C U P R I N S

I.            S.C. POLICOLOR S.A. - prezentare generala

II. Situatii financiare

III. Analiza rentabilitatii

1. Analiza echilibrului pe baza contului de profit si pierdere

2. Analiza dinamicii soldurilor intermediare de gestiune

3. Analiza marjei comerciale

4. Analiza rezultatului brut din exploatare

5. Analiza rezultatului exploatarii

5.1. Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri

6. Analiza rezultatului exercitiului

7. Analiza capacitatii de autofinantare

8. Analiza ratelor de rentabilitate

III. ANALIZA RENTABILITATII

Introducere

Rentabilitatea este definita sintetic ca fiind capacitatea intreprinderii de a realiza profit, prin utilizarea factorilor de productie, necesar atat dezvoltarii, cat si remunerarii capitalurilor.

Profitul (beneficiul), ca indicator absolut (de marime) al rentabilitatii, constituie premisa si consecinta a unei "afaceri".

Ca premisa, se are in vedere faptul ca initierea unei afaceri implica o anumita investitie, iar consecinta o constituie rezultatul asteptat de investitor. Cu cat acest rezultat este mai mare, cu atat se formeaza noi surse disponibile pentru alte investitii.

Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficientei intregii activitati economico-financiare a intreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de productie utilizate si a fortei de munca, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, productie si vanzare.

Eficienta economica este o categorie economica mai cuprinzatoare decat rentabilitatea. In acest sens mentionam si urmatoarea afirmatie "eficienta economica reprezinta cea mai generala categorie care caracterizeaza rezultatele ce decurg din diferite variante preconizate pentru utilizarea (consum productiv, consum individual, vanzare) sau economisirea unor resurse (umane, materiale sau financiare) intrate sau neintrate in cfircuitul economic" (D. Margulescu).

Pentru exprimarea rentabilitatii se utilizeaza doua categorii de indicatori: profitul si ratele de rentabilitate. Marimea absoluta a rentabilitatii este reflectata de profit, iar gradul in care capitalul sau utilizarea resurselor intreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilitatii (indicator al marimii relative a rentabilitatii).

Analiza rentabilitatii se realizeaza pe baza "contului de profit si pierdere", care arata modul in care s-a ajuns la o anumita stare patrimoniale finala, care au fost fluxurile de venituri si cheltuieli.

Legea contabilitatii nr. 82/1991 si regulamentul de aplicare aprobat prin H.G. nr.704/ 14dec. 1993, precizeaza modul de structurare a cheltuielilor si veniturilor si reflectarea lor in contabilitate.

In general, acestea sunt structurate pe domenii de activitate, respectiv:

- de exploatare (de baza), privind sectorul industrial, comercial sau prestari servicii;

- financiare, adica participatiile cu capital propriu la alte societati, precum si folosirea de capital strain;

- exrtaordinara, respectiv venituri si cheltuieli care nu sunt legate de activitatea comerciala, curenta a unitatii patrimoniale si se refera la operatii de exploatare, fie la operatii de capital cum sunt:

despagubiri si penalitati incasate;

venituri din cedarea activelor;

perisabilitati si lipsuri de inventar;

donatii si subventii acordate etc.

In consecinta, pe baza structurii veniturilor si cheltuielilor se poate opera cu urmatorii indicatori:

rezultatul exploatarii

rezultatul curent al exercitiului

rezultatul exercitiului

profitul impozabil

rezultatul net al exercitiului

Scopul analizei rentabilitatii il constituie stabilirea performantelor proprii in ceea ce priveste capacitatea actuala si in perspectiva de a genera profit, ca singura sursa care poate asigura amplificarea activitatii.

Astfel, analiza rentabilitatii cuprinde:

analiza ecilibrului pe baza contului de profit si pierdere

analiza dinamicii soldurilor intermediare de gestiune

analiza marjei comerciale

analiza rezultatului brut din exploatare

analiza rezultatului exploatarii

analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri

analiza rezultatului exercitiului

analiza capacitatii de autofinantare

analiza ratelor de rentabilitate

1. Analiza echilibrului pe baza Contului de Profit si Pierdere

In aceasta etapa, se urmareste evolutia profitului pe categorii de activitati, punandu-se in evidenta modificarile intervenite in structura lor. Profitul, sub diversele sale forme, poate fi studiat din punct de vedere structural si factorial, pe ansamblul intreprinderii si pe categorii de produse.

Analiza structurala a profitului urmareste stabilirea contributiei diferitelor tipuri de rezultate la modificarea totala, precum si punerea in evidenta a schimbarilor intervenite pe elemente componente.

Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului (profit brut sau piredere), se poate realizeaza in functie de gruparea veniturilor si cheltuielilor dupa natura sau de gruparea cheltuielilor dupa functia (destinatia) lor in cadrul intreprinderii.

Informatiile furnizate de contul de profit si pierdere pot fi structurate astfel:

*Venituri exploatare = Cifra de afaceri + Alte venituri exploatare

Cifra de afaceri / Venituri exploatare * 100 = x %

Cost aferent cifrei de afaceri = x % * Cheltuieli exploatare

Dupa calculul indicilor putem face urmatoarele corelatii de echilibru:

I_{venituri totale} > I_ch.totale

I_{venituri expl} < I_ch.expl

I_CA < I_{cost CA}

I_{venituri financiare} > I_{ch.financiare}

I_{venituri extraordinare} < I_{ch.extraordinare}

Concluzii:

Intreprinderea studiata prezinta echilibru la nivel global (veniturile totale au o dinamica superioara fata de cheltuielile totale cu aproximativ 5%). Analizand in profunzime, pe categorii de activitate, se observa mentinerea acestui echilibru doar in sectorul financiar. Putem concluziona deci, ca intreprinderea are o situatie mai putin favorabila in celelalte sectoare de activitate (exploatare, comercializare, exrtaordinar). Trebuie mentinuta cu grija politica din activitatea financiara datorita riscului de a aparea situatii de inflatie si urmarite celelalte sectoare de activitate, astfel incat sa se ajunga si aici la echilibru.

Factori:

Existenta acestei situatii favorabile se datoreaza in special rezultatelor din activitatea financiara, generate de adoptarea unor structuri financiare in interesul firmei: imprumuturi minime care implica dobanzi minime.

In ceea ce priveste activitatea de exploatare, dezechilibrul se poate pune pe seama urmatoarelor aspecte:

utilizarea unor materii prime si materiale achizitionate la preturi ridicate sau care implica multe cheltuieli de transport;

nerespectarea normelor de consum intern si de aici, pierderi la materii prime si materiale, existenta rubuturilor si a comenzilor nefinalizate la termen;

remunerarea salariatilor fara a respecta criteriile de eficienta economica deci, salariul mediu anual are o dinamica peste nivelul dinamicii productivitatii muncii.

Rezultatele extraordinare obtinute se datoreaza existentei situatiilor exceptionale de natura evenimentelor care afecteaza mediul: calamitati, inundatii, incendii etc. si asigurarii neadecvate impotriva acestora.

Masuri:

Pentru ameliorarea situatiei se recomanda o politica manageriala asemanatoare cu cea anterioara in ceea ce priveste sectorul financiar si chiar mai intensa, avandu-se insa in vedere posibilitatea aparitiei inflatiei. In acest caz, intreprinderea nu va fi luata prin surprindere si va stii cum sa reactioneze.

In activitatea de exploatare trebuie urmarite mai multe aspecte:

negocieri cu furnizorul de materii prime si materiale pentru obtinerea unui pret avantajos sau gasirea unui nou furnizor;

reorganizarea liniei tehnologice pentru a reduce pierderile si consumurile specifice, precum si pentru a respecta termenul de finalizare al comenzilor primite de la clienti;

schimbarea politicii de remunerare a salariatilor astfel incat aceasta sa duca la o mai mare productivitate a muncii;

Pentru a contracara efectele negative ale evenimentelor de mediu neprevazute trebuie realizate asigurari impotriva riscurilor generate de acestea.

Pentru a mentine si pentru a creste rezultatele globale ale firmei este se recomanda intensificarea efortului promotional deoarece cifra de afaceri anuala are o ponderea insemnata in structura veniturilor din exploatare si pentru ca dinamica acesteia este inferioara dinamicii costurilor aferente cifrei de afaceri. Politica promotionala poate consta in:

practicarea unor preturi avantajoase pentru consumatori si cresterea calitatii produselor, ceea ce ar duce la cresterea vanzarilor si implicit, la cresterea veniturilor firmei;

oferirea anumitor avantaje pentru cumparatori sub diverse forme (garantii, transport gratuit, servicii conexe etc. );

realizarerea unor pachete promotionale oferite si trimise clientilor spre testare;

testarea altor segmente de piata in vederea introducerii unor produse noi.

Prin politica promotionala adoptata, oricare ar fi aceasta, firma trebuie sa urmareasca cresterea in dinamica a cotei de piata.

2. Calculul si analiza Soldurilor Intermediare de Gestiune

Prin solduri intermediare de gestiune intelegem principalii indicatori economico-financiari stabiliti pe baza datelor din contul de profit si pierdere, cu ajutorul carora se caracterizeaza modul de folosire a resurselor materiale, financiare si umane ale firmei.

Un sold intermediar al gestiunii este diferenta dintre doua valori. Prin scaderi succesive se obtin indicatori de caracterizare a rentabilitatii si gestiunii firmei (unii se regasesc ca atare in contul de profit si pierdere, iar altii se determina in situatia S.I.G.).

Structura contului de profit si pierdere pe cele trei tipuri de activitati permite angajarea unor solduri de acumulari banesti potentiale (S.I.G.), destinate sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare. Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabila a contului de profit si pierdere pentru a pune in evidenta modul de functionare si rentabilitatea intreprinderii prin indicatori ca: marja comerciala, productia exercitiului, valoarea adaugata, excedent brut din exploatare, rezultatul exploatarii, rezultatul curent si rezultatul net al exercitiului.

Soldurile intermediare ale gestiunii se prezinta intr-un tablou care, in esenta este o alta modalitate de prezentare a contului de rezultate. Valorile acestor indicatori de rezultate sunt prezentate in tabelul urmator:

Analiza solduilor intermediare de gestiune se poate realiza pe baza: modificarilor absolute, indicilor cu baza fixa, in lant si medii, ritmurilor cu baza fixa, in lant si medii, metodei ratelor, metodei substitutiilor in lant.

Pentru analiza economico-financiara a situatiei de la S.C. Policolor S.A. vom avea in vedere modificarile absolute si indicii cu baza fixa. Acestea sunt prezentate in tabelul urmator:

Concluzii:

Pe ansamblu SC Policolor SA prezinta o situatie favorabila, toate soldurile imtermediare de gestiune reflectand capacitatea acesteia de a produce si de a comercializa in conditii de eficienta economica. Indicatorii de volum ai intreprinderii reflecta o crestere insemnata in special in activitatea comerciala (aproximativ 35% fata de anul precedent, marja comerciala avand un indice de 134,85%).

Comparand dinamica productiei exercitiului cu dinamica valorii adaugate intreprinderea are o pondere mai mare in anul curent fata de anul precedent a consumurilor provenite de la terti cu aproximativ 12%.

In ceea ce priveste activitatea de exploatare se constata ca aceasta este profitabila - rezultatul exploatarii avand o dinamica de aproximativ 110%, deci cu 10% mai mult fata de anul precedent. Rezultatul brut din exploatare creste cu 10,65% in anul curent, aceasta fiind si capacitatea de autofinantare a firmei.

In cazul rezultatului net al exercitiului observam o crestere mai ridicata, de 30,44%, datorata atat rezultatului din exploatare cat si rezultatelor din sectorul financiar si respectiv extraordinar.

In concluzie, putem afirma ca intreprinderea desfasoara o activitate profitabila din punct de vedere economic.

Factori:

Se poate spune ca SC Policolor SA are o pozitie avantajoasa pe piata (in special pe piata financiara, actiunile acesteia fiind cotate la bursa de valori), produsele firmei gasindu-si usor consumatori. Acest lucru se poate datora preturilor avantajoase practicate sau calitatii superioare a produselor. Putem intelege de aici ca firma are buni coeficienti de atragere si satisfacere ai clientelei, si de asemeni ca produsele firmei se adreseaza unui segment de piata interesat, cu putere de cumparare mare.

Cresterea redusa rezultata din exploatare reflecta eficienta scazuta a activitatii firmei, care poate fi pusa pe seama consumului specific mare in comparatie productia, remuunerarii ineficiente a capitalului tehnic, politicii de personal practicate etc.

Rezultatul extraordinar contribuie negativ la formarea rezultatului brut al exercitiului, scazand in anul curent cu 33,48 %. Aceasta situatie apare datorita asigurarii neadecvate impotriva riscurilor generate de evenimente de mediu neprevizibile.

Masuri:

Se recomanda pastrarea politicii de piata in sectorul financiar datorita eficientei acesteia. De asemeni, contractarea unor credite (surse de finantare exterioare) in mod rational si eficient, astfel incat acestea sa fie minime, sa implice dobanzi minime si termene de restituire avantajoase. Astfel vor creste veniturile si se vor putea acoperi cheltuielile.

In ceea ce priveste activitatea de exploatare ar fi indicat ca firma sa cuntinue luarea masurilor, pentru a creste ponderea rezultatului din exploatare in rezultatul exercitiului, aceasta fiind in prezent de 87,79%. Pentru a-si mentine pozitia confortabila pe care o detine pe piata in acest moment, firma trebuie sa efectueze studii de piata in sectorul in care activeaza pentru a putea satisface in continuare necesitatile comsumatorilor si pentru a identifica noile cerinte ale acestora. Adoptarea unei astfel de tactici determina mentinerea pozitiei actuale si chiar imbunatatirea ei prin cresterea cotei de piata. Aceste studii se pot extinde si in alte segmente ale pietei, pe care firma nu a activat inca, pentru a gasi rezervele de dezvoltare a activitatii si de crestere economica.

In sitatia in care se afla, firma poate avea o politica sustinuta de promovare a produselor, de identificare a unor noi surse de finantare (care sa implice costuri reduse in comparatie cu veniturile pe care le aduc), o politica de control a nivelului costului si calitatii produselor.

Dupa caracteristicile prezentate firma se afla intre-o perioada de crestere economica. Masurile recomandate o vor ajuta sa ajunga la maturitate si sa se mentina cat mai mult in aceasta faza, sa intarzie aparitia declinului.