INVESTITIILE

INVESTITIILE

Prin investitii se intelege o cheltuiala facuta pentru obtinerea de bunuri cu valoare mare si durata de folosinta indelungata, sau incorporarea de eforturi umane, materiale si/sau financiare intr-un obiect sau actiune in scopul obtinerii unor beneficii viitoare. ,,A investi', in domeniul economic are doua sensuri:

un sens larg din punct de vedere al cheltuirii banilor: a investi plasarea bunurilor pentru a obtine profit.

un sens restrans din punct de vedere al patrimoniului a investi cresterea patrimoniului prin achizitii de noi active.

In practica economica, investitiei i se acorda mai multe atributiuni, astfel:

. Din punct de vedere contabil investitia este privita ca o mobilizare si este reprezentata de "toate bunurile mobile si imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau create in intreprindere, destinate a ramane constant sub aceeasi forma'

. Din punet de vedere economic, prin investitie intelegem alocarea unei sume de bani disponibile pentru achizitionarea de echipamente si plata altor cheltuieli cu scopul, speranta obtinerii in viitor a unor efecte economice (venituri, incasari) esalonate in timp, care in suma totala sunt mai mari decat sumele alocate initial.

. Din punct de vedere financiar, investitiile cuprind toate cheltuielile de resurse care se fac in prezent in scopul obtinerii unor venituri viitoare superioare, dar putin probabile.

. Din punct de vedere psihologic, investitia inseamna renuntarea la bunuri imediate in schimbul bunurilor viitoare, sau altfel, renuntarea la o satisfactie imediata si sigura in schimbul unor satisfactii mai mari dar nesigure.

. Din punct de vedere operational, notiunea de investitii include toate operatiile si succesiunea de operatii care constau in angajarea pe tennen lung a resurselor financiare, materiale sau uiniane in scopul cresterii potentialului si a performantelor unei intrepxinderi.

Orice plasament de capital pe termen mai lung, in scopul obtinerii de profit, reprezinta o investitie

Sunt situatii in care veniturile nu pot sa depaseasca necesitatile de consum si de cheltuiala sauinvers, situatie in care trebuie sa se recurga fie la identificarea cailor de a mari volumul economiilor, fie a face apel la credite.

Raportul dintre consumul viitor (banii viitori) si consumul curent poarta denumirea de rata pura a interesului.

Fiecare investitor urmareste realizarea unui castig, fapt pentru care sunt obligati sa adopte acea atitudine si acea decizie optima care sa se concretizeze intr-o combinatie eficienta de bunuri financiare, cunoscuta in acest domeniu sub denumirea de portofoliu. In general se apreciaza ca un portofoliu este o totalitate de actiuni combinate formand un ansamblu unitar de caracteristici proprii.

Investitiile presupun economisirea, acumularea unei parti din venit, urmarindu-se obtinerea unui castig viitor.

Economiile si investitiile nu sunt echivalente, tendinta de economisire fiind mai puternica, datorata cel mai adesea de a se evita expunerea la eventualele riscuri .

CLASIFICAREA INVESTITIILOR

a)dupa destinatia si natura rezultatelor activitatii:

- investitii materiale concretizate in constructii de cladiri, achizitionarea de mijloace fixe si echipamente etc

investitii imateriale respectiv capitalul destinat pentru: perfectionarea si calificarea fortei de munca, dezvoltarea sistemelor de logistica si informatica, a activitatii de cercetare-dezvoltare, dezvoltarea studiilor de marketing etc.

b) dupa destinatia obiectivelor de investitii distingem: investitii productive; investitii neproductive; investitii de participare si plasament investitii strategice; investitii obligatorii.

c) dupa gradul de risc avem:

investitii cu risc scazut (de menfinere), acelasi volum de activitate cu aceleasi utilaje sau cu utilaje mai performante fara necesitatea unui proces laborios de decizie;

investitii cu risc sporit (de extindere), urmaresc fie extinderea pietii intreprinderii, fie a influentei sale; implica decizii strategice generate de cheltuirea unor sume importante de bani pe perioade lungi.

d) dupa modul de finantare: investitii finantate din surse proprii saudin surse straine,

e) dupa structura tehnologica a cheltuielilor: investitii in mijloace fixe si cheltuieli preliminare sau alte cheltuieli,

f) dupa destinatia cheltuielilor: investitii directe, colaterale si conexe

g) dupa modul de executie a lucrarilor : investitii excutate in antrepriza, in regie sau in sistem mixt

h) dupa caracterul lucrarilor : investitiile pentru construirea de noi obiective, pentru reconstructii, de dezvoltare, pentru amenajare, pentru innoire

i) dupa stadiul de realizare: investitii neterminate, restante si terminate

j) dupa structura tehnologica: lucrari de constructii-montaj, achizitii de utilaje, investitii pentru lucrari si exploatari geologice, altele.

CAPITALUL SOCIAL AL INVESTITIILOR

Potentialul de finantare este influentat si de ventualele imprumuturi. Prin imprumut se realizeaza 'efectul de levier' cu repercursiuni pozitive asupra cresterii beneficiilor:

E_l = R_i (r_e - r_d), iar R_i = K , in care E_l - valoarea efectului de levier

K_p R_i - rata de indatorare

r_e - rentabilitatea economica a capitalului

r_d - rata dobanzii

K - volumul imprumutului

K_p - volumul capitalului propriu

EFECTUL DE INDATORARE

Prin acesta se intelege rezultatul financiar pozitiv sau negativ inregistrat de agentul economic in urma utilizarii unui credit drept capital. In acest sens se compara rentabilitatea economica (r_e cu rata dobanzii (rd).

Daca r_e > r_d → efect pozitiv de indatorare,

r_f > r_e

unde r_f- rentabilitatea fmanciara.

Se pleaca de la definitia profitului curent:

P_c P_e D

in care P_c profitul curent;

P_e profitul de exploatare;

D volumul datoriei.  P_e

Rentabilitatea economica se poate calcula prin relatia: r_e = ------, in care A reprezinta totalul activului.

A

Deducem din relatia anterioara: P_e r_e A si intrucat D = K . r_d, in care K - capitalul de imprumutat (creditul, datoria).

Rentabilitatea financiara se poate calcula prin relatia :

P_c

r_f = -------- , in care P_c = profitul curent

K_pr Kpr = capitalul propriu

Calcularea durateu medii de rambursare a creditului

Orice credit presupune un risc si din partea celui care beneficiaza, dar si pentru ceicare il acorda si pentru care solicita garantii. Daca moneda nu are o valoare stabila este mai costisitor si mai riscant atat pentru cel care acorda creditul cat si pentru beneficiarul acestuia. Economisirea banilor si tendinta de a-i investi va crea noi riscuri. Daca valoarea monedei nationale este instabila, schimbul este intarziat iar castigurile pot fi diminuate.

O inflatie mare conduce, in mod inevitabil, la majorarea costului achizitiei de capital si deci si a ratei dobanzii (r_d), fapt care diminueaza acumularea si deci si cresterea economica. Daca oferta de bani este mare in raport cu oferta de bunuri, produse, servicii etc. preturile vor creste iar concomitent puterea de cumparare a leului scade.

O politica monetara moderata, adica o crestere a masei monetare in corelatie cu cresterea bunurilor economice va conduce la stabilitatea preturilor, ceea ce va constitui un semnal atractiv pentru capitalul strain, respectiv pentru investitii.

Totusi principalul element al inflatiei il constituie cresterea rapida a ofertei de bani.

Cresterea capitalului social prin aport in numerar

Aceasta operatiune poate fi realizata numai daca vechiul capital a fost varsat in totalitate. Pentru a fi convinsi de succes se impune ca pretul de emisiune al noilor actiuni (P_e) sa fie mai mic sau cel mult egal cu cursul vechilor actiuni (C_v) din momentul, ziua emisiunii.

Daca nu se indeplineste aceasta conditie poate sa apara tendinta ca eventualii potntiali subscriptori sa cumpere actiunivechi al caror pret este mai mic decat pretul de emisiune al noilor actiuni. Se impune deci respectarea urmatoarei conditii: C_v > P_e > V_n, in care:

C_v - cursul vechi al actiunii

P_e - pretul de emisiune al noii actiuni

V_n - valoarea nomunala a actiunii

Exista sansa sa apara noi pretendenti care sa cumpere aceste noi actiuni.

In aceasta situatie, firma emitenta este obligata moral sa asigure protectie vechilor actionari, protectie care poate capata una din urmatoarele forme:

a) conversia datoriilor.

b) prima de emisiune sau aport. Reprezinta diferenta dintre pretul de emisiune (Pe) al noilor actiuni si valoarea nominala a actiunilor (Pe > Vn). In acest fel se realizeaza egalizarea dreptului atat pentru actionarii vechi dar si pentru cei noi. Aceasta prima de emisiune este pretul platit de noii actionari pentru obtinerea dreptului asupra noilor actiuni.

c) dreptul de subscriere. Se acorda vechilor actionari si care sa fie atrasi de noua emisiune de actiuni, fiind un drept de preemtiune, acestia putand sa le cumpere inaintea noilor actionari iar alocarea numarului nou de actiuni se face proportional cu cota de participare la constituirea capitalului social.

Concret, reprezinta diferenta dintre cursul vechi al actiunii (C_v) si valoarea de piata a actiunii (V_p dupa majorarea capitalului social. Valoarea de piata a actiunii se calculeaza cu relatia:  n * C_v + N * P_e

V_p = ----- ----- --------------

n + N

in care: n - numarul vechi al actiunilor;

C_v - cursul vechi al actiunii;

P_e pret de emisiune;

N- numarul de actiuni nou emise.

Cu cat pretul de emisiune este mai mare cu atat se reduce dreptul de subscriere iar reducerea pretului de emisiune va favoriza cresterea valorii dreptului de subscriere.

Actionarii vechi pot, pe baza dreptului de preemtiune, sa preia actiuni nou emise sau il poate ceda altei persoane. Majorarile de capital realizate prin aceasta metoda poate ceda altei persoane. Majorarile de capital realizat prin aceasta metoda prezinta urmatoarele avantaje:

compenseaza lipsa temporara a disponibilitatilor fmanciare;

ofera posibilitatea elaborarii a unor strategii care sa contracareze concurenta;

asigura un echilibru financiar firmei;

nu obliga firma la plata unor sume fixe actionarilor;

capitalul propriu devine transferabil numai in momentul falimentului, respectiv al lichidarii firmei;

Prefigurarea unei perspective favorabile in activitatea firmei, majorarea capitalului si deci finantarea prin emisiunea de actiuni este mai avantajoasa ca finantarea prin emisia de obligatiuni;

7. O imagine pozitiva a firmei favorizeaza tranzactionarea rapida a actiunilor pe piata.

Dezavantajele emisiunii de noi actiuni:

1. Majorarea numarului de actiuni implica si majorarea numarului actionarilor de unde si o extensie a dreptului de vot si control;

Profitul va fi redistribuit la un numar mai mare de actionari;

Prin marirea numarului de actiuni in conditiile in care gradul de indatorare al firmei este redus favorizeaza cresterea costului mediu al capitalului;

Dividendele actionarilor nu sunt deductibile, m timp ce dobanda este;

Emisiunea de noi actiuni implica reducerea pretului acestora.

Formarea capitalului social prin incorporarea altor capitaluri proprii

Prin aceasta modalitate nu se realizeaza efectiv o crestere a resurselor financiare ci presupune modificarea structurii capitalurilor proprii.

Cresterea capitalului social prin incorporarea altor capitaluri proprii se face prin:

a)      cresterea valorii nominale a actiunilor existente

b)      emisiunea de noi actiuni care se acorda gratuit actionarilor.

Venitul investitiei

Luarea deciziei de a investi presupune emisiunile de noi actiuni sau evitarea pentru o perioada de timp a consumului astfel incat pe seama fluxului de bani sa confere sansa unui consum mai mare in viitor, idea care poate fi sustinuta si pe seama modificarilor preturilor de vanzare ale acestora.

Pe durata detinerii unei investitii pe care o putem numi durata de posesie (DP) venitul inregistrat se poate numi venitul aferent duratei de posesie (V_DP

V_h

V_DP = ------

V_o

Daca V_DP > avem de a face cu rata pozitiva a venitului.

Daca V_DP < avem de a face cu o rata negativa a venitului, cu alte cuvinte pentru perioada analizata se inregistreaza un venit negativ.

Randamentul duratei de posesie (R_DP permite ca venitul aferent duratei de posesie sa fie exprimat procentual:

V_h

R_DP = - 1

V_o

INVESTITIILE DIN PIATA DE CAPITAL

Orice investitor aferent acestui segment este confruntat cu riscul si cu incertitudinea, deoarece el se asteapta sa-si sporeasca veniturile, deci de a obtine bani in plus. Pe de alta parte si piata de capital exercita o anumita posesiune asupra investitorilor prin diferite mijloace, cel mai utilizat find ofertele atractive, in ideea de a-si majora capitalul in vederea extinderii afacerii. Orice modificare de pe piata de capital vizeaza de cele mai multe ori perioade scurte de timp, de baza find modificarea raportului cerere-oferta de capital.

Rata inflafiei are o influenta semnificativa asupra investitiilor de pe piata de capital. In situatia cand aceasta creste, orice investitor are pretentia ca in profitul asteptat sa fie cuprinsa valoarea aferenta ratei inflatiei.

EVALUAREA ACTIUNILOR

In general, evaluarea costului capitalului este o problema dificila, spre deosebire de evaluarea creditului la care conditiile de aplicare sunt stabilite clar. Evaluarea costului capitalului oate fi asimilata cu rata de rentabilitate solicitata de actionari, impinsa pana la limitele minimale de randament. Pentru ca valoarea acestora este data de valoarea firmei, de conditiile externe, curs valutar,intotdeauna vor exista tendinte contradictorii de a cumpara actiuni sau a nu vinde.

In general se apreciaza ca pretul actual al unei actiuni este dat de fluxul de dividente calculat din profit, pe care il primeste actionarul.

Cu cat rata de actualizare este mai mare, cu atat valoarea prezenta a unei actiuni este mai mica. De aici capata importanta evaluarea cat mai exacta a valorii si a pretului prezent al actiunii.

Prin evaluare intelegem apelarea la o serie de metode si tehnici care s apermita o evaluare cat mai exacta. Aceasta evaluare se face atat pentru actiunile de la bursa, cat si pentru cele necotate.

Valoarea de bursa este data de raportul cerere-oferta. Pentru cele neotate se incearca o evaluare in conformitate cu conditiile pietei extrabursiere.

Se cunosc 2 tipuri de metode de evaluare: traditionale (patrimoniale) si actuareale (comparativa).

A. Metoda patrimoniala se bazeaza pe date caracteristice din documentele oficiale a intreprinderii (bilant, cont de profit si pierdere, etc)

Valoarea nominala este valoarea inscrisa pe actiune si care rezulta prin raportarea patrimoniului firmei la numarul de actiuni ale firmei.

Valoarea de emisiune se stabileste astfel incat pretul de valoare sa fie cat mai atractiv. Aceasta valoare este mai mica decat valoarea teoretica si chiar decat cea nominala, care de regula cuprinde atat pretul de emisiune cat si prima de risc solicitata de actionari.

Valoarea bursiera tine cont de cursul bursier, pe baza raportului cererii si ofertei, iar diferenta dintre valoarea nominala si cursul bursier reprezinta un indicator important al pietei bursiere.

Valoarea matematica este calculata ca raport intre activul contabil net si numarul actiunilor. Aceasta valoare matematica este rapida si sugestiva, dar nu intotdeauna este si exacta, pentru ca in aceasta relatie nu sunt cuprinse activele corporate, iar valorile contabile sunt exprimate in costuri teoretice.

V_M = A_CN / N_A, unde A_CN este axctivul contabil net

N_A este numarul de actiuni

A_CN = A_CT - D_TS, unde A_CT este activul total al bilantului

D_TS = datorii totale ale societatii catre terti

Valoarea intriseca se bazeaza pe valoarea matematica, dar utilizeaza activul contabil corectat la calculul capitalului necesar reconstituirii capitalului actual al intreprinderii, cand se evalueaza terenurile, cladirile, utilajele, elementele de activ monetar care sunt supuse unor expertize si se folosesc in general preturile actuale existente pe piata bunurilor considerate.

A_CC - D_i

V_i = ----- ----- ------ , unde V_i = valoarea intriseca

N_TA A_CC = activul contabil corectat

D_t = datorii catre terti

N_TA = numarul total de actiuni

Valoarea financiara, este suma plasata la o anumita rata medie a dobanzii, pe parcursul unui an, care genereaza un venit egal cu dividendul actiunii. Este vorba de relatia de capitalizare a dividendului.

V_F = D / r_mD, unde V_F = valoarea financiara

D = valoarea dividendului

R_mD = rata medie a dobanzii

Valoarea de randament este o alta forma de exprimare a valorii financiare 

V_R = P_NN/A / r_mD , unde V_R = valoarea de randament

P_NN/A = profitul net nerepartizat pe actiune

r_mD = rata medie a dobanzii

Valoarea de lichidare (valoarea de casare), se determina cand vanzarea activelor unei intreprinderi se face fara ca cumparatorul sa aiba intentia continuarii exploatarii sale. Valoarea pe care o primeste vanzatorul este o valoare nominala.

B. Metodele comparative, sunt utilizate mai ales in cazul firmelor care fac emisiuni de actiuni. Cel mai des utilizat este indicatorul 'raportul pret-castig' PER (price erning ratio)

PER = C_bma / PN/A, unde PER = raportul pret/profit

C_bma = cursul bursier mediu al actiunii

P_N/A = profit net per actiune

PER ne arata cat trebuie sa plateasca un investitor pentru o actiune pentru a obtine o unitate monetara dinprofiturile firmei emitente, dar ne mai poate arata in cati ani se recupereaza investitia facuta.

Valoarea actiunii este mai scazuta cu cat PER este mai mic si mai scazuta in raport cu suma de profit adusa, iar emisiunea acestor actiuni este privita ca o posibilitate atractiva de investire daca pretul actiunilor va creste in viitor. De aici rezulta ca valoarea actiunii este data de profitul net pe actiune dar si pe imaginea firmei in contextul economic.

Tendinta fiecarei firme este ca valoarea unei actiuni sa fie cat mai apropiata de cursul mediu bursier.

V_a = P_N/A * PER , unde V_a = valoarea actiunii,

P_N/A = profit/actiune

PER = raportul pret-profit

Modelele de tip actuareal pornesc de la ideea ca valoarea unei actiuni este data de fluxul financiar generat in viitor si ca pretul actiunii este dat de valoarea intriseca. Cele mai cunoscute modele de tip actuareal sunt:

a) modelul BATES, care porneste de la ideea ca fluxul de dividende generat este constant si ca este generat de redistribuirea integrala a profitului, ceea ce transforma aceasta actiune intr-o renta viagera. Este greu de acceptat ca firma este dispusa sa redistribuie integral profitul si ca se poate vorbi de o crestere constanta a dividendului in conditiile in care chiar previziunea volumului profitului este greu de facut.

Modelul BATES defineste 5 variabile pentru evaluarea unei actiuni:

rata rentabilitatii sperata de actionari

numarul de perioade de crestere

rata de crestere a beneficiului pe actiune pentru fiecare perioada

rata de distributie a dividendului

PER la care doreste sa revanda actiunea deoarece rata rentabilitatii sperate s-a realizat efectiv

Acest model se sintetizeaza la compararea lui PER cu cursul bursier al pietei.

b)      modelul HOLF, are ca scop determinarea duratei de crestere a societatii care este implicit continuta in PER. Principiul modelului consta in a compara PER cu pretul mediu al pietei.

c)      Modelul MOLODOVSKY, se aseamana cu modelul BATES, dar se distinge de acesta deoarece cresterea beneficiului pe actiune si a dividendului pe actiune este data de valoarea acestora in 3 etape caracterizate prin ritmuri de crestere diferite:

etapa 1 - corespunde unei cresteri rapide

etapa 2 - corespunde unei faze de maturitate, caracterizata printr-o reducere liniara a ratei de crestere

etapa 3 - corespunde unei faze de relativa stagnare cu o rata de crestere redusa.

OBLIGATIUNILE

Obligatiunile sunt titluri cu valori mobiliare cu venit fix si care confera detinatorului un drept de creanta. Daca actiunile permit o crestere a fondurilor proprii, obligatiunile permit o finantare a intreprinderii prin indatorare. Daca actiunile nu pot fi restituite emitatorului, obligatiunile, la termenul de scadenta, dupa incasarea valorii cuponului, vor fi restituite.

Detinatorii de obligatiuni nu au voie sa participe la adunarile generale si nici de a fi alesi.

Faptul ca la termenul de scadenta venitul fix format din valoarea cuponului confera un grad de incredere mai mare fata de actiuni sau fata de actionari, chiar in conditiile in care apare incapacitatea de plata fara sentinta judecatoreasca, se trece la valorificarea patrimoniului.

Obligatiunile pot fi urmarite ca natura din 3 perspective:

de natura juridica, prin care dreptul de creanta ofera in acelasi timp si un drept de garantie ipotecara;

dpdv economic, este caracterizata ca fiind sursa de venituri atat pentru emitator cat si pentru detinator;

dpdv al pietei financiare, poate fi negociata pe piata libera ca si actiunile

In economiile de piata dezvoltate se cunosc mai multe tipuri de obligatiuni:

1. obligatiuni obisnuite, care comfera o creanta de activele emitentului
2. obligatiunile retractabile, care pot fi retrase dupa achitaea valorii cuponului
3. obligatiunile ipotecare - sunt garantate de ipoteca
4. obligatiuni convertibile - care pot fi transformate in actiuni
5. obligatiuni cu fond de rascumparare - cand emitentul alimenteaza periodic  un fond din care va cumpara la scadenta obligatiunile respective
6. obligatiuni indexate, a caror valoare este reactualizata pe baza unor indicatori
7. obligatiuni participative, care au o dobanda suplimentara si la o prima de rambursare care depid de profiturile realizate de emitent

Pot emite obligatiuni numai firmele care emit actiuni cotate la bursa. Pretul de vanzare al unei obligatiuni nu poate fi mai mic decat valoarea nominala. V_nO

Pretul de vanzare al unei obligatiuni (P_vO) P_vO = ------------ , unde V_nO = valoarea nominal a obligatiunii

(1 + r_dr)^h r_dr = rata dobanzii existenta la vanzare

Pretul teoretic (P_t), al unei obligatiuni este conferit de valoarea actualizata avalorii cuponului (V_c), actualizare realizata cu ajutorul factorului de discontare multipla si la care rata dobanzii ramane valabila pana la efectuarea platilor.

(1 + r_d)^h - 1

P_t = V_c* ----- ----- -------

R_d * (1 + r_d)^h

In functie de conditiile de imprumut, distingem:

- obligatiuni cu dobanda fixa - sunt tipul clasic de obligatiuni, care asigura un venit fix

- obligatiuni prelungibile, la care detinatorul solicita prelungirea termenului de achitare a valorii cuponului

- obligatiuni cu fereastra, la care emitatorul poate cere recuperarea obligatiunii mai repede ca termenul de scadenta pentru care va plati o penalizare

- obligatiuni cu cupon 0, la care nu se plateste nici un fel de dobanda, urmand ca remuneratia sa fie asigurata fie prin prima de emisiuni, fie prin conditiile de amortizare

- obligatiuni cu cupon unic, la care plata se face la sfarsitul anului, cu precizarea ca dobanda se capitalizeaza. Mai pot emite obligatiuni si institutiile de stat care nu au o garantie a guvernului, dar se prevaeaza de garantia morala si egala a statului.

- obligatiuni municipale/comunale, care urmaresc obtinerea de resurse financiare pentru realizarea de proiecte constituind o parte a datoriei publice.

Sursele de plata sunt impozitele generale, speciale, cota parte din profiturile realizate dinprestari servicii, chirii percepute pe spatiul locativ.

Valoarea unei obligatiuni se calculeaza astfel:

r_{do 100%}

V_o = Σ ----- ----- ----- + ----- ----- ------ , unde r_do = rata dobanzii pentru obligatiunea cumparata

(1 + r_dr)^h (1 + r_dr)ⁿ r_dr = rata dobanzii pentru imprumutul de referinta

daca r_do < r_dr, valoarea obligatiunii scade

daca r_do > r_dr, valoarea obligatiunii creste

PORTOFOLIUL DE VALORI MOBILIARE

Constituirea unui portofoliu presupune o selectare si o acumulare de titluri in scopul de a obtine un venit cat mai mare la un risc cat mai mic. Ete cunoscuta aversiunea investtorilor pentru risc, motiv pentru care, de regula emitatorul include in valoarea nominala si aceasta prima de risc. La doua valori mobiliare, daca se obtine acelasi castig, investitorul va opta pentru aceea care are un risc mai mic. Un investitor prefera maximizarea utilitatii scontate in defavoarea maximizarii venitului asteptat. Utilitatea ca masura a satisfactiei ia in evidenta atat riscul cat si castigul.

Aceasta problema a fost pusa la punct de Markovitz (1962). Acest model se bazeaza pe:

orice portofoliului are doua trasaturi relevante: venitul scontat si o anumita dispersie a posibilelor venituri fata de venitul scontat. Aceasta reprezinta o combinatie risc-profit. Aici intra actiunile, obligatiuni,e certificatele de investitor.

investitorii urmaresc construirea unui portofoliu eficient numit si portofoliu optim plecand de la ideea maximizarii veniturilor in anumite nivele determinate ale riscului precum si maximizarea riscului pentru un anumit nivel determinat al profitului. Statisticile arata ca, fara exceptie, venitul este cu atat mai mare cu cat si nivelul de risc asumat este mai mare

este posibil ca pentru identificarea unui portofoliu eficient sa se tina cont de informatiile referitoare la titlurile de participare privind venitul, variatia venitului si relatiile de independenta dintre venitul fiecarui titlu de participare si covarianta.

sa dispuna de toate informatiile necesare asupra titlurilor luate in analiza astfel incat sa se realizeze o identificare a elementelor intrate in portofoliu

Portofolii pe termen scurt, constituite in vederea specularii cresterii valorilor titlurilor

VP₁ - VP₀

R_P = ----- ----- ------- * 100

VP₀

Portofolii pe termen mediu si lung, inseamna detinerea titlurilor pe o perioada mai mare de timp, investitorul fiind interesat pe langa cresterea pretului de piata al nevoilor mobiliare si de dividendele obtinute.

VP₁ - VP₀ + dividendele obtinute

RP = -------- ----- ------ ------------ * 100

VP₀

Definirea valorilor mobiliare se face in doua etape:

selectarea primara prin care se formeaza portofoliul de obligatiuni pentru fiecare titlu in parte pe baza raportului risc-rentabilitate

selectia definitiva, cand se constituie portofoliul final, ca o combinatie dupa criteriul risc-rentabilitate a portofoliilor primare.

Se recomanda ca la constituirea portofoliului sa se faca apel la titluri din diferite domenii de activitate.

Cand se achizitioneaza o valoare mobiliara, orice investitor suporta 2 tipuri de risc:

riscuri nediversificabile, asociate cu cele sistematice

riscuri diversificabile, asociat fiecarui titlu

Rentabilitatea unui titlu:

r_AF = C_t - C_t-1 + CF_t , unde C_t , C_t-1 = cursul financiar inregistrat de actvul financiar la momentele t si t-1,

CF_t = fluxul de lichiditati atasat detinerii activului financiar intre momentele t-1 si t

Speranta matematica a castigului: = o notiune ce isi propune a previziona veniturile scontate de catre investitor.

SM = F_xt * P_xt , unde F_xt= fluxul de lichiditati a castigurilor asteptate

P_xt = probabilitatea de realizare a acestora

Gradul de dispersie al fluxurilor de numerar, pentru un anumit an, t, se calculeaza astfel: δ_t² = Σ (F_xt - SM)² * P_xt

Si ne arata in ce masura sunt dispersate o serie de venituri fata de venitul scontat. Cu cat δ este mai mare, cu atat si riscul este mai mare.  _t

Coeficientul de variatie: = -------- , unde _t = gradul de dispersie

SM SM = speranta matematica

Cu cat βeste mai mare, cu atat gradul de risc creste

Diversificarea portofoliului de investitii presupune stabilirea continutului unui portofoliu astfel incat riscul acestuia sa fie mai mic decat riscul cumulat al fiecarui titlu in parte.

Covarianta . Prin covarianta se intelege ca doua variabile sa se manifeste impreuna raportat la valoatrea lor relativa.

Daca C_ov = 1 - este pusa in evidenta o corelare perfect pozitiva si deci nu se inregistreaza nici o reducere a riscului investitional

Daca C_ov = -1 - se inregistreaza o reducere semnificativa a riscului, iar veniturile actioneaza in directii diferite spre deosebire de primul caz unde veniturile actioneaza in acelasi sens

Daca c_ov = 0 - veniturile actioneaza in sensuri diferite.

Covarianta ne arata ca atunci cand obtinem valori negative se inregistreaza o reducere semnificativa a riscului si o intensitate a legaturii si o influenta puternica intre cele 2 variabile.

__ __

C_{ov ij} = ------- (R_i,t - R_ri)( R_j,t - R_j,t) , unde C_ov = covarianta

N N = numarul de perioade

R_i,t si R_j,t = rata de rentabilitate a actiunii i si j

__ __

R_i,t si R_j,t = rata medie empirica estimata a actiunii i si j

EFICIENTA PORTOFOLIULUI

O actiune isi constituie valoarea din fluxul de numerar (cash-flow) sau venitul pe care urmeaza sa-l produca. Dar orice flux de numerar sau venit se materializeaza dupa scurgerea unei perioade de timp. Daca consideram ca valoarea de timp scursa este de un an: CF_n + P₁

P₀ = ----- ----- ---- , unde P₀ - valoarea prezenta a titlului (pretul curent)

1 + r_s  CF_n - fluxul de numerar sau venitul obtinut la sfarsitul anului

P₁ - pretul scontat la sfarsitul anului

R_s - rata de scont

Rata de scont r_s (venitul de referinta) este formata din: a) venitul fara risc (dobanda minima) pe care trebuie sa-l primeasca un actionar si b) prima de risc, care este de fapt o majorare a rentabilitatii venitului solicitata de actionr care sa-i compenseze riscul asumat.

Dobanda minima, venitul fara risc au rata dobanzii fara risc este dobanda minima pe care ar primi-o un actionar daca si-ar plasa investitia in plasament fara risc (obligatiuni de stat). Venitul fara risc este format din venitul efectiv si un spor de inflatie.

In compozitia primei de risc intra: rata dobanzii, puterea de cumparare, riscul afacerii, riscul financiar.

CF_n + (P₁ - P₀)

R_s = CF_p = V_p = ----- ----- ------------- , unde CF_p; V_p - cash-flow = venitul previzionat

P₀

Estimarea riscului. Pentru o cat mai corecta evaluare a ratei venitului este necesara dimensionarea riscului sau incertitudinea. Abaterea venitului si abaterea standard comensureaza insasi riscul sau incertitudinea prin care se pune in evidenta variatia estimata a veniturilor fata de media estimata,pe o perioada de timp. O abatere in sens crescator fata de media estimata ne arata un grad crescator al riscului pentru venitul estimat.

Rezultatul raportului dintre covarianta si abaterile standard ale veniturilor poarta denumirea de coeficient de corelatie si ia valori intre -1 si 1.

Estimarea activului financiar. Valoarea unui activ financiar este conferita de fluxurile de venituri viitoare. Un activ financiar poate fi concretizat printr-un titlu sau poate avea o forma abstracta. In functie de fluxurile viitoare, se disting urmatoarele categorii de active financiare:

A.     Mijloace de finantare-plasare

1. titluri cu venit variabil: actiuni, titluri participative
2. titluri cu venit fix: obligatiuni, creante

B.     Instrumente de acoperire - speculatie

1. Viitoare sau contracte la termen: contracte de vanzare la termen de marfuri si contracte de vanzare la termen a activelor financiare
2. Bunuri optimale: optiuni la bunuri si optiuni la titluri.

Intrucat valoarea unui activ financiar este data de fluxul de valori viitoare, valoarea prezenta de piata se calculeaza facand apel la tehnica actualizarii:

V_h1 V_h2 V_hn

V_{0 AF} = ------------ + ----- ----- ---- + . . + ----------- , unde V_{0 AF} - valoarea prezenta pe piata a unui active financiar

(1 + a)¹ (1 + a)² (1 + a)ⁿ V_h1, V_hn - venitul afferent anilor 1-n

a - rata de actualizare

Valoarea actualizata prezenta a actiunii este aceeasi oricare ar fi durata in timp pe care investitorul si-o alege pen' a o avea in posesie. Este foarte greu de aproximat valoarea viitoare a dividendelor, valoarea de piata de momentul ales si nu in ultimul rand valoarea ratei de actualizare.

Nu acelasi lucru este valabil si in cazul obligatiunilor unde veniturile anuale (fluxul de venituri) este deja cunoscut.

Iata de ce, tehnica actualizarii are o importanta majora deoarece ne permite sa comparam anumite sume (venituri) la momente de timp diferite.

Actualizarea sumelor (veniturilor) viitoare la valori sume (venituri) prezente ne permite sa apreciem corect valoarea de cumparare a leului (moneda).

Daca pornim de la ideea ca o actiune are o durata de viata infinita se apreciaza ca valoarea prezenta (actuala) a pretului de vanzare este nula. In aceasta situatie valoarea prezenta a actiunii se calculeaza cu relatia:

D_i

V₀ = Σ ------------ , unde V_n = 0

(1+ r_ad)ⁱ

Se disting urmatoarele 3 modalitati de evolutie a valorii dividendelor:

a)      au o valoare constanta in timp, pana la infinit

b)      valoarea actiunii creste pana la infinit cu o rata anuala constanta pentru orice durata de timp viitoare. Inaceasta situatie dividendul creste cu o rata anuala constanta pentru fiecare din duratele de timp viitoare.

c)      valoarea dividendelor creste cu rate diferite pentru duratele de timp viitoare. Deoarece valoarea dividendului creste cu rate diferite pentru fiecare dinduratele de timp viitoare, aceste modele cunt cunoscute inliteratura de specialitate ca si modele multiperiodice.

Riscul portofoliului si atitudinea fata de risc

Investitorul poate avea 3 atitudini fata de risc: aversiune, indiferenta si preferinta. In functie de atitudinea sa fata de risc, se pot constitui 4 variante ale portofoliului.

a)      Portofoliul 100% fara risc pentru investitorii cuo aversiune extrema fata de risc

b)      Portofoliul cu o anumita combinatie (p si 1-p): intre portofoliul fara risc si portofoliul de piata de active riscante

c)      Plasamente in totalitate in portofoliu de piata de active riscante

d)      Mai mult de 100% plasament inportofoliul de pe piata cu active riscante

Masurarea riscului unui portofoliu de actiuni. Ca si in cazul actiunilor, intre rentabilitatea portofoliului si riscul aferent exista o relatie de dependenta. Astfel un portofoliu cu rentabilitate mai mare implica si un risc mai mare. Atat rentabilitatea cat si riscul portofoliului depind de rentabilitatea titlurilor componente, riscul fiecarui titlu, corelatiile dintre rentabilitatile titlurilor.

Din punct de vedere al coeficientului de corelatie, exista tipuri de corelatie externa: pozitiva, zero si negativa.

Cand coeficientul de corelatie a rentabilitatilor titlurilor este inseamna ca la o crestere a rentabilitatii titlului "i' ii corespunde o crestere in aceeasi masura a rentabilitatii titlului 'j'. In aceasta situatie, avem o corelatie strict pozitiva.

Se poate afirma ca portofoliul ce are in componenta actiuni corelate strict pozitiv este portofoliul cel mai riscant. Cand coeficientul de corelatie este 0, inseamna ca rentabilitatea titlurilor variaza independent una de alta.

In cazul corelatiei nule riscul portofoliului se diminueaza.

Atunci cand coeficientul de corelatie este -1, inseamna ca unei cresteri a rentabilitatii actiunii 'i' ii corespunde o scadere in egala masura a rentabilitatii titlului 'j'. In aceasta situatie corelatia este strict negativa.

In cazul relatiei strict negative, riscul este cel mai mic. Daca combinatia este optima se poate obtine portofoliul cu risc 0.

Politica de dividende. Obiectivul intreprinderii fiind maximizarea valorii ei, se impune studierea impactului dividendelor asupra valorii intreprinderii. Dividentele cresc mai lent decat profitul atunci cand si profitul creste.

Intreprinderile cu o rentabilitate relativ stabila isi programeaza de la bun inceput o anumita rata de repartizare a profitului, adica un anumit raport intre dividende si profit.

Cel mai cunoscut model de repartizare a profitului este 'Modelul de ajustare partiala', elaborat de J. Lintner. La cosntruirea modelului s-a plecat de la convingerea ca cea mai mare parte a actionarilor prefera un dividend rezonabil sar dtabil si ca piata financiara stimuleaza stabilitatea sau cresterea graduala a dividendelor. In consecinta, directorii de intreprinderi adopta ccea ce Lintner numeste 'Target payout ratio', ce se traduce liber prinntr-o proportie fixa a raportului dividend-profit. Acest raport este apreciat ca o rata normala daca nu chiar ideala de distribuire a dividendelor.

Teoria reziduala a dividendelor (Graham, Dood) spune ca profitul net al unei societati trebuie distribuit actionarilor atata timp cat ar putea obtine in alta parte, cu capitalul lor, un nou randament mai ridicat in conditiile de risc comparabile. Aceeasu idee formulata din punctul de vedere al neacordarii de dividende ar suna astfel: 'Intreprinderea trebuie sa reinvesteasca profitul in cazul in care rata randamentului pe care actionarul o obtine fata de investitiile de risc comparabil'.

Teoria neutralitatii politicii de dividende (Miller si Modgliani) spune ca intreprinderile nu trebuie sa fie prea mult preocupate de politica de dividende si ca ar trebui sa lase dividendele sa fluctueze in functie de nevoile interne de lichiditate ca urmare a deciziilor de investitii.

EFICIENTA INVESTITIILOR FINANCIARE

Metodologia de masurare a investitiilor financiare este in principal aceeasi cu cea utilizata la investitiile materiale, dar se impun unele particularitati ce deriva din specificul acestora.

a) Obiectivul investitorului - din aceasta perspectiva pot fi identificate 3 tipuri de investitii:

- investitii financiare cu scopul de a obtine dividende - este cazul investitiilor mici, persoane fizice care nu dispun de potential pentru organizarea propriilor afaceri. Aici se includ plasamente in actiuni, obligatiuni, titluri de participare la fondurile de investitii etc;

- investitii financiare cu scopul de a obtine putere de decizie intr-o alta societate. Aceste investitii urmaresc avantaje de durata si de alta natura decat dividendul. Se caracterizeaza prin stabilitate in timp si consta in achizitionarea pachetului in aval si/sau amonte de firma proprie care sa-i permita obtinerea unor facilitati pentru activitatea desfasurata. Aceste investitii sunt facute de persoane juridice cu potential ridicat si active pe segmentul lor de piata.

- investitii financiare cu scop speculativ - acestea urmaresc obtinerea de castiguri prin cumpararea la un pret mai mic si vanzarea la un pret mai mare. In acest caz nu se urmareste obtinerea de dividende si nici avantaje de natura influentei sau controlului. Cei care speculeaza pe piata de capital sunt societati ce dispun de specialisti bine pregatiti profesional sau chiar persoane fizice dispuse la a accepta un risc mai mare.

b) Caracteristicile investitiei le diferentiaza in primul rand pe cele trei tipuri de investitii financiare si in al doilea rand fata de investitiile materiale, evidentiidu-le pe cele financiare:

temporalitatea din punctul de vedere al duratei de timp, investitiile materiale au o perioada de viata mult mai mare decat cele fmanciare.

succesiunea operatorii de pe piata de capital permanent investesc si dezinvestesc, creand cicluri care se suprapun

- calculul economic exista unele investitii financiare cum ar fi cele cu scop de a obtine putere decizionala intr-o alta firma unde efectele economice sunt directe sau neglijabile. Aici importanta au efectele indirecte prezentate in tabelul de mai jos:

Pentru o determinare corecta a eficientei economice, aceste efecte indirecte trebuie sa se converteasca in efecte economice directe: spre productie, spre profit, chiar daca schimbarea este relativ aproximativa, ea este prababila si sincera.

Investitiile in actiuni cu scopul de a obtine dividende. Problema care apare este succesiunea ciclurilor de investire si dezinvestire ce genereaza greutati in identificarea raportului cauza-efect. Se pot adopta urmatoarele ipoteze de lucru:

evaluarea eficientei separate pentru fiecare plasament in actiuni pentru intreg ciclu investire-dezinvestire. In acest caz atat cheltuielile cat si efectele se pot individualiza fara dificultati prea mari.

- evaluarea eficientei investitiilor in pachete de actiuni diferite chiar daca momentele investitiei si dezinvestitiei se efectueaza in cicluri distincte. In aceasta situatie se impun acceptarea a doua ipoteze:

. perioada pentru care se face evaluarea eficientei nu este durata ciclului plasamentului ci o perioada de timp aleasa de analist;

. efectul perioadei acceptate sa i se ataseze efortul aferent (prin calcule de echivalenta) sau daca se tine seama de efortul integral, efectul trebuie echivalat prin considerarea pe langa efectele rezultate pe seama analizei si efectele viitoare asteptate de la investitia care ramane activa si dupa perioada de limp luata ca baza de calcul.

INDICATORII ANALITICI

Acestia nu au menirea de a arata eficienta sau ineficienta investitiei, ci:

identificarea tipului actiunii si a ciclului de viata a acestora in raport cu intervalul de analiza ales;

descrierea investitiei financiare efectuate (pret actiune, numar de actiuni, alte cheltuieli aferente investitiei)

structura portofoliului de actiuni (concentrat, echiponderat);

gradul de independenta a variatiilor actiunilor intre ele (corelatie strict pozitiva, nula sau negativa);

riscul actiunilor si al portofoliului;

identificarea efectelor plasamentului investitional aferente perioadei estimate sau dupa caz echivalente in raport cu investitia considerata in calcul (compatibilizarea relatiei efortefect). Acesti indicatori au fost impartiti in trei categorii: indicatori de efort, indicatori analitici de echilibru si structura, indicatori analitici de efecte.

A) Indicatori de efort

Numarul de actiuni de tip "K' (NK): N[j-T]=ΣNK_i

Numarul total de actiuni luate in calcul pe intervalul de analiza [j-T].

Pretul de cumparare al actiunii de tip "K' (P_K). Acesta reprezinta cursul bursier al actiunii in momentul achizitiei sau dupa caz pretul de emisiune.

Investitia financiara in actiuni de tip "K'. Este in functie de numarul de actiuni tip "K' achizitionate, pretul de achizitie a unei actiuni si alte cheltuieli aferente (c comisioane, gestiune). In cazul in care actiunile se achizitioneaza la momente diferite, se folosesc preturile aferente momentului. I_K=N_K Px + C_i

4.Investitia financiara totala

I_t = Σ IK_i + ΣC_i, unde IK_i este investitia efectuata in actina de tip 'K'

5. Investitia financiara totala medie pe actiune It. Tine seama de investitia financiara totala si de numarul total de actiuni. Este un indicator care permite analistului studierea plajei de variatie a pretului de achizitie pentru fiecare tip de actiune.

I_t

I_t= --------

N[j-T]

Investitia financiara totala actualizata

Se determina tinand seama de factorul timp, momentul efectuarii, in baza ipotezei adoptate in precizarile anterioare.

1

I_ta = I_ti --------

(1+a)^'

Investitia totala medie pe o actiune. Permite aprecieri mai realiste deoarece tine scama de factorul timp dar totodata ofera informatii despre fluxul de investire de dezinvestire pe durata de calcul T. Acestea sunt necesare in calculele de compatibilizare.

Cheltuielile cu comisioanele si de gestiune pe o actiune. Dau o imagine asupra politicii de cumparare si gestionare a actiunilor. O pondere mare a acestor cheltuieli impune o analiza m structura lor si eliminarea cauzelor generale de costuri nejustificate.

B) Indicatori analitici de echilibru si structacra

Structura profitului pentru aprecierea eficientei din perspectiva riscului. Un portofoliou care detine 95 % actiuni de un singur tip, cel putin din perspectiva riscului, nu poate fi apreciat ca un plasament eficient.

portofoliu echiponderat actiunile (pe tipuri) au pondere egala

in care m - tipuri de actiuni.

- portofoliu concentrat: PN_K = mult > 1/m; ; < 1/m

Numarul de titluri din portofoliu. Un numar mic de titluri nu asigura o dispersie a riscurilor in timp ce un numar prea mare creeaza greutati de gestionare.

- portofoliu suficient diversificat: m = 20-30 titluri

- portofoliu supradiversificat: m > 30 titluri

- portofoliu insuficient diversificat: m< 20 titluri

Gradul de independenta a variatiilor actiunilor intre ele

- corelatia strict pozitiva predominanta coeficientul de corelatie C_ij ~ 1(aceasta corelatie conduce la cresterea riscului profitului)

corelatia nula predominanta conduce la diminuarea riscului C_ij ~ 0

corelatia strict negativa predominanta C_ij ~ -1 (riscul unui asemenea portofoliu de titluri este cel mai mic).

Gradul de independenta a variatiilor actiunilor intre ele:

corelatie strict pozitiva predominanta C_ij

corelatie nula C_ij

corelatie strict negativa predominanta C_ij

Performanta portofoliului se determina in functie de rentabilitate si risc

marja de risc pe tip de actiuni  'K' : mK = (σ_K / R_K

marja de risc a portofoliului mp =(σ_K / R_P

performanta portofoliului dupa Treynor λ= (R_p - R_f ) / β in care:

R_f- rentabilitatea profitului fara risc;

coeficient de volatililitate.

abaterea portofoliului de la performanta maxima

Δm_p = m_pe - m_{p optim}

m_pe - m_{p optim}

i Δm_p = ----- ----- ---------

m_{p optim}

Performanta maxima se realizeaza cand se obtine cea mai mare rentabilitate la nivelul cel mai mic de marje de risc. Ea configureaza structura optima a portofoliului.

C) Indicatorii analitici de efecte

dividendul actiunilor de tip "K' (K = m)

dividendul actiunilor de tip "X' actualizat

dividendul actiunilor de tip X' mediu actualizat pe actiune ofera inforxnatii despre randamentul actiunii

4.dividendul portofoliului de actiuni: D_p= ΣDHki

5.dividendul portofoliului de actiuni actualizat:

6. dividendul portofoliului mediu actualizat pe actiune:

7.valoarea de lichidare a actiunii 'K' sau valoarea ramasa este data de pretul de vanzare

8. valoarea de lichidare a actiunilor de tip 'K' este data de numarul de actiuni vandute in intervalul de analiza si de pretul de vanzare in cadrul intervalului. Dinmotive de echivalenta, daca este cazul se estimeaza pretul de valorificare la finele intervalului.

V_R = N_K * P_v - C_lic, in care C_lic = cheltuieli de lichidare

9.Valoarea de lichidare actualizata a actiunilor de tip 'K'

10.valoarea de lichidare medie actualizata pe o actiune de tip 'K'

11.valoarea de lichidare actualizata a portofoliului

12.valoarea de livrare a portofoliului medie actualizata pe actiune

13.castigul total al actiunilor de tip 'K' este dat de dividendul aferent si valoarea de lichidare

E_K = D_NK + V_R - C_lic

14.castigul total al actiunilor de tip 'K' actualiat

15.castigul total mediu actualizat pe o actiune de tip 'K'

16 castigul total al portofoliului

17. castigul total actualizat al portofoliului

18.castigul mediu actualizat al portofoliului pe actiune

19.castigul net al actiunilor de tip 'K': E_nK = N_K * d_K + [(N_K * P_T - N_KP_K) - (C + C_lic)]

INDICATORII SINTETICI

- exprima eficienta investitiilor financiare din perspectiva productivitatii, rentabilitatii si economicitatii

A. Productivitatea investitiilor financiare ne arata castigul total din dividende si dezinvestire ce revine la un leu cheltuit. Acesta poate fi comparat cu productivitatea altor investitii sau cu anumite limite asteptate de investitor.

1. Productivitatea investitiilor in actiuni de tip 'K'

N_K * d_K + V_R dividend + val.de lichidare

W = ----- ----- ----------- = -------- ----- ------ ----- ----- -----

N_K * P_K + C pret de achizitie + alte cheltuieli

2.Productivitatea portofoliului

B. Rentabilitatea investitiilor financiare. Exprima castigul net general ce revine la un leu investit. Este unul din indicatorii foarte importanti pentru aprecierea eficientei. Avand in vedere ca plasamentele financiare au un risc ridicat, rentabilitatea acestora trebuie sa fie mai mare decat rentabilitatea unui activ sau plasament fara risc. In mod normal, rentabilitatea investitiilor financiare trebuie sa fie mai mare decat rata dobanzii.

3. Rentabilitatea investitiilor in actiuni de tip 'K':

DIV + (CVALzi - VALachizitii)

λ_K = -------- ----- ------ ------------ * 100

VALachizitii

4.Rentabilitatea investitiilor in portofoliu

C.Economicitatea investitiilor financiare exprima eficienta prin raportare la plasamentul alternativ. Se adopta ipoteza compararii cu o rata de rentabilitate de referinta (p). Aceasta rata trebuie sa fie mai mare decat rata dobanzii deoarece plasamentul fnanciar este supus unui risc ridicat, iar relatia pentru calculul economicitatii este:

Castigul in etapa plasamentului in actiuni - castigul net in alternativa

e=-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- -----

investitia financiara

daca e<0 - plasamentul nu este eficient

daca e>0 - plasamentul este eficient

D.Durata de recuperare a investitiei financiare - ne arata in cati ani se recupereaza investitia dindividende

1.Durata de recuperare a investitiei 'K' din dividende

N_K * p_K + c investitie

d=----- ----- ------- = ----- ----- -------

N_K * d_K dividende

2.Durata de recuperare a investitiei in portofoliu

INDICATORI COMPLECSI

Au o importanta deosebita pentru apreierea investitiilor care au ca obiect preluarea pachetului de control intr-o alta societate. In acest caz, toate efectele indirecte vor fi transformare prin echivalare in profit.

1. Coeficientul complex de eficienta

DIV + (Val_lichidare - Val_achizitie) + Efecte indirecte

ec = -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- -------

investitie totala

2. Fluxul de castig net actualizat - se calculeaza prin scaderea dincastigul total (dividend + diferenta de curs) actualizat a cheltuielilor totale de investitii (investitia directa + cheltuielu de brokeraj + cheltuieli de gestionare + cheltuielu de lichidare) actualizate. Rata de actualizare este stabilita la o marime apropiata de rata rentabilitatii unui activ fara plus de risc. Investitia este eficienta atunci cand FCNA >0.

3. Rata interna de rentabilitate a investitiilor financiare. Capacitatea de recuperare a cheltuielilor pe baza castigurilor isi gaseste expresia in rata interna a rentabilitatii. Aceasta este rata pentru care suma castigurilor actualizate este egala cu suma tuturor cheltuielilor actualizate. Marimea ratei interne de rentabilitate se obtine printr-o aproximare succesiva, adica se calculeaza fluxurile de castig actualizate pentru o serie de rate pana cand se identifica rata de actualizare ce face castigul net actualizat pozitiv dar aproape zero si rata de actualizare ce face castigul net actualizat negativ dar foarte aproape de zero. Rata actualizata se gaseste intre cele doua.

CNr min

RIR = r min + (r max - r min) ----- ----- --------- ----- -------

CNr min + CNr max

In care, r min - rata de actualizare care pozitiveaza castigul net;

R max - rata de actualizare care negativizeaa castigul net;

CNr min si CNr max - castigul net actualizat cu rata minima, respectiv maxima.

In cazul investitiilor cu caracter speculativ, se impun urmatoarele precizari:

termenele sunt de regula scurte, durata dintre investire si dezinvestire este mica;

impactul costurilor de gestiune si brokeraj sunt semnificative;

riscurile sunt mari.

Castigul obtinut se rezuma la diferenta dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare.

Castig numar de actiuni (Pret vanzare Pret cumparare)

Investitia totala numar de actituni pret cumparare alte cheltuieli

Punctul critic castig investitie totala

nr. actiuni pret vanzare (nr.actiuni pret vanzare + alte cheltuieli

Rentabilitatea plasamentilui = -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -------

nr.actiuni pret cumparare

Daca timpul dintre investitie si dezinvestitie este mai mare se procedeaza la actualizarea pe noile diviziuni de timp.

in care: VR valoare de lichidare;

Vc valoare de cumparare;

Ac alte cheltuieli.

PROBABILITATI IN CRITERIILE DE EVALUARE A PROIECTELOR

Speranta matematica a castigului

SM=Σ Fxt .Px

in care: SM- speranta matematica a fluxului de numerar financiar;

F_xt - suma fluxurilor de numerar financiar asociat cu al X-lea coeficient de probabilitate in timp;

P_Xt - probabilitatea sumei din fluxul de numerar financiar probabilitate de realizare a valorilor previzionate.

Ecartul tip al fluxurilor de numerar asteptat.

Variatia fluxurilor de numerar financiar (dispersia)

(F_xt - SM) * P_xt, ≥ gradul de risc