% din capacitatea de productie;

eforturi suplimentare pentru castigarea increderii in cadrul furnizorilor si clientilor;

c)     Ocazii favorabile:

deschiderea unei brutarii noi in orasul Slobozia, precum si a altor cateva centre cu produse de panificatie (covrigi, gogosi, prajituri);

facilitatile acordate intreprinderilor mici si mijlocii, programe gratuite de consultanta precum si acordarea de credite cu dobanda relativ redusa;

d)     Amenintari:

conditiile meteorologice nefavorabile pot afecta productia cerealiera micsorand-o sau depreciind-o; In aceste conditii, pot apare probleme la achizitionarea graului (la calitate si la pret), la procentul de extractie a fainii; moara nefiind utilizata la capacitatea ei reala, scade cifra de afaceri.

3.6. Mixul de marketing

3.6.1. Produsele si serviciile

Produsul principal care va fi oferit este faina alba pentru panificatie tip 680. Un alt produs care poate fi obtinut este malaiul obisnuit. Ca produse secundare se vor obtine tarata de grau si de porumb. Moara poate fi reglata si pentru a produce gris.

Preturile practicate in prezent pentru aceste produse sunt urmatoarele:

- faina alba de grau pentru panificatie   - 4500 lei

- malai superior - 5300 lei

- tarata - 1900 lei

- gris  - 6700 lei

Firma noastra intentioneaza sa practice preturi cu 10% sub acest nivel pentru desfacerea en-detail, iar pentru desfacerea en-gros, urmatoarele preturi:

- faina alba de grau pentru panificatie   - 3450 lei

- malai superior - 3800 lei

- tarata - 1200 lei

- gris  - 5300 lei

Important pentru ca faina sa aiba vanzare sigura este ca aceasta sa aiba proprietati bune de panificatie, sa aiba un procent redus de cenusa (deci sa fie alba) si sa fie pastrata in conditii corespunzatoare de umiditate.

Intrucat faina este un produs de baza in alimentatie, este de presupus ca in viitor consumul nu va scade, ci dimpotriva, va creste, pe masura cresterii populatiei si diversificarii productiei de specialitati fainoase.

Serviciile prestate vor consta in macinarea graului si porumbului adus de locuitorii din zona. In prezent, astfel de servicii sunt prestate cu plata in natura, sub forma de uium, de pana la 25% din cantitatea de cereale macinata.

Firma noastra intentioneaza sa practice un nivel de 20% pentru uium.

3.6.2. Pretul

Pentru stabilirea pretului produselor noastre trebuie calculate costurile directe si costurile indirecte la care vom adauga procentajul de profit. In calculul urmator vom deduce pretul numai pentru 1 Kg de faina.

A)   Costurile directe

Luand in calcul procentajul de scoatere a fainii din grau care este de 70% va rezulta ca 1 Kg faina se scoate din 1,43 Kg grau. Deci materia prima pentru a produce 1 Kg de faina este 1,43 Kg de grau.

In ceea ce priveste manopera directa vom lua in calcul salarizarea personalului care participa direct la procesul de productie.

Salarii directe:

2 morari x 1.700.000 lei/luna x 12 luni/an = 40.800 mii lei

2 muncitori necalificati x 1.000.000 lei/luna x 12 luni/an = 24.000 mii lei

1 mecanic x 1.500.000 lei/luna x 12 luni/an = 18.000 mii lei

Total salarii directe : 82.800 mii lei

CAS + somaj, etc (32%) : 26.496 mii lei

Total : 109.296 mii lei

Numarul de ore lucratoare intr-un an este :

260 zile lucratoare/an x 8 ore/zi = 2080 ore/an

Costul unei ore directe de munca este :

109.296.000 lei/an : 2080 ore/an = 52.546 lei/ora

Timpul necesar pentru fabricarea unui Kg de faina fiind de 0,003 ore, vom calcula manopera directa pe 1 Kg de faina :

0,003 ore x 52.546 lei/ora = 157 lei

Acum putem calcula costurile directe pe produs (1 Kg faina)

Materiale directe (grau) 1716 lei (1,43 Kg x 1200 lei/Kg)

Manopera directa 157 lei

Total costuri directe 1873 lei

B)    Costurile indirecte

Pe langa aceste costuri directe, firma trebuie sa suporte si alte costuri cum ar fi: intretinerea si functionarea utilajului, utilitati aferente, cheltuieli de desfacere, administrative, dobanzi la credite, etc.

Costuri indirecte:

- Energie electrica, apa, canalizare 37.880 mii lei

- Salarii indirecte (inclusiv CAS) 31.680 mii lei

- Cheltuieli desfacere - transport 35.000 mii lei

- Reparatii intretinere, piese de schimb 10.000 mii lei

- Cheltuieli administrative 10.000 mii lei

- Asigurari 12.000 mii lei

- Amortizarea 50.000 mii lei

- Rata la credit (cu dobanda) 130.000 mii lei

Total costuri indirecte 316.560 mii lei

Avand in vedere inflatia, aceste costuri le vom inmulti cu rata inflatiei (40%)

deci vom avea totalul costurilor indirecte :

316.500.000 x 140% = 443.184.000 lei

Aceste costuri le vom diviza la numarul de kilograme de faina estimat a fi realizat pe un an :

2080 ore functionare/an x 280 Kg faina/ora = 582.400 Kg faina/an.

Pentru acest an estimam o productie de 500.000 Kg faina. Aceasta va implica costuri indirecte pe 1 Kg faina, astfel:

443.184.000 lei/an : 500.000 Kg faina/an = 887 lei/Kg faina

Acum putem calcula costul de realizare a 1 Kg faina:

Costuri directe 1873 lei

Costuri indirecte 887 lei

Total cost/1 Kg faina 2760 lei

C) Stabilirea pretului

Cunoscand costurile totale pe care le implica produsul firmei, putem trece la stabilirea pretului cu care acesta va fi livrat clientilor.

Desigur, la stabilirea pretului vom tine cont si de alte elemente cum ar fi:

preturile practicate de concurenta;

marirea pretului pe care cumparatorul este pregatit sa-l plateasca pentru produs;

compararea cu preturile practicate la produsele similare fabricate.

Din cele prezentate, ne amintim ca firma trebuie sa-si obtina un profit de 25%.

Costuri totale 2760 lei

Profit 25%  690 lei

Pret de vanzare 3450 lei/1Kg faina

Trebuie specificat ca aceasta nu inseamna ca 25% din vanzari revin firmei ca profit. Acesta este de 20% (690/3450) si se numeste marja de profit.

3.6.3. Promovarea si distributia

Deoarece desfacerea produselor va fi asigurata in special en-gros, unui numar limitat de clienti, nu consideram necesara o campanie de promovare larga. Preferam sa contactam direct clientii potentiali, lucru pe care l-am si demarat.

In ceea ce priveste comertul en-detail, consideram ca magazinul firmei are un vad destul de bun si este destul de cunoscut, deci nu este necesara o reclama suplimentara.

Pentru prestarile de servicii, consideram ca cea mai buna forma de reclama va fi asigurarea unei calitati superioare a fainii produse si mentinerea promptitudinii in prestarea serviciilor noastre de morarit.

4. ORGANIZARE SI CONDUCERE

Procesul de productie

Ciclul de productie consta in urmatoarele etape:

achizitionare grau

triere

decojire

macinare

extractie

maturare (stocare 4-5 zile)

ambalare

livrare

stocul de grau necesar pentru asigurarea ritmicitatii productiei va trebui sa acopere capacitatea de macinare pentru 10 zile, adica 100 tone. In mod corespunzator vor fi dimensionate depozitele de grau si capitalul necesar pentru achizitii. Dupa acumularea unui stoc de faina realizat in 4-5 zile (necesare pentru maturarea fainii), livrarea catre beneficiari se va face zilnic.

In regim de servicii, macinarea graului adus de clienti si livrarea fainii se vor face pe loc, fara perioade de asteptare. Manevrarea sacilor va fi facuta de catre clienti.

UTILAJUL NECESAR

Din studiile efectuate, am ajuns la concluzia ca moara cea mai potrivita este o moara cu 3 valturi, cu o capacitate de prelucrare de 400 kg/ora, asigurand un procent de extractie de 70-80%, care functioneaza la o putere de 22 KW. Pretul estimativ solicitat de producator, inclusiv instalarea si punerea in functiune este de 200 milioane lei. Moara ocupa o suprafata de 14 mp, are o inaltime de aproximativ 5 m si o greutate de 2500 kg. Nu necesita fundatie, fiind o constructie compacta instalata pe un cadru metalic.

Acest utilaj a fost selectat dupa analizarea a trei oferte similare, din urmatoarele considerente:

pretul mai mic fata de produse similare;

conditii de livrare avantajoase - firma producatoare, S.C. Electrotimis S.A., asigura montajul, punerea in functiune si pregatirea unui morar.

SPATII, UTILITATI

Proprietarul detine un teren corespunzator si o cladire care, dupa renovare, poate fi folosita pentru amplasarea utilajului si amenajarea depozitelor.

Terenul necesita amenajari si imprejmuire. Va fi construit un spatiu de parcare suficient de larg ( 900 mp) pentru facilitatea accesului camioanelor si carutelor pana in apropierea morii si va fi imbunatatit drumul de acces pana la soseaua nationala care trece prin comuna, in lungime de 50 m. Aceste lucrari vor fi efectuate cu forte proprii de catre firma.

Bransarea cladirii la sistemul de apa si canalizare al comunei este realizata, bransarea la linia electrica de curent trifazic, existenta in apropierea casei, urmand sa fie facuta.

Pentru estimarea costurilor aferente acestor amenajari am contactat o firma particulara de specialitate. Devizul estimativ pentru aceste lucrari se ridica la 40 milioane lei.

REGIM DE LUCRU

In estimarile din prezentul plan de afaceri am pornit de la premisa - pesimista - ca se va lucra intr-un singur schimb de 8 ore, timp de 5 zile pe saptamana.

4.2. Conducerea

Firma va fi condusa de proprietar si de un administrator.

Proprietarul va coordona intreaga activitate, va angaja si controla personalul, se va ocupa direct de problemele de productie, precum si de contractare pentru aprovizionare si desfacere.

Mentionez ca proprietarul este tehnician specialist in morarit si industrie alimentara, avand o experienta de 15 ani intr-o moara din localitatea Slobozia.

Administratorul va tine evidentele contabile si va supraveghea activitatea de achizitie si desfacere. Pentru aceasta functie am si contactat o persoana din comuna, care are calificare de contabil si o experienta de 8 ani de magazioner gestionar, iar in prezent este somer. Acesta va fi retribuit cu un salariu brut de 2 milioane lei lunar.

4.3. Personalul

Moara va fi deservita de 5 angajati, dupa cum urmeaza:

1 electromecanic;

2 morari;

2 muncitori necalificati (pentru insacuire si incarcare)

Personalul va fi selectat dintre locuitorii comunei, instruit si testat la locul de munca. Cu fiecare va fi incheiat un contract individual de munca.

Pentru cele doua posturi de morari (pe care le consideram pozitii cheie pentru asigurarea calitatii prestatiei si a productiei) am contactat deja doua persoane calificate si cu experienta in domeniu.

5. AVANTAJELE OFERITE COMUNITATII

Activitatea propusa va fi un instrument de dezvoltare a comunitatii si de dezvoltare umana in acelasi timp cu dezvoltarea economica.

Avantajele pe care le va oferi firma comunitatii sunt urmatoarele:

avand in vedere extinderea in amonte si in aval a activitatii de morarit, firma va oferi noi locuri de munca somerilor comunitatii sau indivizilor care nu sunt angajati la completa lor activitate de munca;

aprovizionarea cu bunuri se va face de la furnizorii locali (graul de la producatorii individuali) oferindu-le acestora posibilitatea valorificarii rapide si avantajoase a surplusului de cereale;

asigurarea cu servicii si produse care nu au fost asigurate pana in momentul de fata: macinarea graului si porumbului, oferirea unor produse de patiserie diverse si de buna calitate (pe masura dezvoltarii afacerii);

imbunatatirea nivelului de trai al populatiei comunei. Firma intentioneaza sa sprijine comunitatea in derularea unor proiecte la nivel local si anume:

introducerea gazelor naturale pentru fiecare locuinta;

inlocuirea vechii centrale telefonice manuale cu una digitala automata de capacitate mai mare;

renovarea cladirii caminului cultural din comuna si achizitionarea unui aparat de protectie;

imbunatatirea bazei materiale din scoala cu 10 clase a comunei.

Aceste avantaje vor fi oferite comunitatii dupa primii doi ani de functionare a firmei, cand investitia initiala va putea fi acoperita integral din profitul net.

PREVIZIUNI FINANCIARE

6.1. Necesarul de finantare

Apreciem ca intreaga investitie necesita un fond de 250 milioane lei din care:

40 milioane lei pentru amenajarea spatiilor si terenului firmei - se pot acoperi din surse proprii;

10 milioane lei pentru achizitionarea unei cantitati de grau suficiente pentru un proces fluent de productie (pret de cumparare grau: 1200 lei/Kg.) - din surse proprii;

200 milioane lei pentru achizitionarea utilajului - din credite bancare.

6.2. Venituri previzionate

Estimand ca vom obtine un venit de circa 1355,3 milioane lei/an la un grad de utilizare a capaciatii de productie de 100%. In calcule am luat insa in consideratie un grad de acoperire a capacitatii de productie de numai 75% pentru primul an si de 95% pentru urmatorii ani.

In estimarea veniturilor am pornit de la urmatoarele date:

Regim de lucru:   - 8 ore/zi

- 260 zile/an

Capacitatea de productie nominala:

- 400 Kg. grau/ora

Randament (procent de scoatere):

- 70% faina

- 25% tarata

Pret de vanzare:

- faina - 3450 lei/Kg

- tarata - 1200 lei/Kg.

Pentru simplificare, in estimarea veniturilor am luat in consideratie numai productia de faina de grau si tarata aferenta - care vor reprezenta 50% din volumul fizic de cereale prelucrate - plus incasarile provenite din vanzarea fainii si taratelor obtinute din uiumul de 20% retinut pentru serviciile de morarit.

Deci cantitatea anuala de grau prelucrat va fi:

400 Kg./h x 8h x 260 zile/an = 832 tone/an

Volumul vanzarilor:

Faina productie proprie:

832 t/an x 50% x 70% proc. scoatere x 3450 lei/Kg. = 1.004.640 mii lei

Tarata productie proprie:

832 t/an x 50% x 25% proc. scoatere x 1200 lei/Kg. = 124.800 mii lei

Faina din uium:

832 t/an x 50% x 70% x 3450 lei/Kg. x 20% uium = 200.928 mii lei

Tarata din uium:

832 t/an x 50% x 25% x 1200 lei/Kg. x 20% uium = 24.960 mii lei

TOTAL 1.355.328 mii lei.

6.3. Cheltuieli de productie anuale

Estimam ca pentru realizarea veniturilor sus-mentionate vom cheltui o suma de circa 925 milioane lei/an la o capacitate de productie utilizata de 100%.

In estimarea cheltuielilor de productie am inclus urmatoarele:

Achizitie grau pentru 50% din capacitatea nominala de prelucrare:

Grau achizitionat de la producatori individuali sau asociatii:

400 Kg./h x 8 ore/zi x 260 zile/an x 50% x 1300 lei/Kg. x 50% din total aproviz. = 270.400 mii lei.

Grau achizitionat de la ROMCEREAL

400 Kg./h x 8 ore/zi x 260 zile/an x 50% x 1100 lei/Kg. x 50% din total aproviz. = 228.800 mii lei.

TOTAL = 499.200 mii lei.

Salarii directe:

2 morari x 1.700.000 lei/luna x 12 luni/an = 40.800 mii lei

2 muncitori necalificati x 1.000.000 lei/luna x 12 luni/an = 24.000 mii lei

1 mecanic x 1.500.000 lei/luna x 12 luni/an = 18.000 mii lei

TOTAL SALARII DIRECTE : 82.800 mii lei

C.A.S. + somaj, etc. (32%): 26.496 mii lei

TOTAL : 109.296 mii lei

Utilitati

- energie electrica necesara pentru consum moara si iluminat:

23 KW/h x 8h/zi x 300 zile/an x 650 lei/KW = 35.880 mii lei

- apa, canalizare: 2000 mii lei

TOTAL : 37.880 mii lei

Salarii indirecte:

1 administrator x 2.000.000 lei/luna x 12 luni/an = 24.000 mii lei

C.A.S. + somaj, etc. (32%): 7.680 mii lei

TOTAL : 31.680 mii lei

Cheltuieli desfacere-transport:

250 curse/an x 140 mii lei/transport = 35.000 mii lei

TOTAL : 35.000 mii lei

Alte cheltuieli:

Reparatii-intretinere si piese de schimb 10.000 mii lei

Cheltuieli administrative 10.000 mii lei

Asigurari  12.000 mii lei

Amortizarea - liniara 50.000 mii lei

Rata la credit - cu dobanda 130.000 mii lei

TOTAL : 212.000 mii lei

Am prevazut ca intregul profit sa fie reinvestit, acesta reprezentand inca o rezerva pentru dezvoltarea activitatii.

Indicatorii financiari ai investitiei prefigureaza o situatie financiara favorabila, ceea ce ne permite sa consideram proiectul fezabil si profitabil.

Analiza pragului de rentabilitate.

Avand in vedere costurile directe si indirecte calculate anterior pentru producerea unui Kg. de faina:

Costuri directe (variabile) 1873 lei/1Kg. faina

Total costuri indirecte (fixe) 443.184.000 lei/an,

precum si pretul de vanzare (3450 lei/Kg.), pragul de rentabilitate calculat va avea urmatoarele valori:

faina

PR_lei = 281.030 lei X 3450 lei/Kg = 969.553.500 lei

Din calculele efectuate si din graficul pragului de rentabilitate se observa ca moara va functiona in zona cu profit a acestui grafic, cu o productie aproape dubla in comparatie cu cea corespunzatoare pragului de rentabilitate: 500.000 Kg. faina pe an fata de 281.030 Kg. pragul de rentabilitate.

De asemenea, 500.000 Kg. faina pe an nu reprezinta capacitatea totala de productie a morii (582.400 Kg. faina an), ceea ce inseamna ca, in functie de desfacere, putem mari sau reduce productia.

In cazul in care, datorita fluctuatiilor pietei, vom avea o productie anuala mai mica de 281 tone, pentru a mentine profitabilitatea firmei, vom reduce corespunzator costurile.