PATARILE SI PUTREGAIURILE BAZALE ALE CEREALELOR PAIOASE

(Pseudocercosporella, Rhizoctonia, Geumannomyces)

Principalii agenti patogeni ai complexului parazitar de la baza tulpinii si radacinilor cerealelor paioase sunt: Pseudocercosporella herpotrichoides, Rhizoctonia cerealis si Geumannomyces graminis. Prima ciuperca este responsabila de patarea bazei tulpinii, a doua de patarea frunzelor, bazei tulpinilor si putrezirea radacinilor si a treia de putrezirea bazei tulpinilor si radacinilor. Deoarece este dificil de precizat impactul pe care il are un agent patogen intr-o cultura atunci cand nu actioneaza singur, micozele amintite mai sus sunt studiate unitar sub forma complexului parazitar al bazei tulpinii si radacinilor. Aceste boli se manifesta atunci cand iernile sunt blande si umede iar primaverile si inceputul verii sunt umede si reci.

"Patarea in ochi" a bazei tulpinii

(Pseudocercosporella herpotrichoides (Fron.) Deighton)

Aceasta micoza este considerata una dintre cel mai pagubitoare boli ale graului dar poate afecta orzul, ovazul, secara si un numar mare de graminee perene. In Romania boala a fost semnalata in Dobrogea, Transilvania, Maramures si Moldova.

Simptome. Cand plantele au 3 - 5 frunze, sub teaca de la baza tulpinii se observa necroze mai mult sau mai putin difuze care lasa sa se vada o stroma verde - gri caracteristica. Parazitul colonizeaza tulpina de la exterior spre interior, ceea ce are ca rezultat aparitia unor pete lenticulare cu un punct negru in mijloc. Este motivul pentru care boala se numeste "patare in ochi". Radacinile plantelor atacate brun inchis spre negru si pot fi smulse cu usurinta din sol. Zonele de deasupra si de sub pata se brunifica si ca urmare tulpina se indoaie si se rupe de la locul de atac. Spicele plantelor bolnave pot fi partial sau total sterile, continand cariopse mici, usoare si sistave. Datorita atacului, in lanurile de grau apar vetre cu plante scunde, frante, culcate in diverse directii.

Agentul etiologic si evolutia bolii. Ciuperca imperfecta Pseudocercosporella herpotrichoides ce cauzeaza patarea in ochi prezinta doua forme: fertila si sterila.

Forma fertila produce conidiofori si conidii pluricelulare, hialine, rotunjite la baza si usor ascutite la varf, iar forma sterila prezinta doar miceliu stromatic evidentiat de petele lenticulare de la baza tulpinii.

Inoculul sau sursa de infectie se conserva in stare saprofita pe resturile vegetale sub forma de miceliu, care produce spori atunci cand umiditatea atmosferica este ridicata, iar temperatura este peste 7ºC. Pentru germinare sporii necesita o U.R. superioara 90% si o temperatura de    4 - 13ºC timp de 15 ore, iar sporularea poate avea loc din octombrie pana in martie. Conidiile transportate de ploi si vant pe plante germineaza iar hifele miceliene pe care le genereaza strabat activ teaca frunzei sau intra prin apertura stomatelor. Aici, miceliul care se formeaza intra in contact cu tulpina si produce simptomul de "pata in ochi". In functie de conditiile de mediu, miceliul formeaza conidii ce produc infectii secundare sau nu sporuleaza (forma sterila) si atunci ciclul de viata prezinta doar infectia primara. Cele mai mari pagube s-au inregistrat la graul cultivat in soluri acide, cu textura luto-argiloasa si atunci cand densitatea plantelor este mult peste cea optima si cand fertilizarea cu azot este excesiva.

Prevenire si combatere. Respectarea masurilor agrotehnice asigura limitarea pagubelor produse de agentul patogen. Atunci cand PED - ul este de 25% frecventa de atac se recomanda tratamente foliare cu Mirage 45 EC - 1 l /ha, Corbel CE - 1 l /ha, Impact - 1 l /ha, Bumper 25 EC - 0,5 l /ha, sau cu amestecuri de fungicide. Nu se recomanda utilizarea benzimidazolilor la care exista rase sau patotipuri de rezistenta. A fost pus in evidenta faptul ca fungicidele care combat Pseudocercosporella herpotrichoides lasa suprafata de extindere pentru Rhizoctonia cerealis.

Ingenuncherea plantelor si sistavirea boabelor cerealelor paioase (Geumannomyces graminis var. tritici Sacc.)

Boala a fost semnalata in Moldova in anul 1935 si apoi in 1957 dar s-a raspandit cu precadere in culturile de grau putand produce pierderi de pana la 60 - 70% din recolta.

Simptome. Radacinile plantelor atacate sunt putine ca numar, de culoare brun - inchis spre negru lucios si pot fi smulse cu usurinta din sol. Tulpinile pot prezenta aceeasi coloratie neagra lucioasa. In caz de atac puternic plantele raman pitice cu spice albicioase si sterile si pot fi culcate la pamant de curentii de aer de la baza plantei sub forma unor vetre eliptice sau circulare. Boala are un caracter agravant in cazul practicarii monoculturii de grau timp de 2 - 4 ani. Formele usoare de atac pot trece neobservate deoarece plantele nu manifesta simptome aparente, dar daca se intrunesc conditii favorabile infectiei pierderile de recolta vor fi de pana la 60%. La grau o frecventa de atac de 62% reduce productia cu 50%, iar la orz in cazul unei frecvente de atac de 64% pierderile de recolta sunt de 25%.

Agentul etiologic si evolutia bolii. Boala este produsa de ciuperca Geumannomyces graminis (sin. Ophiobolus graminis) (figura 3) care are doar forma perfecta de inmultire reprezentata de peritecii negricioase cu osteol alungit ce contin asce cu ascospori filamentosi, pluricelulari de culoare galbuie - brunie la maturitate. Supravietuirea sursei de inocul (micelii) peste iarna este asigurata de resturile vegetale contaminate iar dispersia acestuia de la un camp la altul se face cu ajutorul vantului (raspandire anemochora). In primavara ciuperca se dezvolta in solul infectat iar miceliul acesteia vine in contact cu radacinile plantelor initiind infectia. Ciuperca poate trece de la o radacina la alta infectand noi plante si generand astfel vetrele de atac. Infectia se poate produce pe tot parcursul vegetatiei insa infectiile primare sunt cele mai periculoase deoarece miceliul ciupercii se localizeaza in varful de crestere al plantei, fapt care explica albirea spicelor. Pasla miceliana a ciupercii se transforma intr-o stroma neagra, pe care se vor forma periteciile ce vor strabate teaca frunzei prin intermediul rostrului.

Geumannomyces graminis