PROCESUL DE PRIVATIZARE

PROCESUL DE PRIVATIZARE

Privatizarea-concept i evolu ie

Privatizarea consta in transferul activelor care sunt in proprietatea statului sau a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat catre investitori privati. In Romania, primul pas in vederea privatizarii a fost constituit de adoptarea Legii nr.15/1990, prin care fostele intreprinderi de stat din vremea regimului comunist au fost transformate in societati comerciale sau regii autonome.

O alta defini ie a privatizarii este aceea ca reprezinta transferul activelor i serviciilor publice din mainile statului in maini private. Ca urmare, ea presupune activita i ce merg de la vanzarea unor intreprinderi proprietate de stat la realizarea serviciilor publice cu contractan i priva i.

Procesul de privatizare propriu-zisa a fost initiat pe baza Legii nr. 58/1991. Conform acestei legi, atributia de privatizare a societatilor comerciale aflate in proprietatea statului revenea unei institutii specializate, nou-create, denumita Fondul Proprietatii de Stat (FPS). Institutia si-a schimbat denumirea in 2001, in Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Proprietatii Statului (APAPS), iar in 2004 a fost redenumita Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).

In conformitate cu Legea nr.58/1991, participatiile statului la societatile comerciale constituite pe baza Legii nr.15/1990 erau transferate, in proportie de 30% catre cinci fonduri regionale ale proprietatii private, restul de 70% ramanand in proprietatea statului si trecand in gestiunea FPS.

In cursul anilor '90 procesul de privatizare s-a derulat in mod lent. Astfel desi prin legea din anul 1991, se prevedea ca privatizarea va trebui finalizata pana la sfarsitul anului 1998, iar FPS-ul desfiintat, procesul de privatizare nu este incheiat nici in prezent, iar FPS-ul, chiar daca si-a schimbat denumirea, continua sa existe.

In urma unor modificari legislative facute incepand cu anul 1997, deciziile privind procesul de privatizare au fost intr-o oarecare masura descentralizate. Desi FPS-ul a continuat sa existe, o serie de actiuni detinute de acesta au fost transferate altor autoritati ale administratiei publice, centrale si locale.

In prezent, procesul de privatizare este aproape incheiat. Principalele societati care sunt inca in proprietatea statului, dar a caror vanzare este in curs de desfasurare sau se preconizeaza pentru viitorul apropiat sunt marii furnizorii de utilitati (in special de energie eletrica).

Obiectivele privatizarii i scurta prezentare a cadrului general

Urmand strategia guvernamentala, Autoritatea pentru Privatizare are ca principale obiective:

• vanzarea catre sectorul privat, prin metodele prevazute de lege, a pachetelor de actiuni detinute de stat in societatile comerciale;
• administrarea, in calitate de actionar semnificativ sau majoritar, dupa caz, a societatilor comerciale aflate in portofoliu, la care statul detine actiuni;
• controlul cu privire la modul in care sunt respectate clauzele din contractele de privatizare, precum i supravegherea societatilor in cauza in ceea ce priveste gradul de realizare a performantelor economice i financiare asumate prin contractul de privatizare;
• restructurarea societatilor comerciale i acordarea asistentei financiare necesare retehnologizarii i modernizarii acestora;
• transferul, in conditiile legii, catre unele ministere i autoritati publice locale a activitatii de administrare i vanzare a actiunilor detinute de Autoritatea pentru Privatizare in societatile comerciale, in scopul accelerarii procesului de privatizare si intaririi controlului in perioada post-privatizare.

1.2.1 Reforma proprieta ii ca obiectiv al privatizarii

Reforma economica vizeaza o schimbare esen iala in structurile tehnologice, economice, precum i in mecanismele de func ionare a economiei, care sa corespunda criteriilor de eficien a economica, ecologica i sociala.

In ara noastra, refoma economica actuala se identifica, de fapt, cu tranzi ia la economia de pia a, prin care economia romaneasca puternic centralizata, cu numeroase distorsiuni sub raport tehnico - tiin ific i economic, va evolua catre o structura cu mecanisme de pia a bine definite, spre rentabilizarea tuturor activita ilor, prin valorificarea eficienta a posibilita ilor pe baza favorabilita ilor pie ei i prin folosirea tehnologiilor avansate.

Obiectivul central al reformei proprieta ii este dezetatizarea (privatizarea) fundamentat pe observa ia ca statul se dovede te mai degraba un administrator ineficient al economiei.

Privatizarea vizeaza inlaturarea monopolului unei forme de proprietate, asigurarea pluralismului formelor de proprietate i a unei conlucrari concrete, eficiente intre acestea. Se creeaza, astfel, cadrul favorabil manifestarii liberta ii de ac iune, liberei ini iative, promovarii competen ei, performan ei, precum i unei motiva ii reale pentru munca, pentru eficien a.

Privatizarea ca i proces complex al reformei, schimba in mod esen ial sensul actelor de justi ie, de drept. Primul pas care a trebuit facut a fost crearea cadrului legal cuprinzator i coerent prin care sa fie definite atat obiectivele principale i criteriile privatizarii, cat i masurile practice de natura economica, institu ionala, organizatorica i executiva menite sa contribuie la infaptuirea transferului de proprietate. Astfel, s-a consfin it, prin Constitu ie, existen a in economie atat a proprieta ii publice, cat i a proprieta ii private; a fost elaborata Legea fondului funciar, ce consfin e te dreptul de proprietate privata i publica in agricultura; au fost adoptate Legea privatizarii i Legea accelerarii privatizarii.

Reforma economica in domeniul proprieta ii cuprinde mai multe aspecte:

• Privatizarea prin transferul proprieta ii de stat catre sectorul particular, prin asigurarea distribuirii echivalentului unei par i (de cca 30%), stabilita prin lege, din capitalul social al societa ilor comerciale catre ceta enii romani indrepta i i i prin vanzarea de ac iuni. Aceasta se realizeaza avand ca suport legislativ Legea cu privire la infiin area societa ilor comerciale.

Intreprinderile de stat au fost transformate in societa i comerciale, respectiv, in societa i pe ac iuni. Societa ile comerciale pot sa se bazeze pe proprietatea particulara, de stat sau mixta, toate desfa urandu- i activitatea pe principiile pie ei. In masura in care restructurarea are loc in acela timp cu privatizarea, iar problema care se ridica este cea a capitalului, un rol important il are i proprietatea mixta, cu participarea capitalului atat autohton, cat i strain.

Legea privind regimul investi iilor straine (35/1991) consfin e te cadrul legal al acestora, ca i o serie de facilita i. Participarea efectiva a intreprinzatorului strain mare te interesul i raspunderea acestuia de a aduce tehnologii noi, de a reduce costul investi iei i timpul punerii in func iune, de a spori eficien a intregii activita i, de a ocupa segmente favorabile pe pie ele de desfacere, etc.

• Stabilirea domeniilor de activitate ce se bazeaza pe proprietatea publica. A fost necesara asigurarea cadrului legislativ pentru infiin area i func ionarea regiilor autonome. Existen a proprieta ii publice i respectiv a sectorului public raspunde unor cerin e i anume: protejarea boga iilor solului i subsolului; dezvoltarea unor sectoare de rnaxima importan a, strategice sau mai pu in rentabile (energie electrica, energie nucleara, po ta i telecomunica iile, sisteme de iriga ii i imbunata iri funciare, etc.); ob inerea de venituri mai ales pe seama unor produse de monopol (alcool, tutun, unele plante tehnice); asigurarea resurselor necesare pentru sus inerea apararii, asisten ei sociale, etc.
• Crearea intreprinderilor mici i mijlocii bazate pe proprietatea privata.
• Reconstituirea dreptului de proprietate pentru membrii fostelor cooperative agricole colective i al i ceta eni care cer i sunt indrepta i i sa primeasca pamant.
• Transformarea intreprinderilor agricole de stat in societa i comerciale i privatizarea lor. Pot fi ac ionari in societa ile comerciale de acest fel i ceta eni ale caror terenuri sunt in cadrul acestora (Legea 36/1991 privind societa ile agricole i alte forme de asociere).
• Constituirea unor asocia ii agricole pe baza liberei voin e a aranilor, terenul ramanand in proprietatea fiecarui asociat. Deja 25% din totalul terenurilor sunt cuprinse in asemenea asocia ii agricole. O noua lege a cooperativei va stabili clar statutul juridic al proprieta ii i al formelor de organizare a activita ii in agricultura (individuale, asocia ii, societa i comerciale pe ac iuni, cooperative), principiile i normele de constituire, precum i activitatea acestor organiza ii.

Este necesar a se promova o asemenea legisla ie care sa favorizeze o structura a exploatarilor agricole capabila sa utilizeze tehnici i tehnologii moderne, sa asigure folosirea eficienta a factorilor de produc ie, sa asigure produsele agricole pentru popula ie i pentru export.

Se dorea un sistem economic in cadrul caruia formele de proprietate sa cunoasca un tratament egal, func ionarea economiei sa se bazeze pe ac iunile i op iunile individuale, libere, ale agen ilor economici particulari sau de stat, fara constrangeri administrative, in cadrul legislativ dat de statul democratic, prin respectarea regulilor pie ei libere.

1.3. Managementul procesului de privatizare

Activitatea de privatizare a Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului s-a desfasurat in conformitate cu prevederile Programului de guvernare in perioada 2001 - 2004 si cu prevederile programelor si angajamentelor asumate in relatia cu organismele internationale - Fondul Monetar International, Banca Mondiala, Uniunea Europeana si NATO.

Politicile publice cu privire la restructurare si privatizare se vor orienta catre marile societati comerciale, urmarirea contractelor incheiate si restructurarea pe criterii de competitivitate a societatilor cu capital majoritar de stat.

Masurile pe care Guvernul le are in vedere sunt urmatoarele:

• Transparenta si corectitudinea procesului de privatizare;

• Aplicarea de programe complexe de privatizare, cu asistenta financiara internationala pentru societatile mari, de importanta deosebita pentru economia nationala;
• Elaborarea de programe specifice de privatizare pentru societatile comerciale situate in zone cu impact social major;
• Elaborarea unor contracte de privatizare cu clauze care sa asigure modernizarea, dezvoltarea si eficientizarea activitatii societatilor in urma privatizarii;
• Continuarea procesului de privatizare a sectorului bancar;
• Utilizarea unui complex de metode de privatizare, cu accent pe privatizarea prin piata de capital;
• Majorari de capital in societatile comerciale de importan a deosebita, urmand ca ponderea sectorului de stat in aceste societati sa se reduca substantial in timp;
• Urgentarea privatizarii societatilor comerciale aflate in curs de lichidare in vederea reintoarcerii acestora in circuitul economic.

Ini ierea unui program reu it de privatizare necesita elaborarea unei strategii care sa con ina o serie de par i esen iale, iar acestea sunt:

• Crearea unui mediu economic favorabil proprieta ii private, inainte de a gandi la elaborarea unui plan de privatizare. Aceasta sarcina implica revizuirea sistemului fiscal i a legisla iei referitoare la drepturile de proprietate, spre a fi sigur ca climatul impozitelor este adecvat i ca legisla ia referitoare la drepturile de proprietate privata constituie o baza pentru a asigura i a proteja valorile noilor proprietari, precum i a stimula dezvoltarea pie elor locale de capital.
• Debutul cu un program serios de informare a publicului. Dupa ce s-au revizuit sistemul fiscal i legislativ i s-a ajuns la concluzia ca ele nu vor pune probleme serioase, primul pas in gandirea modului cum trebuie facuta privatizarea il reprezinta asigurarea unui suport politic al electoratului pentru privatizare, un mediu favorabil care sa fie posibila i sa se incurajeze privatizarea. Pe scurt, aceasta inseamna, dezvoltarea acelor priorita i care sa permita popula iei sa perceapa avantajele privatizarii i care arata ca poate fi infaptuita fara dificulta i majore.
• Organizarea unui program de instruire i formare a speciali tilor in dimensiunile tehnice ale problemei. Aceasta inseamna a gasi oameni versa i in toata imensa varietate de procedee pentru infaptuirea privatizarii- de la concesionarea serviciilor publice la demonopolizarea proprieta ii firmelor aflate in proprietate publica, fie prin vanzarea de ac iuni, fie, in caz extrem, prin cedarea gratuita a intreprinderii.
• Alegerea obiectivelor privatizarii care sa minimizeze dificulta ile i sa garanteze succesul. Aceasta sarcina implica stabilirea priorita ilor i este extrem de importanta. Punctul central al acestui obiectiv consta in concentrarea asupra modului de percepere. Perceperea este esen iala, deoarece va determina reac ia publicului.
• Alegerea tehnicilor i strategiilor ce vor maximiza sprijinul politic al electoratului. Cheia consta in a gasi un electorat care sa sprijine privatizarea i a neutraliza sau coopta interesele speciale care i s-ar impune.
• Pregatirea intreprinderii pentru privatizare, la nevoie chiar investind in ea. In mod obi nuit, obiectivul privatizarii il constituie o companie publica care a existat o perioada indelungata i s-a bazat pe subven ii de la bugetul public. La privatizarea ei, se va porni de la premisa ca va trebui sa supravie uiasca fara aceste subven ii.
• Eliminarea tenta iei de a suspenda privilegiile speciale intalnite adeseori in intreprinderile publice. In legatura cu aceste privilegii, cea mai buna abordare poate fi rascumpararea lor cu bani lichizi, deoarece pe termen lung cumpararea poate constitui o cale eficienta in abordarea unui element important al cheltuielilor tranzac iei.  

1.4. Privatizarea ca politica

Situa iile catastrofale rezultate ca urmare a implicarii guvernului in administrarea economiilor, mergand pana la asumarea rolului de producator de bunuri i servicii in cadrul economiei, nu se intalnesc doar intr-o singura ara, a a cum nu este izolat nici avantajul ce rezulta in mod obi nuit din reducerea acestor activita i. Observa iile in timp, din diferite ari ofera o concluzie clara i sistematica: in masura in care guvernul asigura tuturor indivizilor i firmelor posibilitatea de a produce ceea ce omologii lor din alte ari au dovedit ca pot produce pe cale privata, rezultatul este o eficien a economica mai mare, cre tere i asigurarea angajarii for ei de munca.

Date fiind faptele cunoscute despre eficien a intreprinderilor private, ar putea parea surprinzator faptul ca "privatizarea" nu reprezinta in prezent solu ia general adoptata. Pe baza acestor date ar fi fost de a teptat ca diferen ele dintre parerile politice sa se focalizeze doar asupra diversita ii de mijloace menite sa asigure tuturor indivizilor oportunita i legale de a intreprinde activita i private. Desigur, nepotrivirea dintre aceste concluzii i realitate se explica prin procesul unor firme private i indivizi in ob inerea unor privilegii pentru ei pe care nici o pia a- dar orice guvern- le poate asigura.

Posibilita ile de privatizare in Argentina i in majoritatea arilor mai pu in dezvoltate sunt condi ionate puternic de mediul mercantilist. Privatizarea realizabila intr-o societate nemercantila nu poate fi reprodusa intr-o societate mercantila. Aceasta nu inseamna ca nu se pot trage invataminte din prima, care sa fie valabile pentru a doua.

Se adevere te faptul ca doua procedee consecvente ale programului de privatizare al guvernului Thacher din Marea Britanie ofera direc iile fundamentale pentru reu ita oricarui program de privatizare, in orice ara. Prima dintre acestea este principiul largirii numarului de inatorilor de capital in randul popula iei. Importan a ei consta in faptul ca este vorba de majorarea capitalului de inut in mod individual spre deosebire de participa ia unui muncitor la un fon de pensii, care la randul sau poate poseda ac iuni ale altor companii. Cealalta forma de proprietate permite posesorului individual sa ca tige sau sa piarda in func ie de propria hotarare.

Dorin a de proprietate directa, individuala este ilustrata de cazul in care membrii unei uniuni sindicale au fost abilita i, la privatizarea companiei lor, sa cumpere ac iuni ale companiei cu un rabat substan ial de pre . In pofida campaniei conducerii sindicale de boicotare a ac iunii, 96% din membrii de sindicat au cumparat ac iuni. Ace ti cumparatori primesc in prezent dividende pentru ac iunile lor i percep astfel legatura directa dintre eforturile lor i beneficiile rezultate.

Astfel de masuri induc modificari de atitudini de la predispozi ia pentru protec ie, la predispozi ia pentru produc ie. Ele sunt necesare intr-o privatizare reu ita. Insa, in societa ile mercantile, in care fiecare om imparta e te aceea i dorin a de protec ie i este suspicios in legatura cu ca tigurile altuia, fiindca altcineva trebuie sa plateasca privatizari propuse care in mod cert ar da rezultate pozitive i ar fi relativ u or de realizat nu ajung sa fie intreprinse deoarece mercantilismul i predispozi iile pe care le induce formeaza un cerc vicios rezistent.

O concluzie ar putea fi aceea ca un guvern trebuie sa fie ales avand ca platforma privatizarea luarii deciziei. O condi ie preliminara o constituie alegerile libere i corecte, iar accentul trebuie pus pe viitorul guvern i nu pe cel actual.