SERICICULTURA

1. IMPORTANTA ECONOMICA

Sericicultura se ocupa cu cresterea, inmultirea, ameliorarea "viermilor de matase" si cu prelucrarea primara a gogosilor de matase. Tara noastra are o traditie de peste 500 de ani in domeniu. Din punct de vedere practic, prezinta interes:

-fibra de matase, ce are calitati textile exceptionale (finete, rezistenta, elasticitate) si se foloseste in diverse domenii de activitate: tesaturi pentru confectii, fabricarea parasutelor si a baloanelor captive, a sitelor din industria moraritului, ca izolator al cablurilor electrice si telefonice, pentru confectionarea panglicilor la masinile de scris etc.

-setolina produs special care se obtine din glandele sericigene mature ale "viermilor de matase" si se utilizeaza in suturile chirurgicale;

-nimfele care rezulta dupa prelucrarea gogosilor, se pot folosi ca materie prima la fabricarea sapunului, in hrana pasarilor sau ca ingrasamant in agricultura.

1.1. VIERMELE DE MATASE AL DUDULUI

(BOMBYX MORI L)

Face parte din clasa Insecta, ordinul Lepidoptera, subordinul Heterocera, familia Bombycidae.

Originea fluturelui este in Muntii Himalaia, unde traiesc si acum patru specii salbatice.

Ciclul evolutiv. Fluturele are o metamorfoza completa, adica parcurge cele patru stadii: ou ("samanta"), larva ("viermele"), crisalida (nimfa sau pupa) si fluturele (adultul). Oul este primul stadiu de dezvoltare; ouale sunt grupate mai multe la un loc si sunt denumite, impropriu, "samanta". Are forma ovala, ca bobul de linte, cu unul din poli putin ascutit, iar celalalt obtuz. Greutatea lui variaza dupa rasa sau hibrid.

Un fluture depune 600-700 oua. Oul proaspat depus are culoarea galbena ca paiul; dupa 24 de ore are culoarea roz, apoi violet si, la 2-3 zile, cenusie cu nuante mai inchise sau mai deschise. La rasele bi- si polivoltine se mentine culoarea galbena si numai la ultima generatie, care trebuie sa hiberneze, capata culoarea cenusie. Ouale nefecundate isi pastreaza culoarea initiala galbena si, cu timpul, se usca. Oul are un orificiu triunghiular - micropil - pe unde are loc fecundarea si apoi iesirea larvei. In perioada diapauzei ouale se pastreaza in camere frigorifice la temperatura de 2-4⁰C si la umiditatea de 75%.

Pregatirea pentru incubatie dureaza circa 15 zile (1-15 aprilie), timp in care temperatura se ridica treptat de la 2-4⁰C la 10⁰C, cand se face expedierea semintei la camerele de incubatie.

Larvele eclozioneaza in timp de 2-3 zile.

Larva (sau "viermele de matase"). Este al doilea stadiu al metamorfozei si dureaza circa o luna. Sunt cinci stadii larvare despartite de patru repausuri numite "somnuri" (sau naparliri).

Larva are corpul cilindric, alcatuit din cap, torace si abdomen. La iesirea din ou larva are corpul negru acoperit de multi perisori. Pe masura ce creste, culoarea corpului se deschide si perisorii dispar complet (la maturitate).

Culoarea obisnuita a larvelor este alba-sidefie, cu desene sau puncte de alta culoare, caracteristice, dupa rasa.

Marimea si greutatea larvei variaza dupa rasa, hrana, ingrijire, sex.

Glandele sericigene se dezvolta mai ales la varsta a cincea, cand ajung la peste 25% din greutatea larvei; la dezvoltarea maxima glandele sericigene sunt pline de matase in stare semifluida.

"Viermele de matase" se hraneste numai in stadiul de larva. In stadiile de crisalida si fluture traieste pe baza rezervelor acumulate. Din frunzele de dud consumate, circa 40% sunt folosite de organism, iar circa 60% sunt eliminate prin excremente.

Larvele mascule adulte (varsta a V-a), au greutatea mai mica cu 15-16% fata de larvele femele.

Larva adulta inceteaza sa mai manance, isi cauta un loc pentru "urzirea" gogosii pe care o tese intr-un singur fir, inchizandu-se in interiorul ei.

Crisalida. Dupa 2-3 zile de la urzirea gogosii, larva trece prin al 5-lea somn si se transforma in crisalida. Acest stadiu dureaza 12-15 zile, in functie de rasa si temperatura.

In acest stadiu au loc prefaceri mari in corpul insectei, in urma carora, printr-o noua naparlire, apare fluturele (adultul).

Fluturele. Este ultimul (al 4-lea) stadiu al ciclului evolutiv. El elimina prin orificiul bucal un lichid alcalin, care inmoaie gogoasa la un capat, iar cu ajutorul picioarelor da la o parte straturile de matase, fara sa rupa fibra, si prin orificiul format, iese din gogoasa.

Fluturele are culoarea alba, este greoi si nu zboara. Masculii sunt mai vioi; ei contacteaza femelele pentru imperechere. Imperecherea dureaza 1-2 ore, dupa care femela incepe depunerea oualor.

Fluturele mascul traieste circa 10 zile la temperatura de 25^oC; femela traieste cu 2-3 zile mai mult.

Fluturele femel este mai voluminos si are abdomenul format din 9 segmente.

1.2. RASELE DE "VIERMI DE MATASE"

Sub influenta selectiei, a metodelor de crestere si a conditiilor de mediu s-au format rase care, in decursul unui an, parcurg unul sau mai multe cicluri vitale, fenomen care se numeste "voltinism". Astfel rasele cu un singur ciclu pe an sunt monovoltine, iar cele cu doua sau mai multe sunt bi- sau polivoltine.

Rasele se grupeaza dupa mai multe criterii ca: numarul de generatii pe an (voltinism), culoarea si forma larvelor, a gogosilor, a locului de crestere etc.

Rasele monovoltine. Sunt cele mai raspandite, cele mai productive dar si cele mai sensibile la conditiile de crestere si boli. Larvele cresc in 30-37 de zile. Aici intra: Auriu, Alb chinezesc (din Extermul orient), Ascoli, Var, Bione (din Italia si Franta), Saniis U.S. (din fosta U.R.S.S.), Adrianopole (din Orientul Apropiat).

In tara noastra s-au creat o serie de rase monovoltine productive, robuste si bine adaptate la conditiile de mediu. Dintre acestea amintim: Rasa Alb de Baneasa, Alb de Orsova, Alb de Cislau, Galben de Baneasa, Galben de Orsova, Galben de Cislau Baneasa 75 si altele. Peste 80% din productia actuala de gogosi se obtine de la hibrizii Baneasa 2 si Baneasa 3, care se caracterizeaza printr-un procent de ecloziune ridicat, de peste 94% si o productie de gogosi de 2,5-2,8 kg/g oua, cu un continut de matase de 24-25% si o lungime a firului de 1200-1300 m si un randament la filare de 42-44%.

S-au obtinut hibrizi de prima generatie (F₁), care manifesta fenomenul de heterozis.

Dintre acesti hibrizi mentionam: Orsova 5/58; Orsova 12/60, Orsova 6/58.

Rasele bivoltine. Au doua generatii pe an, cu o perioada de crestere a larvelor de 20-22 de zile, dau productii mai scazute dar cu vitalitate ridicata.

Rasele polivoltine. Se cresc in Extremul Orient (China, Indochina si Japonia). Au 5-8 generatii pe an, cu stadiul larvar de 20-22 de zile; sunt rezistente la boli si conditiile de mediu.

1.3. CRESTEREA SI INTRETINEREA"VIERMILOR DE MATASE"

20 1.3.1. INCUBATIA SI ECLOZIUNEA OUALOR

La rasele monovoltine ouale fecundate capata culoarea violeta, care devine dupa 2-3 zile cenusie-inchisa sau deschisa.

Imediat dupa depunere, in ou incepe dezvoltarea embrionului care se opreste dupa 2-3 zile, deoarece intra intr-o perioada de repaus relativ (diapauza) care dureaza aproximativ 10 luni.

La rasele bi si polivoltine, modificarea culorii si diapauzei apar numai la ultima generatie.

Prin metode fizice, chimice, mecanice se poate suprima diapauza, realizandu-se la rasele monovoltine doua generatii pe an.

Incubatia se realizeaza in incaperi speciale in boxe de incubatie, in care conditiile de temperatura, lumina, umiditate si ventilatie sunt dirijate automat.

Un gram de oua contine 1.300 - 2.000 de oua. Incubatia dureaza 12-18 zile si incepe in ultima decada a lunii aprilie.

Camera de incubatie se dezinfecteaza mai intai, apoi in ea se realizeaza temperatura de 14-15⁰C, cand se introduce samanta. Temperatura se mentine timp de 3 zile la 15⁰C, apoi 4 zile urca la 23-24⁰C, si in continuare urca treptat la 25-26⁰C pana la ecloziune (5-11 zile).

Umiditatea se mentine la 75-85% pe toata perioada.

Lumina trebuie sa fie difuza (se pun perdele albe la ferestre) si dureaza 18 ore de la inceputul incubatiei pana la "albirea semintei", perioada urmata de 36 ore de intuneric, apoi se revine la lumina.

Aerisirea se face de cateva ori pe zi, fara ca temperatura sa coboare cu mai mult de 0,5⁰C (25-26⁰C).

Ecloziunea se face in decursul a 2-3 zile. Primele larve care apar se numesc "spioni" si se indeparteaza; la fel, si ultimile larve care apar dupa 3-4 zile.

1.3.2. HRANIREA SI INTRETINEREA LARVELOR

Pentru obtinerea unor gogosi de calitate corespunzatoare, trebuie respectate conditiile optime de crestere dintre care amintim.

Temperatura. Influenteaza ritmul de crestere si apetitul larvelor. Temperatura optima este prezentata in tabelul nr. 1.

Umiditatea. Influenteaza ritmul de dezvoltare a larvelor. Limitele ei sunt redate in tabelul nr.1. Nu se recomanda o umiditate ridicata, deoarece favorizeaza mucegairea sau fementarea asternutului, ceea ce ar reprezenta un real pericol pentru imbolnavirea larvelor.

Tabel nr. 1

Conditiile de crestere a larvelor obtinute

din 10 g "samanta" pe varste

Lumina. Difuza, cu o durata de 16-17 ore, are efect pozitiv asupra larvelor.

Se recomanda ca ferestrele incaperii sa fie acoperite cu panza sau tifon de culoare alba.

Ventilatia. Este esentiala; se realizeaza prin deschiderea ferestrelor la intervale de 2-3 ore, mai ales in perioada ultimelor doua varste.

Spatiul de crestere. Poate fi folosita orice incapere cu conditia sa fie curata, uscata, luminoasa, aerisita, calduroasa si, in perealabil dezinfectata. In aceste incaperi se monteaza paturile de crestere confectionate din lemn sau metal, pe care se aseaza 2-4 polite suprapuse. Paturile sunt lungi de 2 m si late de 1 m. In afara paturilor sunt necesare: hartie perforata cu orificii de 5 dimensiuni, corespunzatoare celor 5 varste larvare, termometre de camera, higrometre, cosuri, saci, etc.

Inaintea popularii cu larve, spatiul de crestere se varuieste si se dezinfecteaza; mobilierul se dezinfecteaza cu formol 4%.

1.3.2.1. HRANIREA LARVELOR

Alimentatia larvelor se face cu frunze de dud. Cantitatea, calitatea si ritmul de administrare a frunzelor influenteaza mult productia de gogosi.

Cantitatea de frunze administrata, creste proportional cu varsta. Pentru cresterea larvelor provenite din 10 g samanta, sunt necesare cantitatile de frunza si numarul de tainuri ce se administreaza specificate in tabelul nr. 2.

Tainurile vor fi administrate, la intervale egale. Din acestea, 1-2 tainuri vor fi asigurate in timpul noptii.

Tabel nr. 2

Cantitatea de frunze pe zi si varsta la larvele tinere obtinute

din 10 g "samanta" (Creta si col)

Frunzele de dud se recolteaza dimineata dupa ce s-a evaporat roua si seara cand valoarea lor este mai mare. Frunzele se administreaza imediat dupa ce au fost tocate cu latimea de 2-3 mm, la larvele din varsta I, cu latimea de 5 mm la cele din varsta a II-a. La celelalte varste se administreaza frunzele intregi.

Ciclul evolutiv al "viermelui de matase" (dupa I. Vancea)

1.3.2.2. INGRIJIREA LARVELOR

Consta in schimbarea asternutului si rarirea larvelor.

Schimbarea asternutului se face in felul urmator: se acopera paturile de crestere cu hartie perforata, peste care se pune un strat subtire de frunze proaspete, larvele trec prin perforatii la frunze. In acelasi timp se face si rarirea larvelor. Frecventa schimbarii asternutului, in functie de varsta, este o conditie esentiala.

O atentie deosebita trebuie acordata larvelor in timpul "somnurilor", care se produce la sfarsitul fiecarei varste si duraza 14-20 ore, cu exceptia ultimului somn, care este de 36-48 de ore si care se mai numeste "somnul mare" sau "somnul matasii".

In timpul somnului larva naparlrste si nu trebuie deranjata; hranirea se intrerupe si este necesara cresterea temperaturii in incapere cu 1⁰C. Nerespectarea acestor conditii poate provoca imbolnaviri urmate de pierderi mari.

Tabel nr. 3

Cantitatea de frunze necesara pe zi si varste la larvele adulte obtinute

din 10 g samanta

Ingogosarea. Dupa 7-8 zile de hranire, in varsta a V-a, larvele inceteaza sa mai manance, tin partea anterioara a corpului in sus, tinzand mai ales spre marginea patului de crestere, in cautarea locului pentru urzirea gogosii. Corpul larvei se micsoreaza si, datorita golirii intestinului, el devine oarecum transparent, alb stralucitor la rasele cu gogosi albe si galben de culoarea cerii la rasele cu gogosi galbene. La gura larvei se observa firul de matase pe care-l emite prin orificiul numit filiera. Toate aceste semne indica ajungerea la maturitate a larvelor si ca trebuie puse materialele pentru ingogosare. Se folosesc ca materiale: tulpini de maturica, ramuri de stajar si carpen, uscate mai inainte la umbra, sau dispozitive speciale de material plastic. Ele se aseaza pe marginile paturilor si de-a curmezisul lor, lasand loc pe unde sa poata continua hranirea.

Ingogosarea dureaza 2-3 zile. Recoltarea gogosilor se face dupa 7-8 zile. In acest timp larvele se transforma, in interiorul gogosii, in crisalide. Daca se intarzie recoltarea, acestea se transforma in fluturi care perforeaza gogoasa, depreciind-o.

Dupa recoltare, gogosile sunt curatate de scama si sortate in trei calitati, apoi se predau la centrele de colectare unde se procedeaza la "etuvarea" lor (omorarea crisalidei) si uscarea gogosilor. Aceste operatii se fac in instalatii speciale cu aer cald si uscat, la 70-80^oC. Gogosile uscate se pot pastra 1-2 ani. La fabricile de prelucrare ele sunt supuse fierberii si apoi sunt filate, obtinandu-se astfel, firele de matase.

1.4. SPECII SEMISALBATICE

1.4.1. "VIERMELE DE MATASE" AL RICINULUI

(PHYLOSAMIA RICINII)

Este a doua specie ca raspandire dupa "viermele de matase" de dud, dar care se hraneste cu frunze de ricin.

Matasea produsa de acestia se deosebeste prin culoarea naturala frumoasa, prin luciu si rezistenta. Ca defecte, mentionam: neuniformitatea culorii si greutatea la inalbire, plus greutatea filarii, deoarece firul de pe gogoasa nu este uniform (mai ales la capete) si, de aceea, se obtine o "vata de matase".

Viermele de matase de ricin a fost importat in tara noastra in 1966 din Coreea, iar in 1974 inca patru rase din China.

Specia este originara din China si India. Este polivoltina, efectuandu-se trei cresteri pe an si ierneaza sub forma de crisalida.

Metamorfoza completa este de 50-52 de zile (8-10 zile oul, 18-20 zile larva, marindu-se la generatia de toamna care hiberneaza 26-30 de zile, stadiul de crisalida dureaza 18-20 de zile, iar cel de fluture de 4-5 zile).

Imperecherea fluturilor are loc noaptea si dureaza 12-14 ore.

Oul. Este mare, are greutatea medie de 1,03 mg, astfel ca un gram contine aproximativ 550 oua (520-960).

Culoarea initiala a oualor este alba-galbuie, iar din a sasea zi devine usor verzuie, apoi cu 24 de ore inaintea ecloziunii devine cenusie-pamantie. Ouale nefecundate au tot timpul culoarea alba-galbuie.

Larva. Larvele au cinci varste larvare si patru somnuri.

Durata stadiului larvar este de 18-20 de zile, in conditii optime de hrana si de microclimat.

Larvele eclozionate au culoarea cenusie si lungimea de 0,3 cm. Ele stau grupate pe frunze si au tendinta de a se ascunde. Larvele au in ultima perioada lungimea de 7-8 cm, dar se micsoreaza la 6 cm inaintea ingrosarii.

Dupa varsta a IV-a iau culoarea caracteristica rasei.

Culoarea larvelor este diferita, de la albastra sau alba (rase coreene), la verde cu puncte (6101 chinezeasca), albastra-verde (rasa 6102) sau galbena cu puncte negre (rasa 6804)

Intrarea larvelor in somn se manifesta prin pierderea poftei de mancare, se grupeaza in pozitie caracteristica sub asternut, isi golesc tubul digestiv si devin de culoare portocalie.

In timpul somnului are loc schimbarea vechiului tegument cu unul nou secretat de glandele exuviale. Dupa naparlire larva isi recapata pofta de mancare.

Inaintea ingogosarii larva pierde pofta de mancare, paraseste asternutul si isi cauta un loc pentru urzirea gogosii, pe corp apare o pudra alba caracteristica, apoi elimina un lichid maro-verzui limpede, corpul devine transparent pierde cca. 25% din greutate, aparatul digestiv se goleste in intregime si se umple cu aer, ceea ce face ca larva sa aiba la atingere un sunet caracteristic.

Crisalida. Se formeaza in interiorul gogosii dupa 4-5 zile unde are loc ultima naparlire. Are aspectul fusiform de culoarea brun-roscata. Cele femele sunt mai voluminoase si mai grele. Stadiul dureaza 18-22 zile, in functie de temperatura si umiditate.

Temperatura de 25-26^oC si umiditatea de 90-95% (realizate primavara) favorizeaza iesirea din diapauza, dupa 22 de zile apar primii fluturi.

Fluturele. Are marimea de 8-10 cm, culoarea gri-inchis cu un desen frumos conturat pe aripile mari de culoare maron-liliachie si alba.

Femelele au abdomenul mai mare. Durata imperecherii este de 12-14 ore, o femela depune 350-500 oua.

Gogoasa. Are greutatea de 2-3 g; lungimea de 3-4 cm si culoarea alba prezentand un orificiu la un capat ceea ce face sa nu poata fi filata.

Din prelucrarea gogosilor se obtine "vata" care se toarce. Procentul de matase este de 12-15%.

1.4.2. RASELE DE "VIERMI DE MATASE" AI RICINULUI

DIN TARA NOASTRA

Exista 6 rase, doua imporatate din Coreea si patru din China.

1.4.2.1. CONDITII DE CRESTERE

In afara factorilor alimentari, temperatura, umiditatea, lumina, ventilatia, suprafata de crestere etc. influenteaza cresterea, dezvoltarea si productivitatea "viermilor de matase".

Temperatura. Deoarece cresterea lor se face in cele mai calduroase perioade ale anului, larvele sunt rezistente la temperaturi ridicate. Temperatura optima este de 25^oC pentru varsta I, scazand treptat cu cate 1^oC si ajungand la 23^oC la varsta a III-a; la varstele celelalte ea este de 22-23^oC. Variabilitatea admisa este cuprinsa intre 15-39^oC. Temperaturile mici determina prelungirea stadiului larvar.

Umiditatea. La varstele tinere umiditatea admisa necesara este intre 70-75%.

Umiditatea peste 80% impiedica transpiratia larvelor si duce la mucegairea rapida a asternutului.

Aerisirea. Cresterea peste 1% a dioxidului de carbon determina tulburari grave in respiratia larvelor. Ventilatia nu trebuie sa determine curenti mai puternici de 0,05-0,1m/s.

Este necesara deschiderea ferestrelor din 3 in 3 ore, timp de 16 minute la varstele tinere, iar cand temperatura exterioara este de 22-23^oC se recomanda ca ferestrele sa fie permanent deschise ziua si partial noaptea.

Lumina. Specia Phylosamia ricini fiind semisalbatica, prefera o lumina difuza timp de 16 ore si 8 ore intuneric. La ingogosare se recomanda spatii mai intunecoase.

Hrana. Frunzele de ricin si de otetar (Ailanthus glandulosa) constituie hrana larvelor. Calitatea frunzelor este influentata de soi, natura solului, modul de cultura, fertilitatea solului si timpul recoltarii. Se prefera ricinul cu frunze mari (Ricinus macrocarpus). Nu se recolteaza frunzele tinere din partile superioare ale plantei, de culoare rosie, care contin substante toxice larvelor. Totusi larvelor tinere li se administreaza frunze mai tinere, iar larvelor adulte frunze din partile inferioare ale plantei. Frunzele trebuie sa fie curate, netratate cu substante chimice; ele se recolteaza dimineata dupa ce s-a ridicat roua sau dupa amiaza, se depoziteaza corespunzator, igienic, la temperaturi mai scazute. Cantitatea de frunze necesara pentru dezvoltarea larvelor dintr-un gram de oua este de 15 kg.

Suprafata de crestere. Densitatea, influenteaza sanatatea si dezvoltarea larvelor si, in final, calitatea gogosilor. Pentru larvele obtinute dintr-un gram de oua este necesara o suprafata de 1m².

Incubatia. Se desfasoara in spatii special amenajate - incubatoare. O "baterie incubator" are o capacitate de 2400 g oua, care se repartizeaza in cantitati de cate 60 g in cele 40 de casete. Se aseaza pe 3-4 nivele. Incubatorul are termohigrograf, care inregistreaza conditiile de microclimat din interior.

Incubatia dureaza 9-10 zile, perioada in care trebuie acordata o atentie deosebita factorilor de microclimat.

In primele 6 zile temperatura trebuie sa fie de 25^oC, iar in urmatoarele 4 zile de 26^oC. Umiditatea trebuie sa fie de 80-85% in primele 6 zile, apoi urca la 95-98% in urmatoarele 4 zile. Luminozitatea trebuie sa fie normala si aerisirea permanenta.

1.4.2.2. CRESTEREA LARVELOR

Pana la varsta a 3-a dureaza 8-9 zile, pentru cresterea larvelor obtinute din 100 g oua sunt necesari 40 m² stelaje din lemn "baterizate" sau cadre metalice cu sertare de crestere. Larvele se hranesc cu frunze tinere (nu cele rosii care contin ricina - o substanta toxica).

Spatiul de crestere influenteaza durata perioadei larvare si influenteaza negativ calitatea gogosilor. Pentru larvele obtinute din 100 g de oua spatiul necesar este de 100 m². Larvele se hranesc zilnic.

Larvele din ultimele varste au culoarea caracteristica raselor respective. Varsta a patra dureaza trei zile (72 de ore) iar somnul dureaza 33 de ore. Varsta a cincea are o durata de 130 de ore (5 zile si 10 ore).

In perioadele de somn larvele se aduna in grupuri mari, se acopera cu o pudra alba, corpul devine cilindric si raman imobile. In aceasta perioada nu trebuie deranjate. In ultima perioada larvele se dezvolta foarte mult, consuma multe frunze, produc multe dejectii si de aceea asternutul trebuie schimbat zilnic.

Daca toate conditii sunt asigurate, in 18 zile este depasit stadiul larvar si se face ingogosarea

1.4.2.3. INGOGOSAREA

Se face in spatii speciale (cam 10% din spatiul de crestere) in care se aseaza materiale speciale de ingogosare (maturica, ramuri cu frunze de stejar, hartie).

Pentru ingogosarea larvelor se folosesc coli de hartie de ambalaj de 0,7m² care se ruleaza si se prinde la capete cu 2 ace cu gamalie. Sulurile cu larve se aseaza unul langa altul (nu se suprapun).

Ingogosarea (teserea gogosii) dureaza 3-4 zile, iar transformarea larvei in crisalida se face dupa 5-6 zile. In timpul ingogosarii temperatura trebuie sa fie de 23-22^oC si umiditatea de 70-75%. Larvele nu trebuie derenjate sau miscate prin mutarea lor dintr-un loc in altul. Gogosile se recolteaza dupa 7 zile si se sorteaza in trei clase; daca nu, in 15-20 zile de la ingogosare crisalida se tranforma in fluture care iese din gogoasa. Apoi urmeaza uscarea si etuvarea gogosilor.

1.4.3. "VIERMELE DE MATASE" AL STEJARULUI

(ANTHAEREA PERNYI)

Biologie. Fluturele face parte din familia Saturnidae. Este originar din Manciuria si se creste in China, Coreea si India.

Ouale au culoarea maronie si sunt mai mari, astfel ca un gram de "samanta" cuprinde 150 de oua.

Larva este neagra, iar la maturitate are lungimea de 10 cm si devine verde deschis.

Gogosile au culoarea cafenie-deschisa (bej) si greutatea de 5-7 g.

Firul de matase este continuu si la filare, ajunge la 600 m. In timpul generatiei a doua se instaleaza diapauza, adica hiberneaza pana primavara urmatoare (la temperaturi de 2-4^oC si la umiditatea de 65-75%) in stadiul de nimfa.

Fluturii au marimea de 12-14 cm si culoarea bej, pe aripi au un desen caracteristic de diferite nuante.

Specia are doua generatii pe an. Prima, generatia de primavara (mai-iunie) si a doua generatia de vara (iulie-august). Ierneaza sub forma de crisalida (gogosi) pastrate la temperatura si umiditatea amintita.

Larva are cinci varste care au urmatoarea durata:

- varsta I: 4-8 zile;

- somnul I - 2 zile;

- varsta a II-a: 4-7 zile;

- somnul II- 2 zile;

- varsta a III-a: 5-9 zile;

- somnul III- 2 zile;

- varsta a IV-a: 5-9 zile;

- somnul IV - 2 zile;

- varsta a V-a: 10-15 zile;

- ingogosarea: 10-15 zile.

1.4.4. ALTE SPECII SEMISALBATICE DE "VIERMI DE MATASE"

Exista si alte specii de "viermi de matase" care consuma frunze de prun - Bombyx acropia; Phylosamia arrindia care se hraneste ca si P. ricini cu frunze de ricin si Attacus cynthia care traieste in Nordul Chinei si are gogoasa fusiforma, cu o deschidere la o extremitate si nu se poate fila.

Nu au fost introduse in Europa deoarece durata stadiului larvar este de doua ori mai lunga, cresterea mai anevoioasa, productia de 20 de ori mai mica, filarea grea sau imposibila si calitatea firului mult inferioara fata de Bombyx mori.