Agricultura biologica

1) definiti agricultura biologica :

Conform ordonantei de urgenta 34 din 17 aprilie 2000 privind produsele agroalimentare, ecologice la articolul 1 productia ecologica inseamna obtinerea de produse agroalimentare fara utilizarea produselor de productie ecologica care respecta standardele , ghidurile si caietele de sarcini nationale si sunt atestate de un organism de inspectie infintat in acest scop.

Productia agroalimentara are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile diversificate si echilibrate care asigura protejarea resurselor naturale si sanatatea consumatorilor.

Tehnologiile ecologice in pomi si vie urmaresc obtinerea de produse agricole prin metode de cultura care protejeaza mediul inconjurator si care exclude imputurile de substantele chimice de sinteza , ingrasaminte , ierbicide , fungicide , insecticide.

Conform Federatiei internationale a miscarilor pt agricultura organic (IFOAM) agricultura organica este un system de agricultura care promoveaza obtinerea de produse agroalimentare tinand cont de protejarea mediului , dar si de aspectul social si economic.

In anii 30 H. Muller a fondat in Elvetia agricultura biologica , iar in anii 40 au aparut si s-au dezvoltat primele ferme organice in Marea Britanica.

Originea agriculturi organice in Europa este necunoscuta incepand cu 1924 cand Rudolf Steiner a tinut un curs de agricultura biodinamica in Germania.

Dupa anii 70 s-au infiintat numeroase fundatii si institutii de cercetare in agricultura organica (Olanda, Franta, Elvetia, Italia). Incepand din anii 90 la nivelul U.E a inceput sa fie sprijinita agricultura organica , ca urmare s-a elaborate regulamentul cadru al U.E. 2092 din 1991 care impreuna cu modificarile ulterioare reglementeaza metodele de productie organica si metodele de procesare a produselor.

La nivelul U.E. agricultura organica s-a dezvoltat foarte mult pt ca :

-are efecte positive asupra mediului

- piata produselor organice ofera posibilitatea obtinerii unui profit ridicat pt. agricultura

- dezvoltarea zonelor rurale poate fi influentata pozitiv de agricultura organica prin asocierea cu alte activitati de ex. Turismul.

-randamentele mai scazute obtinute aici contribuie la reducerea asupra productiei specifica marilor producatori din zona U.E.

In literature se considera ca sub umbrella agriculturii biodinamice lansata de Steiner s-a dezvoltat si conceptele de agricultura biologica , ecologica si organica.

Dupa unii autori agricultura ecologica reduce imputurile de substante chimice dar nu le interzice total cum este cazul agriculturii biologice sau organice.

La noi in cadrul normelor metodologice a OUG nr 34 pe 2000 se arata ca termenul ecologic este similar cu termenul biologic , organic.

In regulamentul U.E. se stipuleaza faptul ca desi produsele agricole sunt realizate prin aceleasi metode de productie organica de la tara la tara termenii atribuiti difera: Olanda -organic , Franta -biologic , Italia -biologic , Spania -ecologic.

2) definiti agricultura durabila :

Agricultura durabila este una economica viabil ecologic sanatoasa ,socialmente justa care are in satisfacerea nevoilor umane fara sa distruga resursele naturale.

3) enumerati pricipiile agriculturii ecologice :

Principiile agriculturii despuse din regulamentul U.E. 2029 pe 1991 si definite de IFOAM sunt:

-productia de alimente cu inalta calitate nutritive si in cantitati suficiente.

-respectarea si protejarea ecosistemelor naturale.

-promovarea si diversificarea ciclurilor biologice in cadrul sistemelor agricole implicand microorganismele , flora si fauna solului, plante si animale.

-mentinerea si ameliorarea fertilitatii solului pe termen lung.

-sprijinirea conservarii solului si a apei.

-utilizarea in mod sanatos , constient si corect a resurselor de apa.

-maximizarea utilizarii tuturor resurselor regionale care pot fi reutilizate sau reciclate.

-asigurarea conditiilor de viata pt. animalele din crescatorii care sa le permita exteriorizarea aspectelor primare ale comportamentului.

-minimalizarea oricarei forme de poluare care pot rezulta din tehnologiile agricole.

-mentinerea biodiversitatii sestemelor agricole si ale mediului inconjurator.

-asigurarea unui castig suficient si a unui mediu de ..sanatos si sigur pt fermieri.

Conform OUG 34 pe 2000 principiile de baza ale productiei ecologice sunt:

-eliminarea oricarei tehnologii poluante;

-realizarea structurilor de productie si a asolamentelor in cadrul carora rolul principal il detin rasele , speciile si soiurile cu inalta adaptabilitate;

-sustinerea continua si ameliorarea fertilitatii naturale a solului;

-integrarea cresterii animalelor in sintemul de productie al plantelor si produselor din plante;

-aplicarea unor tehnologii care sa satisfaca cerintele soiurilor, speciilor , raselor.

Atat legislatia internationala sic ea de la noi prevad reguli strcite pt producerea , preluarea ,controlul si valorificarea produselor ecologice.

4) care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de metodele de productie ecologica

Metodele de productie ecologica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii (conform OUG 34 pe 2000 , art 4) :

a)      respectarea principilor ecologice;

b)      neutilizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului , pesticide , meteriale frurajere , aditivi alimentari , ingrediente pt prepararea substantelor folosite in alimentatia animalelor, substante ajutatoare pt pregatirea furajerelor, produselor pt dezinfectarea adaposturilor pt animale si alte produse decat acele produse premise sa fie folosite in agricultura ecologica.

c)      Folosirea de deminte sau material saditor pomicol si viticol obtinut ecologic.

Conversia productiei la cea ecologica se refera la transformarea unei ferme sau a unei parcele intr-o anumita perioada conform standardelor ecologice.

Durata perioadei de conversie este de 2 ani pt culturile de camp anuale si 3 ani pt culturile perene.

Regulile detaliate privind principiile productiei ecologice precum si lista produselor utilizate in agricultura ecologica si metode de prelucrare ce pot fi utilizate si sunt aprobate prin normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG 34 pe 2000.

5) care sunt substantele chimice permise a fi utilizate ca pesticide in pomicultura si viticultura ecologica

Pesticide. Produse de uz fitosanitar.

Substante de origine animala sau vegetala, produse pe baza de un copac din semintele caruia se extrage: un produs Nemazol, ceara de albine , extracte din tutun -impotriva afidelor, uleiuri vegetale din in , chimen -acaricid sau fungicide, preparate exstrase din crizantema,

-microoganisme utilizate impotriva parazitilor, bacteri ca Bacillus thurigensis, substante utilizate pt capcane, metaldehida, piretroizi, ca agenti de atragere

-alte substante traditionale folosite: Cu ca fungicide in pomi si vie , hidroxid de Cu, oxiclorura de Cu sau sulfat de Cu, substante utilizate ...recolta: etilenul,amestec cu tutun + sare de potasiu a acizilor grasi=insecticide (afidele, ...-fumagina), uleiurile de parafina folosite ca acaricid, uleiuri minerale ca insecticide pt pomi si vita ca fungicide permanganatul de K, sulfatul in combaterea fainarii.

6) care sunt principiile de baza ce trebuie respectate la lucrarea solului in pomicultura si viticultura ecologica

Principiile de baza ale lucrarilor solului prevad:

-mobilizarea stratului de sol de la suprafata cu respectarea straturilor naturale (fara intoarcerea brazdei),

-mobilizarea solului sa se faca fara amestecarea intre ele a diferitelor orizonturi ale solului,

-evitarea trecerilor repetate cu masinile agricole,

-efectuarea lucrarilor solului la epoca optima.

-pana la plantat terenul se mentine cu utilaje usoare, intensificarea activitatii biologice.....de suprafata

Acest mod de a lucra solul permite patrunderea unei cantitati suficiente de caldura si apa.....

Subsolajul -lucrare de baza in agricultura ecologica deoarece sporeste eficienta utilizarii rezervelor de substanta nutritiva din profunzime si favorizeaza cresterea rezistentei la seceta.

Pe solurile argiloase trebuie facut in anii secetosi deoarece in anii ploiosi argila umeda se transforma in ,,chit lipicios'' . Este o lucrare periodica care se face la 4-5 ani in general in perioada secetoasa (iunie-septembrie) la adancimea de 50-60 cm si distanta intre 2 treceri de circa 120 cm.

7) Enumerati principiile fertilizarii culturilor ecologice :

Fertilizarea in agricultura ecologica se bazeaza pe trei principii

1. solul este un mediu viu a carui functionare depinde de proprietatile sale fizice,chimice si biologice;
2. intretinerea solurilor se bazeaza pe aportul de substante organice - acestea favorizeaza dezvoltarea microorganismelor care vor degrada substanta organica bruta,permitformarea humului si eliberarea de substante usor asimilabile pentru plante;
3. respectarea mediului este exentiala - trebuie avut grija sa se utilizeze la maxim resursele reciclabile sis a nu apara fenomene de poluare.

8) Care sunt avantajele compostului :

-consta in raspandirea la suprafata solului a unui strat de materiale organice: paie, frunze, intr-un strat subtire afanat si cat mai uniform.

Aceste materiale se lasa fara a fi incorporate sau se introduc in primii3-5 cm ai substratului arabil.

Prin aceasta compostare se asigura o protectie a solului, se impiedica pierderea apei si se favorizeaza activitatea microbiologica a solului.

Compostarea se practica mai ales la culturile perene (livezi, vii) dar si la pasuni si fanete.

Bazele teoretice si practice ale compostarii.

Compostarea este o tehnica folosita pt. a favoriza prin aerare descompunerea materiilor organice naturale sub actiunea microoganismelor.

Pe parcursul compostarii nu au loc pierderi mari....iar produsul final contine o cantitate mare de compusi chimici cu o buna stabilitate.

In alcatuirea composturilor intra atat materiale de origine vegetala cat si animala:

-vegetala (paie, rumegus, turba, frunze, scoarta de pom, ramuri),

-produse animaliere: gunoi de grajd, produse lichide (urina, must de la gunoaiele de grajd).

Ramurile tocate joaca un rol important in asigurarea elementelor componente din compost.

Ele determina ...in ingrasaminte cu mai putine paie.

Un compost bine fermentat sau compus din mai multe deseuri lemnoase este mai stabil si are un efect fertilizant pe termen lung.

Avantajele compostului:

este stimulant al activitatii biologice din sol si chiar a luptei impotriva bolilor .

N este mai stabil si sub forma usor asimilabila pt. plante.

este un pordus sanatos, fara miros dezagreabil

este un produs curat, fara germeni patogeni, seminte de ierburi si reziduri de substante chimice.

9) Humusul si fertilitatea :

In agricultura ecologica solul ocupa un loc central fiind considerat baza intregii existente fizice pe Pamant.Notiunea de sol utilizat in agricultura in general nu poate fi despartita de continutul acestuia in MO,care provine din acumularea in timp de resturi vegetale ( frunze,tulpini si radacini)ca si a unei mase de microorganisme care se afla permanent in sol ( bacterii, ciuperci,microfauna).

Humusul este un component complex alcatuit din trei serii de compusi organici:

• substante organice in diferite faze de descompunere, care reprezinta o faza intermediara intre resturile vegetale sau animale si componenti humusului (acizii fulvici si humoligninele);
• acizii humici sunt substante coloidale cu greutate moleculara ridicata ,care cu diferite elemente din sol dau humatii (de Ca,P,K)cu efecte benefice asupra structurii solului;
• huminele sunt substante de culoare neagra insolubila in apa.

Humusul constituie atat o sursa de hrana pentru plante si microorganisme din sol,cat si un liant care leaga partile fine (minerale)avand ca efect structurarea solului si ca urmare imbunatatirea regimului aerohidric al solului.Practica arata ca solurile bogate in humus au o activitate biologica intensa si ca urmare ,produc recolte mari si sanatoase.

10) Ingrasamintele utilizate in agricultura biologica :

Baza fertilizarii o constituie ingrasamintele organice naturale si cele minerale.

Materialul organic (paie,gunoi de grajd)introdusa in sol in cantitati mari in stare proaspata poate avea efecte nefavorabile asupra cresterii prin blocarea N solubil folosit de microorganisme in p.de descompunere.

Pentru mentinerea fertilitatii solului la un nivel ridicat trebuie respectate doua regului de baza:

sa se foloseasca doze moderate si repetate la un interval de timp mai scurt;

nu este recomandabil sa se introduca MO in sol la adancime,deoarece descompunerea anaeroba da nastere la produsi toxici pentru plante.

11)Recomandari privind fertilizarea solului in pomicultura ecologica :

in livezi : in toamna-cu materie organica

in timpul vegetatiei-fazial

Toamna se poate aplica:

-gunoi de grajd fermentat 20-40 t/ha (la 2-3 ani)

-gunoi de ovine 10-15 t/ha (la 2-3 ani)

-compost biodynamic 5-15 t/ha (la 2-3 ani).

-gunoi de pasari fermentat 2-4 t/ha

-ingrasaminte verzi: din 2 in 2 ani printer randuri, insamantate toamna si incorporate in mai-iunie.

Primavera in raport cu specie, varsta- se pot aplica: 40-60 kg/ha N sub forma de gunoi de pasari tulbureala.

-urina in amestec cu must de gunoi de grajd.

12) Recomandari privind fertilizarea solului in viticultura ecologica :

difera in functie de soi varsta plantatiei:

-toamna: -gunoi de grajd 30-40 t/ha (la 2-3 ani)

-gunoi de pasari 2-4 t/ha (la 2-3 ani)

-compost biodinamic 5-15 t/ha (la 2-3 ani)

-ingrasaminte verzi (ca la pomi)

primavara-inainte de pornirea in vegetatie se potadauga 50-80 kg K (provenit din cenusa de lemn) si 40-60 kg N (tulbureala,urina).

Combaterea buruienilor

-se interzice utilizarea erbicidelor

-lucrari manuale sau mecanice

-prasila manuala sau mecanica-cat mai timpuriu si mai repetat pt a preveni rezerva de seminte din sol.

-utilizarea de mulci (paie,tulpini, iarba tocate) un stat de 15-20cm rumegus .

13) Metode de prevenire a bolilor si daunatorilor :

Corecta zonarea a culturilor in conditii de maxima favorabilitate;

Alegerea locului de amplasare a livezii in cadrul zonei tinand cont cerintele pedo-climatice
ale speciilor;

Alegerea sortimentului, a combinatiei soi-portaltoi pentru conditiile pedo-climatice date;

Cultivarea cu precadere a soiurilor rezistente, adaptate la conditiile locale;

Realizarea conditiilor optime pentru cresterea plantelor la pregatirea terenului pentru infiintarea
culturii (desfundat, fertilizat, drenat etc).

Fertilizarea rationala, care favorizeaza cresterea de plante viguroase, mai rezistente la boli;

Folosirea composturilor biodinamice, care maresc potentialul antifitopatologic al solului,
datorita dezvoltarii unor grupe de microorganisme antagoniste agentilor patogeni;

14) Metode fizice de combatere a bolilor si daunatorilor :

Metodele fizico-mecanice se refera in principal la lucrari de igienizare, cum ar fi:

v     Taierea ramurilor infectate, a celor uscate, adunarea si arderea lor

v     Razuirea scoartei ramurilor de schelet, trunchiului si axului

Razuirea scoartei ramurilor de schelet, trunchiului si axului contribuie semnificativ la reducerea rezervei biologice de agentii patogeni si daunatorii care ierneaza sub scoarta, pe scoarta: rapan, cancere, puricele melifer, paduchi testosi, paduchii de frunze, acarieni, minatoare etc. Materialul rezultat se aduna si arde.

v     Taierea drajonilor

Odata cu taierile de formare, intretinere si fructificare, se elimina si drajonii de sub coroana pomilor, care sunt gazde pentru ouale paduchilor de frunze, de acarieni, larvele paduchelui lanos, in special la speciile prun, cires, visin si cais altoite pe corcodus.

v     Strangerea de pe pom a frunzelor, a fructelor uscate, a fructelor moniliate ramase in pomi
Strangerea de pe pom a frunzelor si fructelor uscate, care atarna sau sunt lipite pe ramuri. Cu

aceasta ocazie se reduce rezerva biologica a moniliozei la prun, cais, mar, par.

v     Strangerea si distrugerea cuiburilor de omizi

Omizitul - adunarea si arderea cuiburilor de omizi este cea mai economica si sigura metoda de distrugere a daunatorilor foarte periculosi, indeosebi omida paroasa a dudului.

v     Protejarea ranilor mari, rezultate in urma taierilor

Ranile rezultate in urma taierilor de corectie si a celor de regenerare, reintinerire, cu diametrul peste 30 mm, este recomandabil sa se unga imediat dupa taiere cu Relaco - produs care stimuleaza vindecarea ranilor, inhiba lastarirea - cu ceara de altoit sau cu vopsea alba de ulei. Ranile sunt porti pentru agentii patogeni si daunatori, in special carii, paduchele lanos etc. Ungerea ranilor rezultate in urma taierilor, chiar si cele in verde, este obligatorie la speciile samburoase: cais, piersic, prun, cires, visin.

v     Strangerea si arderea frunzelor

Strangerea frunzelor si fructelor cazute toamna, si arderea lor are ca efect distrugerea unor forme de transmitere a bolilor, indeosebi rapan, monilioza, patarea rosie a frunzelor de prun, ciuruirile etc.

v     Braiele capcana

Au ca scop captarea insectelor daunatoare si distrugerea lor. Captarea se realizeaza cu doua tipuri de braie Braiele din hartie gofrata, mansoane din paie, alte materiale vegetale, paie de 15-20 cm, care creeaza conditii de impupare a larvelor care se retrag pentru perpetuarea speciei, de adapostire a insectelor adulte. A 2-a categorie de capcane sunt formate din benzi de hartie late de 10 - 15 cm, pe care se intinde un strat de clei persistent Pentru ca uleiul sa nu curga pe trunchi, grosimea lui va fi de 1-2 mm, uniform repartizat pe suprafata benzii de hartie.

Braiele capcana inconjoara in totalitate trunchiul pomului, fiind fixate prin 2 legaturi - sus si jos - la inaltimea do 40-60 cm de sol. Braiele se monteaza la inceputul veni si se ridica la sfarsitul perioadei de retragere a insectelor daunatoare sau primavara devreme Dupa identificarea, numararea insectelor braiele din hartie gofrata sau materiale vegetale se ard

Braiele capcana au ca scop identificarea existentei anumitor daunatori, marimea populatiei, adica prognoza si avertizarea daunei Se pot utiliza pentru urmatoarele insecte daunatoare: gargarita florilor de mar, viermele merelor, viermele prunelor, insecte minatoare, molia pielitei fructelor, larve defoliatoare etc.

15) Preparate naturale utilizare ca mijloace biologice de combatere a bolilor si daunatorilor in pomicultura si viticultura ecologica

In pomicultura si viticultura ecologica in cazul aparitiei atacurilor de boli si daunatori se face apel la preparate naturale, ca de exemplu:

- macerat de urzica, care se obtine prin tinerea timp de 48 ore in apa a plantelor zdrobite in

raport de 10/1 -20/1 si apoi prin stropirea plantelor cu aceasta infuzie; se mareste rezistenta

acestora la boli;

decoct de coada calului (Equisetum), ce se obtine prin fierbere a 150 g plante uscate, in 15 1 apa timp de o ora dupa racire se utilizeaza prin stropirea impotriva puricilor de frunze;

- decoct de pelin si scoarta de stejar, ce se obtine din 150-200 g substanta uscata in 15 1 de

apa, ce se fierbe timp de o ora;

- produse extrase din plante (Crhisanthemum, tutun) utilizate ca insecticide, unele sunt deja

- produse comerciale - de ex. Neem azal, produs extras din semintele arborelui Azadirahta indica, cu rezultate bune in combaterea afidelor, viermelui merelor, mustei cireselor,minatoarelor, etc.

- sulful si cupru (sub forma de sulfati, oxiclorura, acetat, carbonati) sunt singurele fungicide

minerale admise in pomicultura si viticultura biologica.

16) Metode de combatere biologica a bolilor si daunatorilor in pomicultura si viticultura ecologica

Combaterea biologica consta in introducerea in mediu de crestere al plantelor, de inamici specifici care impiedica inmultirea pradatorilor sau a parazitilor, sau de produse naturale sau de sinteza chimica care schimba comportamentul daunatorilor (insecte, rozatoare). Cele mai cunoscute preparate pentru combaterea insectelor sunt:

- Turingin obtinut din Bacillus thurigiensis utilizat pentru combaterea larvelor de lepidoptere cum ar fi molia strugurilor, omida paroasa a dudului;

- Dendrolin preparat obtinut din Trichogramma dendrolini, care paraziteaza ouale de viermelui marului;

- Trichothecina obtinuta din Trichothecium roseum, actioneaza asupra urmatorilor agenti patogeni din pomicultura si viticultura: putregaiul cenusiu, fainarea, monolioza, mana, etc.

Combaterea integrata are si alte componente: folosirea entomofagilor, a acarienilor si a nematozilor entomopatogeni, a unor micoze parazite, a insecticidelor microbiologice, a feromonilor sexuali.

a. Entomofagii. Sunt insecte, de regula himenoptere (viespi) care paraziteaza si se hranesc cu
alte insecte, cu ouale, larvele si pupele acestora. Principalele insecte entomofage sunt:

Aphelinus mali. Este o viespe monofaga. Paraziteaza paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) la mar, in proportie de 12-70% (Suta Victoria, 1984). Se lanseaza circa 10000 de viespi la ha, pe 15-20 de ramuri de circa 30 cm lungime.

Trichogramma embtyophagum. Aceasta viespe paraziteaza ouale de Cydia pomonella (viermele merelor), Cydia junebrana (viermele prunelor), dar inmultirea ei in laborator cost mult. Insecticidul biologic Bacillus turingiensis (Biobit, Foray) este netoxic pentru Trichogramma.

Pimpla pomorum. Paraziteaza (si distruge) larvele si pulpele de Anthonomus pomorum (gargarita florilor de mar) in proportie de 5-20%.

Prospaltelia perniciosi. Aceasta viespe paraziteaza larvele paduchelui din San Jose in proportie de 3-12 (30%). Se preteaza la inmultirea in masa (laborator).

b. Acarofagii. Sunt specii de paienjeni entomofagi care paraziteaza acarienii. De exemplu
acarofagii din genurile Phytoseiulus si Tiphlodromus paraziteaza acarianul capsunului (Tetranychus
urticae) si acarianul rosu al zmeurului.

c. Nematozii entomopatogeni {Neoplactana carpocapsae, Neoplactana glaseri si
Heterorhabdites bacteriophora) sunt incercati in unele state (Italia, Anglia, Australia) contra insectelor
Lymantria dispar, Zeuzera pirina sa. produc o mortalitate de 82-99%. Se pot creste in masa la costuri
scazute.

Un alt nematod (Gordius sp) paraziteaza larvele carabusului de mai {Melolontha Melolontha).

d. Micozele (ciupercile) parazite. Apartin urmatoarelor specii:

Beauveria bassiana. Paraziteaza larvele, pupele si adultii carabusului de mai {Melolontha), larvele si pupele de Cydia pomonella si Cydia junebrana, pupele de Rhagoletis cerasi si adultii imaturi de Anthonomus pomorum. Se mai foloseste pentru combaterea insectelor Cossus cossus si Zeuzera pirina.

VerticiUUan lecani. Este o ciuperca utilizata (Anglia) impotriva afidelor, cu rezultate bune', in sezoanele ploioase. Aceasta ciuperca se inmulteste in fermentatoare, se distribuie sub forma de pulbere si se aplica prin pulverizare; sporii isi mentin vitalitatea circa 2 ani.

Trichotecium roseum Aceasta ciuperca paraziteaza rapanul marului {Venturia inaequalis).

Cicinobolus cesatii. Este parazit al fainarii marului (Phodospaera leuchotrica), avand o frecventa de 15-70% din lastarii atacati de aceasta ciuperca.

e. Insecticidele microbiologice

Combat insectele defoliatoare (lepidoptere si microlepidoptere, coleoptere) si viermii fructelor (Cydia pomonella, Cydia Junebrana, Rhagoletis cerasi). Se foloseste unul din urmatoarele insecticide microbiologice pe baza de Bacillus Thuringiensis: Bacteospeine, Thuringin, Dipel, Biospor, Thurintox, Endobacterian etc, care se folosesc sub forma de pulberi sau suspensie apoasa.

Combaterea biologica moderna a insectelor se realizeaza cu exohormoni, endohormoni prin
autocide, lupta genetica si pe cale fiziologica. ^;

Se folosesc 2 endohormoni: hormonul juvenil (neotenin) si hormonul de naparlire (ecdisona), care au fost experimentati in Germania (pentru combaterea larvelor de coleoptere si lepidoptere), in

Franta (pentru combaterea psylidelor la par), in Italia (combaterea insectei miniere Leucoptera scitella), Olanda si alte tari. Prin administrarea endohormonului se impiedica formarea embrionului ceea ce duce la moartea insectei.

Endohormoni se sintetizeaza si in tara noastra la Institutul de Chimie si Facultatea de Chimie din Cluj - Napoca.

Autocidia. Consta in distrugerea populatiei unei specii de insecte prin ea insasi, prin procedee fizice (iradierea populatiilor daunatoare) si chimice (utilizarea chemeosterilizantilor). Aceasta metoda are ca obiectiv obtinerea de indivizi sterili, de rase de insecte cu potential de inmultire scazut sau cu deficiente letale, si care, eliberati in natura, in urma copularii cu populatia din zona, produc ponte sterile. In Armenia se foloseste la Cydiapomonella, iradiind masculii cu raze gamma.