Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

Impactul ISD asupra tarilor intranzitie

afaceri



+ Font mai mare | - Font mai mic



Impactul ISD asupra tarilor intranzitie.

Contextul regianal sin EU centrala si de est



din ,90 pana in 2000, fluxuri anuale de 2% din totalul mondial

dupa 2001 urmeaza o ridicare de 4 % ( datorata scaderii fluxului ISD la nivel mondial)

2005 - 2007 (tarile ESE - esterne UE), 4% din totalul mondial

Toul tarilor care au atras ISD:

  1. Polonia
  2. Cehia
  3. Ungaria
  4. Rusia
  5. Slovacia
  6. Romania

La iesiri de ISD conduce Rusia, cu 85% din iesirile din Europa de S-E

Trasaturi:

au crescut mai rapid decat media mondiala

au avut evolutie continuu ascendenta

corelatia cu PIB / cap de locuitor

nu a aparut o corelatie directa cu cresterea economica, de exemplu:

Ungaria mai intai a atras ISD, apoi s-a instalat cresterea economica

In Polonia invers

Slovenia a inregistrat crestere foarte buna fara a atrage ISD semnificative

UNGARIA

cea mai buna evolutie ISD in primii ani ai tranzitiei, ideea de dezvoltare economica fiind legata de atragerea de mari CTN in procesul de privatizare

ca si criteriu de selectie, investitia in numerar este cea mai importanta, pentru ca angajamentele asumate de investitor in privinta criteriilor de indeplinit rareori au fost indeplinite total

nu evaluarea activelor este importanta ci capacitatea firmei straine de a mentine si dezvolta firma cumparata

coruptia la nivel redus este mai putin daunatoare decat cea la nivel inalt.

reducerea pe cat posibil a riscurilor de tara si perceptia unui climat favorabil

oferirea de conditii atractive pentru directorii expatriati si familiile acestora

CEHIA

crestere economica foarte buna initial, pana in ,96 in plin avant, apoi a urmat incetinrea reformei, s-a initiat programul de privatizare in masa pe baza de cupoane = esec financiar si au fost retrase facilitatile pentru investitorii straini, considerand ca Cehai este oricum atractiva. Si-a pierdut rapid competitivitatea, mai ales fata de Ungaria, iar in 1998 a fost relansat un program de stimulente.

Scutire de impozit pe profit pe 10 ani pentru investitori de peste 8,5 mil $, atat pentru cele noi cat si pentru cele existente.

Agentia Czech Invest de atragere ISD a primit un buget de 3 mil $ / an, si rezultatele au aparut un an mai tarziu, volumul de ISD dublandu-se fata de anul anterior.

1 $ in promovare a atras 450$ ISD

Cehia este locatia preferata pentru industria de componente auto, cu peste 250 producatori strini.

Skoda a fost preluata de VW, 7% din PIB si 10% sin exporturi

POLONIA

au introdus facilitati foarte consistente pentru investitii de peste 10 mil $ sau peste 500.000 $ incluzand minim 100 locuri de munca pe 5 ani.

Se dau subventii financiare de 4000 $ per job nou creeat si 1150 $ / angajat pentru traning.

Rolul ISD in vederea restructurarii la nivel macro si microeconomic

La nivel macroeconomic:

asupra cresterii economice - ISD are influenta pozitiva, rezultand o crestere economica. Trebuie demonstrat ca indicatorul stoc ISD / PIB >= 50%

asupra ocuparii fortei de munca - Ungaria, in ,98, 50% din forta de munca lucra in filiale straine.

asupra formarii de capital in industrie - ,98 - lider este Ungaria, 80% din intreg capitalul in industrie era strain. In Romania = 28%

asupra exporturilor - ,98 - Ungaria este lider, 85% din total exporturi ale Ungariei sunt realizate de filiale straine . Romania = 13%

asupra productivitatii - filialele straine au o productivitate mai mare decat firmele locale din aceeasi industrie. EX: In Ungaria, Tungsram (,92) vanduta la General Electric, iar pana in ,94 productivitatea a crescut de 4 ori.

La nivel microeconomic

K ( capital) - Cehia, Kalim, 2001 - investitie greenfield, un joint-venture intre Toyota si PSA ( 1,5 mld $)

T ( tehnologie) - societatile mixte maghiaro-japoneze infiintate in urma investitiei Suzuki in Ungaria ce au facilitat transferul de tehnologie

PMO - programe de trening. FIAT - toti angajatii au fost pregatiti in scoli speciale.

Alte efecte: - dezvoltarea industriei orizontale - industria auto si electrotehnica pe parte de furnizori si industria alimentara pe partea de distribuitori

Efecte negative

renuntarea la furnizorii locali

disponibilizarea angajatilor in cazul achizitiilor

Analiza ISD in Romania

ca volum masurat prin stocul de ISD - 39 mld $ in 2006.

Evolutie

Ani

Mil $

90- lipsa legi pentru ISD

96 - recul - schimbare politica ( an electoral)

96-97 - inceputul marii privatizari

98 - vinderea Romtelecom

3 perioade de evolutie

90 - 96 - legislatie stabila si facilitati atractive; dar instabilitate economica si politica si lipsa privatizarii

97 - 01 - debutul marii privatizari insa legislatie total instabila

02 - prezent - privatizare consistenta si legislatie stabila si crestere economica.

Structura pe secotare

in primii ani a condus comertul, secondat de industria alimentara

din 99 se dezvolta industria auto

apoi industria siderurgica dupa privatizarea Sidex

recent - s-au privatizat sectoarele telecominicatii si banci

Per total

industrie - 50% DIN isd

servicii profesionale (asigurari, finante, consultanta) - 26%

comert en-gros - 7%

retail - 6%

transporturi - 6%

constructii - 2 %

turism - 2%

agricultura - 1 %

Repartizare geografica pe tari de provenienta

Olanda - ( 18% din total ISD)

Austria  - ( BCR)

Franta

Germania

Italia

SUA ( 8%)

Repartizare geografica in teritoriul national

Bucuresti

Timis

Bihor

Constanta

Prahova

Arad

Dolj

Sibiu

Brasov

ISD in Privatizare

4.5 Evolutia cadrului legislativ si institutional

Regimul ISD in Romania

Este stabilit prin legea din 91:

acces liber la majoritatea sectoarelor din economie

grad de participare permis - 100%

repatrierea profitului si a capitalului este libera dupa plata impozitelor catre statul Roman

exista garantii impotriva exproprierii si nationalizarii, aceste masuri pot fi luate doar in cazuri de forta majora si cu acordarea de compensatii echivalente.

daca exista acorduri bilaterale de protejare reciproca a ISD cu alte state, prevederile din acord se aplica prioritar fata de legea Romaneasca

legea din 08 - privind tratamentul national

Evolutie

Martie 91 - Legea 35 / 91, privind regimul ISD; cu facilitati forte consistente, scutire de taxe vamale pentru echipamente si pentru materii prime pe 2 ani. Scutiri de impozit pe profit.

Competare - Legea 57 / 93, a introdus pentru facilitatile de mai sus un prag minim de investitie de 10.000 $

Completare - Legea 71 / 94 , cu facilitati suplimentare in industrie, facilitatile vamale s-au extins la 7 ani, cu conditia ca investitia sa fie peste 50 mil $; export minim 50%, grad de integrare in Romania - minim 60%

OUG 31 / 97 - abroga facilitatile din completarea 71/94 si introduce un prag minim de 350.000 $. ( Nu s-a aplicat niciodata)

OUG 92 / 97 - a redus drastic facilitatile, a ramas scutirea de taxe vamale si TVA la echipamente, decucere a 20% din pretul echipamentelor, decucere a 20% din costurile de publicitate si reportarea pierderlior pe 5 ani

Legea 241 / 98 - privind investitiile directe - pe langa facilitatile anterioare s-a dat scutire la plata impozitului pe profitul reinvestit; iar pentru investitii mari de peste 50 mil $ scutire 10 ani de la plata impozitului pe profit.

Legea 36 / 99 - Legea bugetului care abroga facilitatile acordate anterior

OUG 67 / 99 - Au fost restabilite unele facilitati pentru investitii de peste 50 mil $

HG 519 /99 - facilitatile acordate anterior se amana pe termen nelimitat.

OUG 6 / 00 - ca urmare a presiunii investitorilor straini s-au restabilit facilitatile vamale dar nu si cele privind impozitul pe profit

OUG 50 / 2000 - abrogate definitiv facilitatile

Legea 332 / 01 - privind investitiile directe cu impact semnificativ in economie ( peste 1 mil $) : acorda noi facilitati:

scutire taxe vamale la echipamente,

amanarea platii TVA la echipamente,

deducere 20% din valoare investitiei,

reportarea pierderilor pe 5 ani

In prezent mai este valabila prima facilitate, celelalte 3 au fost abrogate cu ocazia noului Cod Fiscal din 2003.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1668
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved