PLANUL DE AFACERI

1 Definitie. Caracteristici. Functii

Planul de afaceri este un instrument managerial de actiune, elaborat in mod logic, ce presupune o gandire de perspectiva asupra dezvoltarii unei afaceri si pornind de la obiectivele acesteia, include toate acele faze si resurse care sunt implicate in atingerea lor, intr-un termen prestabilit.

Atat in randul specialistilor cat si al practicienilor exista numeroase modalitati de tratare a planului de afaceri. Pentru o parte insemnata a acestora, planul de afaceri constituie o cerinta atunci cand un intreprinzator doreste sa obtina capital de risc de la banci sau de la alti intreprinzatori. Modul de abordare trebuie insa extins; in general, planul de afaceri este privit ca fiind una dintre expresiile practice ale previziunii ca functie manageriala, ajutandu-l pe intreprinzator in determinarea scopurilor si obiectivelor, precum si in proiectarea actiunilor necesare pentru atingerea acestora.

Continutul planului de afaceri este diferit, in functie de obiectul de activitate al intreprinderii, marimea pietei, competitia si o multitudine de alti factori legati de intreprindere si de piata.

Inainte de a trece la prezentarea continutului planului de afaceri, vom enumera cateva caracteristici menite sa demonstreze necesitatea si oportunitatea intocmirii acestuia:

T    ofera o imagine de ansamblu asupra afacerii, ferindu-l pe manager de a se pierde in amanunte;

T    daca este bine intocmit, planul de afaceri este in acelasi timp si un studiu de fezabilitate, o garantie a reusitei ideilor de afaceri, a finalizarii cu succes a unei afaceri in curs de derulare, un studiu de vitalitate sau de supravietuire;

T    constituie un instrument de imbunatatire a managementului intreprinderii. Din practica afacerilor s-a desprins concluzia ca este preferabil ca managerii sa aiba un plan de afaceri, chiar imperfect, decat sa actioneze haotic, instinctiv;

T    creeaza managerului posibilitatea de a-si comunica ideile si proiectele bancilor, investitorilor sau partenerilor potentiali, ajutandu-l sa identifice si sa obtina surse de finantare.

Planul de afaceri constituie in acelasi timp si un instrument de autoevaluare a intreprinzatorului. Acesta va trebui sa-si verifice aptitudinile si capacitatile proprii si sa evalueze obstacolele ce pot apare in calea afacerii. Se creaza astfel posibilitatea ca intreprinzatorul sa se confrunte cu aceste obstacole si sa conceapa solutii pentru depasirea lor.

Din cele prezentate anterior, se pot desprinde doua functii de baza ale planului de afaceri si anume:

1. Functia de planificare in timp si spatiu a activitatii sau a afacerii;

2. Functia de creditare - se manifesta in cazul in care afacerea se finanteaza din surse externe, prin intermediul unui credit acordat de o banca sau un investitor.

Elaborarea oricarui plan de afaceri, se deruleaza in doua etape:

I.    culegerea informatiilor necesare - se concretizeaza intr-un studiu rapid cu privire la posibilitatea de realizare a afacerii. Cele mai importante informatii in acesta etapa se refera la:

capacitatea de absorbtie de catre piata a produsului sau serviciului ce se va realiza;

tendintele pietei si posibilitati de expansiune;

progresul tehnic;

procesul tehnologic;

necesarul de masini, utilaje, echipamente si accesorii;

lista furnizorilor;

evaluarea costurilor, etc.

II.  sistematizarea si prelucrarea informatiilor in vederea elaborarii efective a planului de afaceri.

Inainte de prezentarea unei anume metodologii de elaborare a planului de afaceri, trebuie stabilite si alte elemente deosebit de importante, ale afacerii cum sunt:

evaluarea, cat mai cuprinzator posibila, a gradului de profitabilitate a noii afaceri;

modalitatea de finantare, stabilirea stocurilor de numerar la pornire;

proiectarea elemetelor de cash-flow;

evaluarea cat mai exacta a costurilor.

2 Componentele planului de afaceri

Atunci cand se organizeaza materialul, nu trebuie uitat ca cei carora le este adresat sunt persoane al caror timp este deosebit de limitat. Informatia, trebuie sa fie, deci, prezentata intr-o maniera sistematizata si atractiva. Limbajul trebuie sa fie caracterizat prin corectitudine si conciziune, iar materialul trebuie dactilografiat sau procesat pe computer si indosariat intr-un dosar atractiv.

In functie de destinatar si de scop, planul de afaceri cuprinde patru componente:

Scrisoarea explicativa

Rezumatul

Planul propriu-zis

Anexele

In cele ce urmeaza, vom prezenta pe scurt fiecare dintre aceste componente.

1. Scrisoarea explicativa

Atunci cand planul de afaceri este trimis la o banca sau la un potential investitor in vederea obtinerii unei finantari, trebuie ca acesta sa fie insotit de o scrisoare explicativa. Aceasta are menirea sa trezeasca atentia adresantului si sa pregateasca terenul pentru viitoarele negocieri.

Scrisoarea trebuie sa fie concisa, redactata pe o singura pagina.

In paragraful introductiv se prezinta motivele pentru care a fost ales adresantul respectiv, subliniind, fara a exagera, importanta si calitatile acestuia

In textul scrisorii se va prezenta foarte pe scurt continutul planului de afaceri, motivul pentru care se solicita creditul, marimea sumei de bani solicitata si avantajele ce se vor oferii creditorului.

In incheiere se precizeaza disponibilitatea si dorinta de a furniza detalii suplimentare asupra afacerii.

La intocmirea scrisorii se recomanda a se utiliza un ton condescendent dar sigur, din care sa reiasa ca intreprinzatorul are certitudinea reusitei afacerii, pe care a organizat-o cu cea mai mare atentie si o are sub control.

2. Rezumatul

Rezumatul cuprinde elementele esentiale ale planului de afaceri si anume:

o scurta descriere a afacerii;

descrierea produselor si/sau a serviciilor ce intra sub incidenta afacerii;

succinta descriere a segmentului de piata vizat prin afacere (piata tinta);

scurta prezentare a echipei manageriale;

sumarul previziunilor financiare;

obiectivele generale si specifice.

Desi, ca intindere detine o mica parte din materialul ce urmeaza a fi prezentat potentialilor creditori sau investitori, rezumatul prezinta o importanta capitala in obtinerea sprijinului acestora.

Rezumatul este plasat inaitea planului de afaceri propriu-zis, avand rolul de a-l incita pe cititor sa il parcurga in intregime. Astfel, pentru a nu pierde din vedere aspecte esentiale, se recomanda ca acesta sa se intocmeasca doar dupa ce s-a elaborat in intregime planul de afaceri.

3. Planul de afaceri

In cele ce urmeaza, vom prezenta intr-o maniera sistematizata, principalele elemente ce trebuie incluse intr-un plan de afaceri. Prezentarea este generala si elastica, incercand sa surprinda multiplele aspecte ce deriva din practica.

I.    Descrierea afacerii

A.descrierea firmei care isi propune realizarea unei anumite afaceri:

a) scurt istoric al firmei;

b) obiectul de activitate;

c) descrierea produselor si / sau serviciilor realizate;

d) perspectivele de dezvoltare ale firmei;

B.domeniul de activitate

a) care este domeniul de activitate in care firma intra in concurenta cu altele;

b) in ce stadiu de dezvoltare se va afla domeniul de activitate aflat sub incidenta afacerii preconizata a se initia;

C.obiectivele propuse

a) strategia adoptata;

b) obiectivele impuse pe termen lung;

II.  Descrierea pietei produsului sau serviciului aflat sub incidenta afacerii

A.descrierea actualilor clienti si sau a celor potentiali:

a) caracterizarea actualilor clienti;

b) studiul comportamentului consumatorilor;

c) venitul clientilor si modalitatea de achizitie a produselor si/sau a serviciilor;

B.descrierea produsului si/sau a serviciilor ce se afla sub incidenta afacerii:

a) identificarea produsului si/sau a serviciilor;

b) parametrii economici ai produsului si/sau a serviciilor: pret de vanzare, costuri implicate, competitivitate, profitul inregistrat, etc.

C.caracterizarea segmentului de piata

c) localizarea geografica a pietei de desfacere;

b) marimea pietei;

d) tendintele pietei, ritmuri de crestere sau dezvoltare;

e) caracteristici specifice;

f)   identificarea pietei tinta;

D.descrierea concurentei:

g) enumerarea principalilor concurenti;

h) caracterizarea produselor si/sau a serviciilor concurente;

i)   reputatia concurentei;

j)    modul de realizare a distributiei in cazul concurentei;

k) marimea segmentului lor de piata;

l)   avantajele pe care le detine concurenta: fonduri, manageri, patente, etc;

III.Descrierea modului de organizare si a managementului practicat

A.Caracterizarea procesului de productie:

a) descrierea procesului de productie si etapele sale de baza, precum si evaluarea timpului si a fondurilor necesare fiecareia;

b) precizarea necesarului de materii prime, a furnizorilor, a modalitatilor de control al calitatii;

c) determinarea necesarului de utilaje, masini, instalatii, echipamente, aparate, etc.;

d) determinarea capacitatii de productie;

e) caracterizarea modalitatii de organizare a fluxului productiei;

B.Managementul practicat:

a) organigrama firmei;

b) caracterizarea echipei manageriale, a managerului general;

c) precizarea ariei de responsabilitate a conducatorilor;

d) modalitatea de control-supraveghere a personalului;

C.Structura de personal; politica de personal a firmei:

a) determinarea necesarului de personal;

b) calificarea personalului;

c) modalitatea de recrutare a personalului;

d) modalitatea de retribuire si de stimulare in munca;

e) necesitatea participarii la cursuri de calificare sau perfectionare a personalului;

IV.Informatii financiare

A.determinarea potentialului financiar, cu ajutorul urmatorilor indicatori:

a) patrimoniul net;

b) capitalul social;

c) capacitatea de autofinantare;

d) capacitatea de plata;

e) solvabilitatea;

B.determinarea rezultatelor economico-financiare, prin:

a) cifra de afaceri;

b) valoarea adaugata;

c) amortismente anuale;

d) profitul impozabil;

e) impozit pe profit;

f)   profitul net;

C.dimensionarea financiara a investitiei, deci stabilirea volumului investitiei si a structurii sale;

D.analiza pragului de rentabilitate;

E.previziuni finanaciare;

4. Anexe

Anexele cuprind documente si informatii suplimentare ce pot fi aduse in sprijinul afacerii alese si prezentate de planul de afaceri, ca de exemplu:

rezultate ale studiilor de piata;

brosuri, pliante si alte materiale publicitare;

documente legale;

fotografii;

desene;planuri;

documente contabile etc.

Dimensiunea recomandata a planului de afaceri este de 12-15 pagini + anexe, astfel incat sa poata fi prezentat verbal in 20 - 30 de minute. Rezumatul nu trebuie sa depaseasca 3 - 4 pagini, pentru a putea fi expus in maximum 5 minute, insa trebuie astfel conceput incat sa trezeasca interesul destinatarului.

Realizarea si utilizarea planului de afaceri constituie o adevarata "piatra de incercare" pentru conducerea intreprinderii. Este deosebit de important ca pe parcursul derularii afacerii, managerii sa se adapteze rapid la schimbarile intervenite in mediul economic. Actualizarea prevederilor planului de afaceri in functie de evolutia factorilor de mediu economic se constituie ca o componenta de baza a gandirii manageriale, cu contributii decisive in sustinerea scopurilor si obiectivelor stabilite si cresterea sanselor de succes.

In urma aprobarii planului de afaceri de catre finantator, se pun la dispozitia intreprinzatorului resursele financiare pentru derularea afacerii.

3 Planul de Afaceri in viziunea Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.)

Tipul activitatilor desfasurate

Societatea comerciala "Bowbel" S.R.L. Brasov, are ca obiect principal de activitate, prestarea de servicii de agrement si bar.

Forma de proprietate

S.C. "Bowbel" SRL este o societate cu capital integral privat.

Forma de organizare

Societatea are un asociat unic ce detine 100% din capitalul de 10 milioane lei.

Data inregistrarii

Societatea a fost inregistrata la Judecatoria Brasov, la data de 15 iulie 2002

Descrierea sumara a proiectului propus

Societatea isi propune sa se impuna pe piata serviciilor de agrement din Brasov, ca leader, atat prin servicii de cea mai buna calitate cat si prin tarife avantajoase.

De asemenea se doreste extinderea pe viitor spre pietele din nordul tarii.

Scopul investitiei si costul ei in valuta

Scopul investitiei este construirea spatiului destinat oferiri serviciilor (a cladirii), achizitionarea pistelor de bowling, a meselor de biliard si a jocurilor electronice.

Costul total al investitiei se ridica la 300.000 de euro, dupa cum urmeaza: 230.000 terenul si constructia cladirii complet utilata de functionare, 40.000 pistele de bowling, 10.000 mesele de biliard, 5000 jocurile electronice, 1000 barul cu dependintele.

Sursele de finantare

Fonduri proprii 80.000 de euro, credite externe PHARE nerambursabile.

Modalitatea de achizitionare a echipamentelor

Se va analiza oferta unor firme ofertante de echipamente (doua straine si a doua romanesti) si se va opta pentru cel mai avantajos raport de pret - calitate.

Statut legal

Statutul legal al societatii este cuprins in anexa 3

Structura, experienta si reputatia conducerii societatii

In cadrul conducerii a fost adus pe post de director economic o persoana cu experienta in domeniul serviciilor si managementului, care sa poata reprezenta un factor de incredere suplimentar in primirea creditelor.

Personalul societatii va fi compus din 9 angajati, dupa cum urmeaza: director general, director economic (cu functie de administrator), doi tehnicieni, trei barmani o gazda si un ingrijitor.

Structura de peronal a societatii

In baza statutului, SC Bowbel SRL, este condusa de catre asociatul unic si, in relatie de subordonare, de administrator.

Asadar, departamentul directional este format din doi oameni, iar cel productiv din 7 oameni.

Descrierea tehnica a activitatii societatii

Societatea va oferii posibilitatea clientilor de inchiriere a pistelor de bowling cu ora, oferind si o bautura drept bonus motivational; in acelasi regim se vor afla si mesele de biliard.

Ceea ce priveste jocurile electronice, ele vor putea fi folosite prin introducerea de fise speciale ce se pot cumpara de la bar.

Contracte cu alte societati

Se vor incheia contracte cu societati care comercializeaza produse de bar, de intretinere si paza.

Principalii clienti

In primul rand se asteapta turistii din statiune, dupa care cei din Brasov si din orasele invecinate. Ne referim bineanteles, la acei oameni care fac parte din segmentul tintit, adica cu un venit mediu pe cap de membru de familie, cu peste 2.500.000 lei, aproximativ 75 Euro.

Evaluarea concurentei

Concurenta, este foarte mica, deoarece Bucuresti este cel mai apropiat oras in care exista bowling, iar acest serviciu nu atrage clientela de la o distanta mai mare de 50 Km, in cazuri extreme 100 Km.

Pe zona Brasov, nu a existat niciodata bowling, ci doar cateva popicarii, care in prezent sunt fie dezafectate, fie inchise din lipsa de fonduri.

Preturi

Ora de bowling va fi 7 euro, cea de biliard 2.5 euro iar fisele speciale 0.7 euro

Preturile de la bar se vor alinia celor de pe piata brasoveana.

Costuri si planul de finantare

Totalul costurilor proiectului se ridica cu aproximatie la 300.000 Euro, din care 230.000 terenul (aproximativ 1500 m, cu 90 EUR/m) si constructia cladirii complet utilata de functionare (+65 EUR/m), 40.000 pistele de bowling, 10.000 mesele de biliard, 5000 jocurile electronice, 1000 barul cu dependintele.

Finantarea se va face din sursele proprii. Pe langa acestea, se opteaza pentru obtinerea unui credit nerambursabil de la PHARE prin Programul de Restructurare Industriala si Reconversie Profesionala (RICOP).

Riscuri

Principalul risc este acela ca o alta societate sa initieze si sa finalizeze un proiect similar inaintea sau in acelasi timp cu acesta, astfel schimbandu-se valoarea concurentei si implicit toate calculele de incasari.

Posibilitatea contracararii acestui risc este urgentarea procedurilor de constructie si dare in folosinta a locatiei; faptul de a fi prima in aceasta regiune si prima intrata chiar si in circuitul turistic, prin incheerea de contracte sau intelegeri cu celelalte unitati turistice emitente de clienti, reprezentand un evident avantaj.

De asemenea exista o foarte mica sansa ca o alta activitate de divertisment sa atraga segmentul tintit de noi, in asemenea masura incat sa-l acapareze aproape in totalitate, aceasta reflectandu-se evident in marimea incasarilor noastre.

4 Planul de Afacere dupa recomandarea PHARE

4.1 DATE DE IDENTIFICARE A INTREPRINDERII

Numele complet al intreprinderii: S.C. Bowbel S.R.L.

Coordonatele intreprinderii (adresele complete, numerele de telefon si fax)

Sediul social, sediul operational, birourile si sectiile de productie, se afla in: Poiana Brasov, tel: 0268.262334; fax: 0268.262335

3. Numar de inregistrare

la Oficiul Registrului Comertului: J - 07/1258/ 02

Codul Fiscal: CF R7834178

4. Forma juridica de constituire este de SRL

Data si locul inceperii activitatii intreprinderii:

Data: 15/07/2002

Locul: Poiana Brasov, judetul Brasov

Domeniul de activitate al intreprinderii: descriere detaliata a activitatilor principale: productie, servicii, turism, constructii, comert, etc.

7. Capitalul social:

• 10.000.000 lei la data de 15 iulie 2002; echivalent in Euro 312, la cursul de schimb de 32.000 lei pentru un Euro
• la 15 august actionarul unic a facut o investitie de 40.000 Euro pentru plata avansului de achizitionare a pamantului necesar constructiei si materialelor de constructie, restul de 190.000 urmand a fi platit ulterior.

8. Cifra de afaceri din anul precedent: (Pentru firmele infiintate dupa 1 ianuarie 2002, se precizeaza cifrele din ultimul cont de profit si pierderi preliminar, daca a fost intocmit) Societatea este infiintata, dar nu a efectuat nici o operatiune, deci nu s-a intocmit nici un cont de profit si pierderi.

9. Total active in bilantul anului precedent: Pentru firmele infiintate dupa 1 ianuarie 2002, se precizeaza cifrele din ultimul bilant preliminar, daca a fost intocmit)

La fel ca la punctul precedent, deci nu s-a intocmit nici un bilant.

10. Asociati, actionari:

11. Intreprinderi, asociatii, grupuri, fundatii etc. la care intreprinderea are participari la capital

12. Cenzori si/sau auditori ai intreprinderii

13. Banci cu care intreprinderea are relatii de afaceri:

CONDUCEREA SI PERSONALUL SOCIETATII

1. Conducerea societatii (furnizati detalii privind conducerea actuala a intreprinderii;

A se anexa la Cererea de Finantare si CV-urile persoanelor care detin functii de conducere importante in intreprindere - director general, director de productie, director economic, director de vanzari, director de marketing, director de personal etc. etc.; precizati ce experienta si ce calificari relevante are fiecare persoana din conducerea intreprinderii pentru afacerile derulate de intreprindere si pentru proiectul de investitii propus)

2. Personalul actual al intreprinderii:

2.1. Numar total de salariati: 

2.2. Structura de personal existenta inclusiv organigrama intreprinderii)

Societatea are in acest moment doi angajati, care seocupa de partea de organizare si implementare a proiectului de investitii, etapa premergatoare punerii in functiune (productie) a societatii si implicit angajarea personalului necesar derularii activitatii.

4.3 DESCRIEREA ACTIVITATII ACTUALE ALE INTREPRINDERII

Istoric al activitatii intreprinderii si aspecte legale: pana in prezent, societatea nu a avut nici o activitate productiva, spatiul in care se va desfasura activitatea, se afla in constructie.

Activitatea de baza actuala a intreprinderii, este accea de concepere, organizare si implementere a proiectului in urma caruia sa se obtina finantarea din partea PHARE, pentru ca ulterior activitatea productiva sa poata demara.

Produsele si serviciile oferite de intreprindere (elementele principale considerate relevante pentru a oferi o imagine a produselor si serviciilor oferite; sortimentele, calitatea, cantitatea, cum a variat in timp cantitatea si calitatea produselor si serviciilor oferite etc.):

Actualmente, societatea nu ofera nici un produs si nu presteaza nici un serviciu.

3. Materii prime, principalii furnizori de materii prime, costurile materiilor prime (media lunara, etc.)

Avand in vedere ca produsul nostru va fi un servici, deci nu este material, nu se consuma materie prima, singurii furnizori vor fi cei de consumabile pentru intretinerea unitatii si a utilajelor precum si produse destinate consumului la bar.

4. Descrierea procesului tehnologic actual daca este necesar, prezentati detalii

intr-o anexa la Planul de Afacere)

Procesul tehnologic actual este inexistent.

Date tehnice privind principalele active imobilizate aflate in proprietatea societatii, situatia echipamentului si a cladirilor din dotare

4.4 PIATA ACTUALA A SOCIETATII

Clientii: precizati care este piata careia se adreseaza produsele si serviciile oferite de intreprinderea Dvs. Va adresati exclusiv unei piete locale - judet? Grup de judete? Care judete?

In momentul de fata nu avem nici un client.

2. Sistemul de distributie utilizat si cel necesar <Furnizati elemente privind modalitatea in care va distribuiti si desfaceti produsele si serviciile in momentul de fata. Ce imbunatiri considerati ca ar fi necesare? Etc. etc. >

Nu utilizam nici un sistem de distributie.

3. Concurentii (nume, date cunoscute despre acestia) <Cine sunt concurentii dvs. pe piata pe care va desfaceti produsele/serviciile? Ce elemente puteti furniza despre acestea? Vand ei mai multe produse si servicii decat intreprinderea Dvs.? Daca da, de ce?Sunt prezenti de mult pe aceeasi piata cu intreprinderea Dvs? Etc. etc.>

Aici au existat in trecut cateva activitati asemanatoare (popicarii), in prezent dezafectate, sau scoase temporar din uz, din lipsa de fonduri.

In acest spatiu nu a existat si nici nu exista nici un bowling.

Datele locatiilor care ar putea reprezenta o concurenta, in realitate foarte mica:

Sala Clubului Muncitoresc Metrom de popice Brasov, dezafectata in 1987, actualmente club de haltere

Sala fabricii I.C.I.M. de popice Brasov, dezafectata in 1983

Vila Partidului din Poiana Brasov, demolata dupa 1989, actualmente teren revendicat, cu vila in constructie

Complexul Favorit din Poiana Brasov, ars in 2000, actualmente inchis

Sala de popice din Sacele, inchisa din lipsa de fonduri, singura care se mai afla in stare de functionare.

4. Pozitionarea produselor si serviciilor societatii fata de concurenta Cum se plaseaza produsele si serviciile oferite de intreprinderea Dvs. fata de cele ale concurentilor intreprinderii Dvs? Au produsele si serviciile intreprinderii Dvs. calitatea mai buna decat cele ale concurentilor Dvs? Aveti preturile mai mici? Prin ce va diferentiati de concurenta? Cum va atrageti clientii?

In prezent noi nu exitam pentru concurentii nostrii.

4.5 PREZENTAREA PROIECTULUI PENTRU CARE SE SOLICITA SPRIJIN FINANCIAR

Tipul investitiei este investitie noua, cu:

• Constructie de cladire pentru productie si facilitati conexe cu scop productiv, valoare 230.000 EURO
• Achizitie de Masini/Echipamente/Utilaje: valoare estimata: 70.000 EURO acestea vor fi achizitionate atat noi, cat si in regim second hand

Codul CAEN al activitatii proiectului: 9262, 9272, 5541

Tarile de origine ale achizitiilor de bunuri si servicii din proiectul propus: Germania, Elvetia, Ungaria

Valoarea totala a proiectului de investitie propus este de300.000 EURO

Valoarea finantarii nerambursabile solicitate prin programul Phare - RICOP este de 220.000 EURO

Valoarea contributiei intreprinderii care solicita asistenta financiara este de 80.000 Euro

Elemente generale privind proiectul: furnizati cateva detalii asupra proiectului: Ce obiective v-ati propus sa atingeti in urma implementarii acestui proiect? Cum v-a venit ideea acestui proiect? De ce doriti sa realizati acest proiect? Etc.

Am considerat, oportunitate in afaceri, crearea unei societati comerciale de recreere si amuzament, cu obiect principal de activitate bowling-ul, iar activitati colaterale, bar, biliard si jocuri electronice (simulatoare pe monitor, pinball si dartz).

Ideea acestui proiect mi-a venit stand la rand pentru a face o rezervare la un bowling din statiunea Olimp, Constanta. Am observat ca oamenii veniti aici in vacanta adora sa-si petreaca parte din seara sau din zi (atunci cand ploua) jucand bowling, sau alt joc aflat in incinta locatiei. Bowling-ul este un sport foarte popular in Statele Unite ale Americii, care a inceput sa se dezvolte vertiginos si in Europa in ultimii 20-30 de ani si este practicat de un public foarte variat, necesitand putin efort fizic, se pot obtine satisfactii mari.

Cum in judetul Brasov sau in imprejurimi nu exista nici un bowling, am decis ca a sosit momentul pentru aceasta investitie; care de altfel nu este limitata in timp, din punct de vedere al functionalitatii.

Trebuie mentionat si faptul ca in aceasta zona oferta de servicii in domeniul divertismentului este foarte saracacioasa, existand putine cluburi si saloane deschise publicului larg, iar cele existente sunt de slaba calitate.

Creand aceasta afacere, venim in intampinarea cererii crescande de astfel de servicii, previziunile aratand ca afacerea va fi rentabila.

O data pusa in functiune, societatea se va dori a fi liderul in domeniu, atragand majoritatea clientilor de pe piata.

Dupa recuperarea investitiei, vom incerca mentinerea calitatii serviciilor, alinierea constanta la noutatile tehnologice in domeniu si de ce nu diversificarea gamei de servicii oferite, pentru a acoperii nevoile cat mai variate ale populatiei.

Produsele si/sau serviciile prevazute a se realiza in urma implementarii proiectului propus (calitatea, cantitatea si esalonarea in timp) <descrieti pe larg>

Societatea presteaza un serviciu de inchirieri, oferind clientilor, posibilitatea de inchiriere a pistelor de bowling. Asta inseamna ca in schimbul platii, clientul obtine acordul de a folosi pista, bilele si computerul pistei, pe o perioada de timp (de ordinul orelor) contravaland cu suma platita.

Al doilea serviciu (ca importanta) pentru care clientii vor putea opta este biliardul, care de asemenea va putea fi inchiriat in acelasi regim ca si bowlingul.

Jocurile electronice, sunt al treile serviciu oferit, folosirea lor fiind posibila prin introducerea unei fise speciale ce se poate cumpara de la bar. Asadar, acestea din urma reprezinta tot servicii.

In cele din urma barul ofera aceeasi gama de produse ca oricare alt bar; prezenta sa fiind necesara ca activitate complementara celorlalte, sau in cazuri exceptionale ca alternativa.

Calitatea acestor servicii si produse oferite de catre societatea noastra, se doreste a fi la un nivel ridicat, la standard occidental, fapt pentru care cerintele clientilor , chiar dintre cele mai deosebite, sa fie indeplinite cu succes.

Cntitativ, ele sunt limitate de factorul timp; adica chiar la un flux nelimitat de clienti, vom fi limitati de spatiul disponibil si de orarul de functionare (exemplu, la 8 piste de bowling, si la 15 ore de functionare, ideal am avea 120 de clienti serviti, dar daca scadem timpul de schimb al clientilor la pista, aproximativ 5 minute pe schimb, ajungem cam la 110-115 clienti serviti). Acelasi fenomen se repeta si la celelalte servicii oferite.

Barul insa face oarecum exceptie, dar cum aceasta nu este o activitate de baza in cadrul societatii noastre, nu se asteapt clienti suplimentari celor ce consuma celelalte servicii.

Serviciile oferite de noi, sunt esalonate in timp (pe zi) in mod egal, capacitatea ofertei ramanand neschimbata de la o zi la alta .

Descrierea procesului tehnologic cu imbunatatirile propuse prin proiect <Descrieti pe larg, aratand de ce este necesar fiecare obiect al investitiei mentionat mai sus la punctul 2. a), b), c).g). Daca este necesar, furnizati aici doar un rezumat, si anexati la Planul de Afacere o decriere mai detaliata>

1. Descrierea procesului tehnologic, cu imbunataririle propuse prin proiectul de investitii actual si desfacerea produselor si serviciilor Daca este necesar, prezentati detalii intr-o anexa la Planul de Afacere:

Succinta descriere a serviciilor oferite si a modului de organizare:

La intrare clientul este intampinat de catre gazda, persoana cu aspect placut si cu abilitati deosebite de exprimare, care prezinta clientului localul, oferta serviciilor de amuzament si va recomanda punctele tari ale localului (bowling-ul care se adreseaza tuturor, simulatorul pentru pilotaj adresat copiilor si cocktail-ul casei, adrest adultilor); in functiie de preferintele acestora ii directioneaza spre locurile de inchiriere a serviciului preferat sau in cazul in care acesta este prea aglomerat, va directiona clientul spre optiunile urmatoare in ordinea preferintei.

De asemenea, gazda va furniza mici informatii (sfaturi) cu privire la pachetele de servicii care vin in ajutorul clientului, acesta beneficind de mai multe servicii legate intre ele, pretul lor total fiind mai redus decat cumpararea lor separata.

Scopul acestor pachete este de a oferi clientului posibilitatea de a incerca toate facilitatiile pe care le oferim, in primul rand pentru ca-si va aminti ca aici a primit ceva gratis si in al dilea rand ca va incerca un numa mai mare de jocuri, pentru care in mod normal nu ar fi dorit sa plateasca. Statistica arata ca cel putin 60% din persoanele care incearca un joc nou vor reveni asupra lui chiar si numai sa vada cu ce au ramas din experienta trecuta. Aceasta inseamna, bineanteles, alti bani care altfel nu ar fi fost cheltuiti in acea directie. Deci cu alte cuvinte vor "prinde gustul" noului amuzament, aceasta neampiedicandu-i totusi sa cheltuiasca pentu jocurile deja preferate.

Cateva exemple de astfel de pachete: la o ora de bowling, castigi o fisa (utila pentru orice joc electronic); la doua ore de bowling, trei fise sau jumatate de ora la biliard (cineva care sta aici doua ore si jumatate va cumpara, in proportie de 90% si o bautura de la bar); pachetul TOT inseamna o ora de bowling, una de biliard si doua fise, care are ca bonus alte trei fise sau contravaloarea lor in produse de bar.

Ca o observatie, impreuna cu locul la pista de bowling, clientul va primi gratuit o bautura racoritoare la alegere, drept bonus motivational.

Dupa ce clientul s-a decis asupra pachetului sau a serviciului singular pe care-l va consuma, va putea achita la bar contravaloarea lui si implicit va trece la consumul acestuia.

Trebuie mentionat ca barul va avea valoare dubla, aici fiind comasata toata oferta de servicii si produse, ramanand singurul loc unde se lucreaza cu bani. Scopul acestei centralizari este eficientizarea muncii salariatiilor, eliminand astfel timpii morti de exemplu daca ar fi alt salariat care s-ar ocupa de inchirieri, in momentul in care jocurile ar fi ocupate, el ar sta asteptand eliberarea lor, in vederea reanchirierii; avand in vedere ca se inchiriaza cu ora, ar insemna practic 1-2 ore de munca efectiva pe zi).

De asemenea nu putem spune ca suprasolicitam activitatea barului, deoarece localul nu are ca activitate principala servirea de bar, deci majoritatea clientiilor vor veni aici cu alt scop, servirea la bar fiind o activitate auxiliara.

Dupa consumarea serviciului, la plecare, clientul va reantalni gazda care isi va lua la revedere in numele firmei, lansand o invitatie pentru data viitoare.

Tot gazda va inmana celor ce au avut o consumatie mai mare de 35 Euro o invitatie scrisa pentru data viitoare, ce valoreaza o ora de bowling sau biliard sau 5 fise sau contravaloarea in produse de bar.

De acest privilegiu se vor putea bucura si persoanele mediatizate public pe plan local si national, ale caror nume asociate cu firma noastra pot avea un efect de reclama benefic noua (vor face localul mai cunoscut si mai de incredere in calitatea serviciilor oferite clientilor).

2. Impactul asupra mediului <Ce impact va avea proiectul asupra mediului? Este nevoie de un studiu de impact de mediu? Este nevoie de autorizatie de mediu? Daca aveti deja intocmit un studiu de impact de mediu, anexati-l la Planul de Afacere>

Din partea mediului nu este necesara nici o autorizatie speciala, deoarece impactul activitatii firmei asupra mediului este minim, mai mic chiar decat al unui restaurant, in ceea ce priveste poluarea cu fum reziduri sau alte elemente toxice (detergenti, reactanti chimici etc.).

3. Asigurarea cu utilitati (electricitate, apa, gaze etc.) <Ce utilitati sunt necesare pentru implementarea proiectului (cantitate, parametri, calitate etc.). Sunt / vor fi toate aceste utilitati asigurate la momentul si la parametrii necesari? Etc.>

In momentul de fata, toate utilitatile sunt la marginea terenului, urmand ca unitatea sa fie racordata la ele, in timpul constructiei.

Din punct de vedere cntitativ, vom avea nevoie de apa si canalizare cat pentru trei grupuri sanitare plus bar. Doua grupuri sanitare pentru clienti unde se asteapta un flux de aproximativ 100 de persoane zilnic si un grup sanitar pentru personal, nu mai mult de 15 persoane zilnic.

Electricitatea va fi necesara pentru functionarea a 8 piste de bowling, 20 de jocuri electronice, iluminarea spatiului interior, a parcarii si a firmei luminoase de pe cladire. Aici se mai adauga sistemul de alarma, cel de aer conditionat (vara) si casele de marcat.

Consumul mediu estimat este de 30-50 KW pe zi.

Consumul de gaze va fi util la functionarea centralei de incalzirea apei calde si iarna a spatiului interior, variind asdar de la 5-40 m de gaz metan pe zi.

Structura de management in implementarea proiectului: Prezentati structura de management a proiectului propus: care vor fi persoanele ce vor fi implicate in coordonarea si managementul acestui proiect? Ce structura de management de proiect aveti in vedere sa implementati, pentru a asigura punerea in practica a proiectului la timp si in parametrii descrisi in acest Plan de Afacere? Ce rol si ce responsabilitati va avea fiecare membru al echipei de conducere a proiectului? Daca este necesar, anexati la Planul de Afacere CV-urile persoanelor care vor fi implicate in managementul proiectului propuse de Dvs. in cazul in care veti obtine finantare pentru proiect.

Implementarea proiectului, se va suprapune si identifica cu activitatea societatii din momentul obtinerii finantarii, ea devenind activitatea de baza a intreprinderii noastre.

In concluzie ea va fi directionata exclusiv de catre conducerea firmei, adica de cei doi directori. La partea contabila se va apela la o firma de specialitate, cu care se va incheia un contract de prestarii servicii.

Principalii furnizori de materii prime pentru activitatile din proiectul de investitii propus: <Aratati ce materii prime, materiale, ambalaje etc. vor fi necesare pentru a realiza si desface produsele si serviciile care vor putea fi obtinute ca rezultat al implementarii proiectului. Sunt furnizorii de materiile prime identificati? Cine sunt acestia? Ce forma de proprietate au fiecare? Aveti deja relatii de afaceri cu acestia? Ce procentaj din valoarea materiilor prime necesare se va achizitiona de la fiecare furnizor? Cu ce periodicitate veti avea nevoie de aprovizionare, pentru a satisface in mod adecvat cerintele de productie? Etc.

Materiile prime folosite, sunt produsele de consum pentru bar. Furnizorii nu sunt inca identificati deoarece oferta pe piata este foarte mare, preturile schimbandu-se permanent. Oricum aprovizionarea se va face saptamanal si de oricate ori apare necesitatea in urma unei situatii speciale (grup de turisti care prefera o anumita marca de bautura, epuizand astfel stocul).

8. Descrierea investitiei propuse in contextul procesului tehnologic descris anterior

9. Graficul de realizare a proiectului de investitie propus (program detaliat pe faze de implementare a proiectului si pe activitati)

Data estimata de incepere a activitatilor de realizare a proiectului propus:

Data estimata a terminarii a activitatilor de realizare a proiectului propus:

Data estimata a inceperii productiei la capacitatea maxima:

10. Modificarile necesare la echipamentele sau la cladirile existente:

Initial nu a existat nici o cladire, deci nu s-a modificat nimic, cat despre echipamente, ele au fost modificate astfel incat sa se adapteze perfect pietei romanesti.

Unde a fost posibil, instructiunile de folosire si interfata soft (citirea limbajului de comunicare om masina), au fost trecute (traduse) in romaneste, asfel incat atat personalul cat si clientii (utilizatorii) sa poata folosi aparatele cu usurinta.

11. Modificarile necesare in structura si numarul personalului angajat <Cate persoane noi vor fi angajate in urma realizarii acestui proiect de investitii? Cate posturi noi vor fi create, fata de numarul actual de posturi in intreprindere? Vor fi posturi permanente, cu contract de munca cu durata nedeterminata? Cam cat timp estimati ca aceste posturi vor fi necesare si mentinute in intreprinderea Dvs.? Vor fi create si/numai posturi temporare? Pe ce perioada? Ce cerintele profesionale vor trebui sa indeplineasca cei ce vor fi angajati in posturile nou create? Veti asigura pregatirea profesionala necesara? Ce numar de someri estimati ca vor putea fi angajati de intreprinderea Dvs. ca urmare a implementarii acestui proiect de investitii?

Personalul nou angajat in urma implementarii proiectului este in numar de 7, angajati permanent, ceea ce inseamna o crestere de la 2 la 9 angajati.

Numarul de posturi nou create este de patru, toate permanente, cu contracte de munca pe perioade nedeterminate.

Deocamdata nu avem nici un post temporar.

Pregatirea profesionala nu va fi asigurata de catre noi, personalul va fi angajat in urma unui concurs. Concursul va fi organizat pentru ocuparea postului specializat, deci persoana va trebui sa fie pregatita profesional.

Singura exceptie o face postul de ingrijitor, unde se cere munca necalificata.

Est posibil ca dintre cei angajati 2 sau 3 sa fie someri.

Drept urmare a posturilor nou create, structura de personal s-a modificat dupa cum urmeaza:

• conducerea intreprinderii: directorul general si directorul economic

personal direct productiv:

gazda: o persoana

barman: trei persoane

• personal indirect productiv:

administrativ: o persoana

intretinere: doi tehnicieni si un ingrijitor

Organigrama actuala este:

12. Caracteristicile fortei de munca locale fata de cerinte: <veti putea recruta forta de munca disponibila la nivel local in judet in posturile nou create? Daca nu, de ce? Ce cerinte ar trebui sa indeplineasca? Etc. >

Personalul nou angajat, va fi cu siguranta de pe plan local, deoarece cerintele posturilor oferite nu necesita pregatire profesionala speciala, ea fiind de nivel mediu sau scazut.

4.6 DATE PRIVIND PIATA POTENTIALA SI PROMOVAREA PRODUSELOR

Volumul de vanzari estimat la sfarsitul urmatorilor 4 (patru) ani pentru produsele si serviciile realizate ca rezultat al proiectului propus, in cazul in care se realizeaza finantarea proiectului:

0 EURO

30.000 EURO

2004: 352.000 EURO

2005: 310.000 EURO

Descrierea pietei pentru produsele si serviciile pe care le veti realiza ca rezultat al implementarii proiectului. <Descrieti cat mai detaliat PIATA careia i se vor adresa produsele si serviciile pe care intreprinderea Dvs. le va putea realiza ca rezultat al implementarii proiectului de investitii propus de Dvs.: cati clienti potentiali estimati ca exista pentru aceste produse si servicii? Dintre acestia, cati clienti/cumparatori estimati ca veti putea avea/castiga pentru produsele si serviciile oferite in plus de intreprinderea Dvs. ca rezultat al implementarii acestui proiect? Sunt acesti clienti exclusiv clienti locali? Este piata potentiala careia va adresati numai in judetul unde se va implementa proiectul? Sau si in alte judete? Daca da, care? Veti putea exporta produsele si serviciile? Daca da, unde si cum? Ce cerinte specifice au clientii potentiali pentru produsele si serviciile pe care le veti produce ca rezultat al implementarii acestui proiect? Etc. etc. etc. In plus, daca aveti informatiile necesare, completati tabelul de mai jos:>

Segmentul de clienti tintit cuprinde persoanele cu media salariala pe cap de membru de familie cu peste 2.500.000 lei si varste intre 16 si 60 de ani.

In urma sondajului, s-a constatat ca multe peroane cu posibilitati materiale incadrate peste limita tintita de noi care cunosc bowlingul ar fi incantate sa frecventeze localul in cazul in care aici ar gasi o atmosfera placuta. Cea mai probabila varsta a celor ce vor veni este intre 22-60 ani. Chiar si cei cu venituri mai mici doresc sa vina uneori, cu riscul de a cheltui banii alocati distractiei pe mai multe saptamani.

De asemenea sondajul, a aratat ca se asteapta si reprezentanti ai varstelor mai mici, veniti aici in conditii conjuncturale sau chiar din proprie initiativa pentru a consuma servicii, dar intr-o cantitate redusa.

Zona din care sunt asteptati clientii nostrii nu este foarte larga, in primul rand pentru ca produsul nostru nu poate fi transportat si in al doilea rand, daca se pune problema deplasarii clientului, special pentru a consuma serviciul si distanta dintre el si noi, locul consumului, este prea mare, sansele de deplasare ale clientului scad proportional cu marimea distantei.

Asadar noi asteptam clienti in special din randul turistilor cazati in zona Brasovului, la nu mai mult de 50 Km distanta, de asemeni turisti veniti in aceasta zona si pentru alta activitate (afaceri, vizita sau alte interese personale) si nu in ultimul rand localnicii din aceasta zona pe o raza de aproximativ 50 Km. Sporadic pot aparea concursuri sau tunee sportive de specialitate (bowling sau biliard), moment in care sunt asteptati si clienti din zone mai indepartate, care vin astfel fara alt motiv complementar.

3. Concurentii potentiali <detaliati: cine vor fi concurenti potentiali, ce pozitie au ei pe piata in momentul de fata etc. etc.; in plus, completati si tabelul de mai jos: >

Dintre popicariile existente, cele dezafectate nu vor mai fi repuse-n uz nici una, deoarece nu renteaza financiar, iar cele inchise chiar daca se vor redeschide nu vor constitui un concurent pe masura, in primul rand ca tehnica de joc a popicelor este mai greoaie, mai putin accesibila publicului larg si nu este la fel de atractiva, exemplul complexului din Neptun, Constanta, unde pistele de popice atrag de 10 ori mai putini clienti decat cele de bowling; si nu in ultimul rand, diferenta dintre aspectul si confortul pe care-l ofera o locatie noua fata de una veche, precum si conceptia de munca a personalului face o mare diferenta in avantajul nostru.

Doarece calitatea serviciilor oferite este net superioara, preturile vor fi cu siguranta mai mari, dar nu in acelasi raport cu calitatea. Putem lua ca etalon bowling-urile din Bucuresti si Constanta si putem spune ca vom practica aceleasi tarife.

Fata de concurenta ne vom situa asadar pe post de lider.

Politica de atragere a clientilor se va rezuma la campania de promovare si recunoastere a serviciilor oferite, urmata de o reclama de tip "aducere aminte". Politica de reclama se va schimba doar in momentul in care pe piata va aparea un concurent pe masura, cu sanse reale la pozitia de lider al pietei.

4. Principalele avantaje ale produselor ce vor fi oferite de intreprinderea Dvs. (de ex: pret, calitate, caracteristici speciale, altele):

Avantajele produselor noastre sunt net superioare celor existente, prin calitate, noutate si continuitate.

Reactia previzibila a concurentei la aparitia noii oferte pe piata:

Nu ne asteptam la nici o reactie din partea concurentei, deoarece daca ar fiavut posibilitatea de a face ceva, ar fi facut pana acum.

Nu se poate vorbi la ora actuala de o concurenta care sa detina o cota de piata, din moment ce activitatea lor se desfasoara sporadic si la nivel redus.

7. Activitati prevazute de promovare a vanzarilor: <Detaliati: Cum vor afla potentialii clienti despre produsele Dvs.?Ce buget veti aloca in urmatorii ani pentru promovarea produselor?Ce metode de publiciate veti folosi?Veti participa la tirguri, expozitii etc.? Daca da, la care? Intentionati sa exportati produsele? Daca da, descrieti pe ce piete externe intentionati sa vindeti produsele si/sau serviciile si ce veti face pentru a afirma pe aceste piete produsele si serviciile produse de intreprinderea Dvs..>

Campania de promovare va cuprindeactiuni de tip OTL: spoturi radio si tv, locale, anunturi in publicatiile de presa specializate pe divertisment, deasemenea locale; si tip BTL, caravana prin oras si impartire de fluturasi informativi; toate inaintea inaugurarii, urmand ca in ziua deschiderii sa fie organizat un eveniment de amploare cu concert de muzica radio si televiziune, invitati marcanti ai vietii brasovene si cadouri surpriza, toate acestea menite sa atraga oameni interesati sau mai putin interesati (doar curiosi), care sa raspandeasca mai departe vestea pe cale orala.

In paralel cu acestea se va incerca incheerea de contracte sau intelegeri cu diferite institutii de turism din Brasov, din partea carora sa ne putem astepta la un flux continu de clientela.

Costul acestei actiuni promotionale il aproximam la 000 Euro.

Dupa punerea in functiune a localului si formarea unei clientele rezonabile ca volum, se va trece la reclama "aducere aminte" care are rolul de a reamprospata aceasta clientela.

Costul acestei actiuni il aproximam la 4.000 Euro anual.

Cum produsul nostru se consuma la fata locului si dupa cum am aratat mai sus efectul vanzarii serviciilor pe care le oferim nu este mai mare de 50 Km, in caz extrem 100 Km; problema exportului este exclusa.

8. Alte elemente privind stategia de marketing a intreprinderii: <detaliati; De ex: ce schimbari estimati ca se vor produce pe piata produselor si serviciilor pe care le veti oferi ca rezultat al acestui proiect? Cum se va adapta intreprinderea Dvs. la aceste schimbari? Cum va pregatiti pentru aceste viitoare schimbari de pe piata ? Etc. Etc.>

Piata acestor produse se va putea modifica in viitor prin:

Aparitia unui concurent de capacitate si profil apropiate cu cele ale societatii noastre; drept urmare vom intensifica activitatea promotionala si vompune la punct o strategie de marketing prin care sa pastram clientela sau eventual sa o recastigam. Daca va fi cazul (concurenta are servicii superioare calitativ) vom analiza oferta lor si ca rezultat vom restandardiza calitateatea seviciilor noastre

Aparitia unor societati care au ca obiect principal de activitate obiectele noastre secundare de activitate. In principal se va urmari strategia de la punctul anterior, iar ca masura finala, vom scadea pretul.

Actualmente pe piata nu axista nici un concurent periculs si nici nu se prevede aparitia unuia, dar ca masura de siguranta, urmarim piata externa si standardul de acolo, incercam sa ne adaptam continu sau macar sa fim pregatiti de a face o schimbare daca va fi cazul.

4.7 COSTURILE SI Planul de finantare a proiectului

Note:

In oricare din rubricile bugetului proiectului propus pot fi incluse NUMAI costuri care indeplinesc, pe langa criteriile specifice, urmatoarele trei conditii generale:

sa fie legate direct de implementarea proiectului de investitii propus;

sa fie indispensabile pentru implementarea proiectului;

sa nu depaseasca preturile normale in zona in care se va implementa proiectul.

Grant-ul RICOP poate acoperi max. 60% din valoarea proiectului. Restul de minimum 40% trebuie acoperit de intreprinderea beneficiara, fie din propriile fonduri, fie din alte surse (imprumuturi etc.). Min. 50% din contributia beneficiarului la finantarea proiectului trebuie sa fie in cash (fie din surse proprii, fie din imprumuturi rambursabile etc.).

Pentru leasing, costurile sunt eligibile numai pentru contracte de leasing care indeplinesc conditiile urmatoare:

leasing pentru echipamente, mijloace de transport etc. necesare pentru implementarea proiectului propus;

cu clauza de achizitie a echipamentului la optiunea beneficiarului, pentru o valoare determinata la data semnarii contractului de leasing si bazata pe valoarea reziduala a activului dupa amortizare, la data la care optiunea de achizitie este exercitata de beneficiar.

**) Totalul costurilor cu utilitatile, chiriile, salariile si cheltuielilor administrative eligibile in cadrul proiectului nu vor depasi 10% din valoarea totala a proiectului.

***) Impozitele si taxele aferente platii salariilor (impozit pe salariu, contributii la bugetul de asigurari sociale etc.) se pot include in bugetul proiectului.

****) Asigurarea imobilizarilor corporale si a stocurilor pentru productie achizitionate din imprumutul nerambursabil Phare - RICOP este obligatorie.

4.8 INFORMATII FINANCIARE PRIVIND ACTIVITATEA CURENTA SI VIITOARE A SOCIETATII

ALTE FINANTARI OBTINUTE DE INTREPRINDERE

Alte finantari obtinute in trecut de intreprindere <precizati daca intreprinderea a mai primit in trecut asistenta financiara din alte surse publice, pentru activitatile desfasurate, sau daca a cistigat licitatii pentru contracte de servicii sau alte furnituri finantate din surse publice (bugetul de stat, EU, alti donatori etc.). Daca da, precizati tipul de asistenta primita si sursa de finantare publica - Phare, alti donatori, bugetul de stat etc.>:

Alte finantari solicitate de intreprindere pentru proiectul propus <precizati daca intreprinderea a mai depus si la alte programe o cerere de finantare PENTRU PROIECTUL PROPUS AICI; a se vedea Ghidul Solicitantului de Finantare pentru detalii privind regulile ce se vor aplica in acest caz>

Planul de afacere pentru finantari nerambursabile in cadrul programelor

Uniunii Europene

Problemele deosebite cu care se confrunta investitorul autohton se refera indeosebi la accesul deosebit de dificil la credite. Dobanzile bancare sunt extrem de ridicate, garantiile mari, iar blocajul financiar din economie atinge cote alarmante.

In aceste conditii, micul investitor - baza economiei de piata, nu poate creste decat prin forte proprii, strategiile adoptate fiind de supravietuire, orice eroare putand fi fatala pentru afacerea acestuia.

Pentru a mai atenua aceste probleme, statul se implica prin acordarea unor facilitati de finantare pentru IMM-uri, in special pentru angajarea de someri sau pentru dezvoltarea de afaceri in zone defavorizate.

O oportunitate pentru intreprinzatorul roman o constituie programele Phare ale Uniunii Europene.

Fondurile Phare sunt nerambursabile, insa de regula reprezinta co-finantari, beneficiarul trebuind sa participe cu un aport in numerar si uneori si in natura in cadrul bugetului proiectului.

In perioada 1988 - 1989 Grupul celor 7 tari puternic industrializate a initiat un program de ajutorare a tarilor foste tari comuniste care incepusera sa-si schimbe cursul istoriei prin trecerea la pluripartitism si economie de piata libera.

Aceasta initiativa urma sa se deruleze prin intermediul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica si sub coordonarea Comisiei Europene. Ea a stat la baza actului normativ adoptat de Consiliul Comunitatii Europene nr. 3906/1989, prin care a fost creat programul Phare, initiat in beneficiul Poloniei si Ungariei (Poland and Hungary Aid for Reconstruction of Ecomony). Ulterior acest program s-a extins si pentru celelalte state candidate la aderare - Republica Ceha, Slovacia, Bulgaria, R. D. Germania (1990), Albania si Romania (1991), Slovenia si statele baltice (1992), Bosnia si Hertegovina si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (1994).

Pe aceasta baza, ca si a unor acorduri ulterioare, Romania a primit ca asistenta financiara nerambursabila in perioada 1991 - 1999 suma de 1.167,56 milioane Euro. Aceasta finantare a constat in principal in asistenta tehnica si in mai mica masura in contributii financiare directe.

Pentru perioada 2000 - 2006 este prevazuta doar prin Phare, alocarea pentru Romania a unei sume de 242 milioane Euro anual. Cumuland aceste sume cu cele prevazute pentru SAPARD si ISPA, acordate statelor candidate incepand cu anul 2000, se ajunge la un total de cca. 650 milioane Euro anual. In cifre absolute este vorba de o crestere de 444% in raport cu perioada anterioara. Acesta constituie cel mai inalt ritm de crestere dintre toate tarile candidate la aderare, rezultat al demersurilor partii romane ca tara noastra sa se bucure de un nivel de alocare pe cap de locuitor care sa tina seama de dimensiunile (inclusiv economice) ale Romaniei. Aceste sume ne plaseaza pe locul doi in randul tarilor asociate, dupa Polonia, prin aplicarea combinata a mai multor indicatori statistici.

Ca si tipologie, aceste fonduri se impart in doua mari categorii:

Fonduri de pre-aderare (ISPA si SAPARD) - destinate in special proiectelor pentru infrastructura si celor din mediul rural;

Fonduri de aderare - destinate comunitatilor locale, reconversiei profesionale sau finantarii IMM-urilor.

In ultimii ani, odata cu desfiintarea granitelor dintre statele europene, fenomenul care se manifesta este cel de regionalizare. Astfel si politica de finantare a UE s-a modificat radical - nu se mai finanteaza state ci regiuni europene.

Pentru a avea acces la programele Phare, Romania s-a adaptat la aceasta politica si a delimitat opt regiuni de dezvoltare in cadrul carora funtioneaza Agentiile de Dezvoltare Regionala.

De asemenea, tot in cadrul acestui proces functioneaza cinci Comitete de Coordonare Zonala pentru programele de reconversie profesionala (RICOP) si unsprezece pentru coordonarea programelor de finantare a invatamantului preuniversitar.

1. Fondurile Uniunii Europene

Uniunea Europeana (UE) are mai multe mecanisme de credit la dispozitie destinate sa sprijine statele membre. UE furnizeaza de asemenea asistenta financiara la terte tari. Asistenta este furnizata acelor tari cu care UE mentine legaturi politice si economice stranse. Cel mai important program multilateral de asistenta multilaterala nerambursabila UE este programul PHARE.

Obiectivele acestui program sunt legate de sprijinirea procesului de reforma economica si sociala si de constituire a statului de drept. In acelasi timp, acest program este principalul suport pentru pregatirea aderarii tarilor foste comuniste asociate la UE. Programul PHARE este principalul instrument financiar de realizare a acestui proces.

Programul PHARE finanteaza transferul de expertiza, echipament, pregatire profesionala si lucrari publice intr-un numar mare de sectoare cum ar fi:

Privatizarea;

Restructurarea;

protectia mediului;

asigurarea sanatatii;

siguranta la locul de munca;

combaterea somajului;

reabilitarea drumurilor si cailor ferate etc.

Cele doua mari prioritati actuale ale programului sunt:

dezvoltarea infrastructurii necesare aderarii la UE (care va mobiliza aproximativ 70% din totalul fondurilor PHARE) si

consolidarea institutiilor necesare aderarii, in special modernizarea administratiei publice.

Fondurile de finantare nerambursabila se aloca in baza unor licitatii de proiecte, criteriile de selectie fiind specifice fiecarui tip de program, distingandu-se totusi urmatoarele elemente comune in aprecierea proiectelor:

Calitatea proiectului propus (inclusiv a planului de afaceri) si a celui care face propunerea (promotorul);

indeplinirea conditiilor de eligibilitate;

incadrarea in obiectivele programului;

managementul proiectului;

co-finantarea;

viabilitatea si sustenabilitatea proiectului;

impactul asupra comunitatii beneficiare a proiectului.

Principalele programe de finantare ale UE sunt urmatoarele:

Politici de Phare de dezvoltare regionala si coeziune, restructurare industriala si dezvoltarea resurselor umane - urmareste sprijinirea proiectelor de dezvoltare regionala care vizeaza:

o       dezvoltarea resurselor umane,

o       sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) prin trei activitati specifice si anume: granturi destinate proiectelor de investitii elaborate de IMM-uri din toate sectoarele cu exceptia sectorului primar (agricultura, energie, industria extractiva) si comert; credite pentru IMM-uri; consiliere si traning pentru IMM-uri,

o       dezvoltarea infrastructurii regionale si locale, incluzand imbunatatirea infrastructurii pentru transporturi, imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri si reabilitarea zonelor degradate si protejarea celor sensibile, inclusiv a zonelor industriale si a celor cu potential turistic.

Programul de creditare Phare MARR FUND - are ca obiectiv dezvoltarea economica si sociala a zonelor miniere urmarind crearea de noi locuri de munca prin crearea si dezvoltarea IMM-urilor, crearea si dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale, dezvoltarea regionala. Scopul final este reducerea somajului din zonele miniere din Valea Jiului si judetul Gorj.

Programul Phare de restructurare industriala si reconversie profesionala (RICOP): acorda finantare proiectelor de investitie in productie si servicii pentru comunitatile locale si IMM-uri, care genereaza profituri sustenabile si locuri de munca permanente si viabile pentru somerii disponibilizati in urma aplicarii programelor de restructurare industriala din cele cinci zone industriale cu probleme deosebite. De asemenea, se acorda finantari pentru dezvoltarea unor programe de reconversie profesionala a persoanelor disponibilizate.

Programul Cadru V de cercetare si dezvoltare tehnologica 1998-2002: se compune din programe tematice (LIFE, IST, GROWTH, EESD) si programe orizontale (INCO, IMM, IHP).

o       LIFE are ca obiectiv corelarea abilitatilor de inovare cu cele de productie in spiritul necesitatilor societatii si cerintelor consumatorilor. Se aplica in domeniile: biologie, medicina, agricultura, piscicultura, silvicultura.

o       IST ofera beneficii societatii informationale pentru Europa prin accelerarea dezvoltarii acesteia si acoperirea nevoilor indivizilor si companiilor.

o       GROWTH sprijina proiecte ce contribuie la cresterea competitivitatii industriale, si extinde rolul industriei de a pregati proiecte integrate si intersectoriale. Se aplica in domeniile: procese si produse inovative, aeronautica, transport, constructii de masini, materiale.

o       EESD contribuie la o dezvoltare durabila prin focalizarea pe activitatile cruciale privind standardul de viata si competitivitatea economica in Europa. Se aplica in domeniul energiei si al mediului.

o       INCO isi propune sa promoveze cooperarea stiintifica si tehnologica, sa intareasca capacitatea comunitara in domeniul stiintei si tehnologiei, sa implementeze politicile externe comunitare cu privire la procesul de aderare a noilor state la UE.

o       IMM are ca obiectiv imbunatatirea impactului economic si social al activitatilor de cercetare printr-o mai buna diseminare a rezultatelor, incurajarea participarii IMM si a transferului tehnologic tinand cont de necesitatile clientilor si consumatorilor.

o       IHP sprijina dezvoltarea potentialului de cunostinte a cercetatorilor, inginerilor si a tehnicienilor europeni prin traning, mobilitate si acces la infrastructura de cercetare, mobilizarea cunostintelor socio-economice pentru identificarea cerintelor actuale si de perspectiva pentru contributia la calitatea vietii cetatenilor.

Programul special de aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala (SAPARD) - infiintat prin Regulamentul Comisiei Europene nr. 1268/1999 consta din urmatoarele masuri:

o       Investitii in exploatatiile agricole - prin aceasta masura se vor finanta proiecte pentru imbunatatirea mecanizarii, achizitii initiale de material biologic valoros (prima populare cu animale), construirea si/sau modernizarea unor ferme vegetale si pentru cresterea animalelor cu utilitati si constructii aferente procesului tehnologic, construirea si/sau modernizarea unor spatii pentru dezvoltarea turismului in ferme, construirea si/sau modernizarea serelor;

o       Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole: aceasta masura promoveaza asistenta pentru co-finantarea costurilor eligibile ale investitiilor care au drept scop imbunatatirea si optimizarea activitatilor de productie, prelucrare si marketing a produselor agricole, precum si crearea sau modernizarea retelelor locale de colectare, receptionare, depozitare, conditionare, sortare si ambalare a produselor agricole vegetale si animale;

o       Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate veterinar si fitosanitar pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorului; masura vizeaza imbunatatirea structurilor in domeniul controlului sanitar veterinar, fitosanitar, controlul alimentelor, prin extinderea, amenajarea si dotarea de inalta performanta si cu mijloace moderne de informare si prelucrare a datelor;

o       Metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural;

o       Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative;

o       Infiintarea serviciilor de inlocuire a personalului in ferma si de management al fermei,

o       Constituirea grupurilor de producatori;

o       Renovarea si dezvoltarea satelor, protectia si conservarea patrimoniului cultural din mediu rural;

o       Imbunatatiri funciare si reparcelare;

o       Intocmirea si actualizarea registrelor funciare;

o       Imbunatatirea pregatirii profesionale;

o       Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;

o       Managementul resurselor de apa pentru agricultura;

o       Silvicultura;

o       Asistenta tehnica pentru implementarea programului.

Programul ISPA - infiintat prin Regulamentul Comisiei Europene nr. 1267/1999 are ca obiective investitiile in transporturi si in domeniul mediului, finantarea fiind egal impartita intre cele doua domenii. Comisia Europeana finanteaza cel mult 75% din cheltuielile publice destinate proiectului, pertea de co-finantare fiind acoperita de alte institutii financiare internationale precum BERD, BEI sau BIRD.

Pentru perioada 2000 - 2006 structura fondurilor destinate tarilor candidate la aderarea in UE este urmatoarea:

Phare: 11,3 miliarde Euro, adica 50%;

ISPA: 7,5 miliarde Euro, adica 33,2%;

SAPARD: 3,8 miliarde Euro, adica 16,8%.

Documentatia de finantare

In cadrul documentatiilor de finantare, planurile de afacere au fost in mare parte preluate dupa metodologiile bancilor romanesti, fiind insa adaptate unor standarde si cerinte europene. O documentatie de finantare cuprinde in general urmatoare elemente:

Planul de afacere;

Bugetul;

Cererea de finantare;

Matricea cadru logic;

Anexe.

Planul de afacere

Principalele informatii cerute prin planul de afacere sunt urmatoarele:

Datele de identificare a agentului economic - denumire, coordonate, forma juridica de constituire, domeniul de activitate, cifra de afaceri din anul precedent si totalul activelor din bilantul contabil, asociati sau actionari, bancile cu care lucreaza etc.

Conducerea si personalul societatii - personalul de conducere, numarul si structura personalului angajat permanent sau temporarar.

Descrierea activitatii actuale a firmei - istoricul activitatii, produsele realizate, furnizori, descrierea procesului tehnologic, mijloace tehnice aflate in dotare etc.

Piata actuala a firmei - clienti, sistemul de distributie utilizat, concurenti, pozitionarea produselor proprii pe piata.

Prezentarea proiectului pentru care se solicita finantarea - tipul investitiei, obiectul investitiei, produsele ce urmeaza a fi realizate, modificarile necesare in structura mijloacelor fixe, a procesului tehnologic si a personalului, impactul asupra mediului, asigurarea cu utilitati, furnizori, structura de management pentru implementarea proiectului, graficul de realizare a proiectului etc.

Date privind piata potentiala si promovarea produselor - descrierea pietei, cifra de afaceri prognozata, concurenta si reactia acesteia la aparitia noii oferte pe piata, sistemul de distributie, mix-ul promotional, strategia de marketing, impactul prognozat asupra pietei etc.

2.2. Bugetul proiectului

In cadrul bugetului proiectului sunt prezentate sistematizat principalele elemente de cheltuieli, pe structura si categorii, precizandu-se sursele din care acestea sunt asigurate.

De asemenea, se cer o serie de alte informatii financiar contabile privind activitatea curenta si viitoare a firmei, cum ar fi:

Proiectia contului de profit si pierderi;

Estimarea bilantului;

Situatia veniturilor si cheltuielilor aferente proiectului de investitii;

Situatia veniturilor si cheltuielilor pe total activitate

Fluxul financiar estimat;

Cererea de finantare

O serie de programe de finantare cum ar fi cele privind masurile active de ocupare a fortei de munca sau SAPARD, isi fundamenteaza documentatia doar pe baza cererii de finantare fara a se mai solicita si un plan de afacere, insa aceasta este foarte complexa si cuprinde in general aceleasi elemente prezentate anterior in cadrul punctului 2.1. (Planului de afacere).

Atunci cand documentatia de finantare prevede intocmirea atat a cererii cat si a planului, cererea de finantare este de obicei un rezumat al planului de afacere.

Matricea cadru logic

Matricea cadru logic este mai nou introdusa in cadrul documentatiilor de finantare (Programele de coeziune economica si sociala si SAPARD) si reprezinta instrumentul de verificare a fezabilitatii proiectului, oglinda activitatilor ce urmeaza a fi realizate si indicatorii de masurare si verificare a acestora; este prezentata intr-un format standard.

Anexe

Capitolul de anexe trebuie sa contina toate acele documente doveditoare ale celor prezentate in cadrul planului de afacere si/sau cererii de finantare, cum ar fi:

acte constitutive;

certificate de sarcini fiscale - prin care sa se dovedeasca faptul ca firma nu are datorii la Bugetul de stat;

bilanturi contabile, raportari contabile si ultima balanta de verificare - care sa arate ca firma isi tine evidentele contabile la zi si in conformitate cu normele legale si este profitabila;

CV-urile responsabililor de proiect - care sa ateste experienta, capacitatile manageriale si onorabilitatea acestora;

rapoarte tehnice de evaluare;

avize de constructie, de mediu, sanitar-veterinar etc;

certificat de urbanism;

contracte cu furnizorii de utilitati si prestatorii de servicii;

contracte cu clientii si furnizorii;

devize de cheltuieli;

planuri de constructii;

pliante, prospecte, oferte - prin care sa se justifice pretul si provenienta bunurilor ce urmeaza a fi procurate in cadrul proiectului de investitie etc.

Promovarea tuturor programelor de finantare Phare este realizata de catre responsabilii acestora, respectiv ministerele de resort sau directiile descentralizate in teritoriu ale acestora, agentiile de dezvoltare regionala, Prefecturi, Camere de Comert si Industrie etc.

Acestea pun la dispozitia solicitantilor gratuit documentatia de finantare pe suport magnetic si/sau hartie, care include in plus fata de formularistica de finantare si un ghid al solicitantului care cuprinde toate instructiunile de completare a documentatiei si termenele de depunere a acesteia.