Tehnologia cultivarii plantelor: Mazarea

REFERAT:TEHNOLOGII AGRICOLE I

Tehnologia cultivarii plantelor

Mazarea

Importanta

Mazarea este cultivata pentru boabe, care se pot folosi in alimentatia umana sau in furajarea animalelor. In alimentatia umana se folosesc boabele provenite de la soiuri care apartin mazarii de gradina, care se recolteaza la maturitatea verde.

In furajarea animalelor se folosesc : boabele mature, care intra in diferite proportii in compozitia unor retete de nutreturi combinate pentru diverse categorii de animale crescute in sistem industrial    si se pot folosi ca atare in hrana oilor si caprelor.

Importanta agronomica este data de faptul ca este foarte buna premergatoare pentru toate culturile, deoarece elibereaza terenul devreme, il lasa curat de buruieni si resturi vegetale, imbogatit in substanta organica si azot, lasa solul structurat si cu umiditate suficienta pentru a fi arat devreme si a obtine o aratura de calitate.

Cultura este integral mecanizata si datorita recoltarii foarte timpurii in zona de campie pot fi infiintate culturi succesive.

Raspandire,Suprafete,Productii

Mazarea este o cultura a zonei temperate cu un areal restrans intre 40 si 50 latitudine si nu se cultiva mai spre nord datorita insuficientei caldurii si nici mai spre sud din cauza temperaturilor excesive , secetei si daunatorilor.

Cele mai mari suprafete s-au cultivat in Canada ( 1,39 mil. ha ) urmata de China

( 750 mii ha ) si India ( 700 mii ha ) , Franta ( 417 mii ha ) , Ucraina ( 300 mii ha ) , Germania ( 164 mii ha) si Danemarca ( 60 mii ha).

Cele mai mari productii medii se realizeaza in tarile vest europene, in anii favorabili Franta, Belgia si Olanda depasesc productia de 4000 kg/ha.

In tara noastra suprafata cu mazare a fost destul de fluctuanta.

Evolutia suprafetei cu mazare in Romania

Productia medie in Romania a fost in 1992 de 1509 kg/ha, iar in 2001, numai 1333 kg/ha.

Din cauza lipsei cererii pietei, suprafata cu mazare a scazut in ultimul timp.

Sistematica, Soiuri

Mazarea apartine genului Pisum care prezinta doua specii :

Pisum sativum - mazarea comuna, cu florile albe, cultivata pentru boabe care se recolteaza inainte de maturitate (pentru consum alimentar) sau la maturitatea deplina;

Pisum arvense - mazarea furajera, prezinta un inel violaceu la baza stipelelor, florile sunt de culoare violaceu si intra in compozitia borceagului.

Mazarea comuna cuprinde mai multe varietati care se diferentiaza dupa

marimea semintelor, aspectul neted sau zbarcit al boabelor si culoarea boabelor la maturitate.

Datorita dificultatilor care pot apare la recoltare, in tarile vestice care cultiva mazarea pentru boabe uscate, au fost create soiuri tip afila, care au pastaile mai grupate si maturitatea mai uniforma, carceii realizeaza in lan o retea care mentine plantele relativ erecte pana la maturitate si permite recoltarea la o singura trecere cu combina.

Particularitati biologice

Radacina - la mazare este pivotanta, ramificata, distribuita mai ales in stratul superficial de sol, dar poate ajunge uneori la 1 m pe solurile aluviale.

Pe radacini se formeaza nodozitati datorita simbiozei cu bacteriile fixatoare de azot din genul Rhizobium leguminosarum, in urma tratamentelor aplicate la samanta inainte de semanat cu produse bacteriene sau datorita existentei in sol a tulpinilor bacteriene.

Tulpina - are crestere nedeterminata, poate ajunge la inaltimea de 60-150 cm in functie de soi si conditiile climatice.

Tulpina este fistuloasa, este formata din internoduri, delimitate de dispunerea frunzelor.

La mazarea cu frunze normale tulpina ramane in pozitie erecta sau semierecta pana la inflorire, dupa care pe masura ce se formeaza pastaile si boabele cresc in greutate, planta se apleaca, iar la maturitate se culca pe sol deoarece tesuturile tulpinii sunt slab dezvoltate.

Frunzele - sunt paripenat compuse, prezinta 1-3 perechi de foliole, la baza prezinta stipele mari, iar in partea terminala carcei.

La mazarea tip afila, foliolele sunt transformate in carcei, care fixeaza plantele intre ele, formeaza o retea in lan care mentine plantele in pozitie erecta, pana la maturitate, daca vremea este ploioasa apa se scurge repede, lanul se poate recolta intr-o singura trecere cu combina si pierderile de boabe sunt reduse.

Florile - sunt grupate in raceme dispuse la subsuoara frunzelor de la etajele 4-7 ale tulpinii, la fiecare etaj se formeaza 2-3 flori, de culoare alba.

O floare prezinta 5 sepale concrescute ; 5 petale libere  stindard, 2 aripioare superioare si 2 petale inferioare care formeaza luntrita) ; androcelul cu 10 stamine, din care 9 unite si una libera; gineceul cu ovarul superior, monolocular, cu numar diferit de ovule in functie de soi si stigmat maciucat.

Inflorirea este esalonata, cu un procent redus de fructificare in conditii de seceta si arsita.

Fructul - este o pastaie cu 3-6 boabe in functie de soi, pastaile sunt usor dehiscente la maturitate, se deschid datorita alternantei de umiditate si caldura intre zi si noapte si creeaza dificultati la recoltare si pierderi mari de boabe prin scuturare in cazul recoltarii divizate.

Semintele - la maturitate au marimi variabile in functie de soi, conditiile climatice din cursul perioadei de vegetatie si tehnologia de cultura, pot avea tegumentul neted sau zbarcit, de culoare alb rozie sau verzuie, cu MMB intre 200-350 g.

Formarea componentelor de productie la mazare

In intervalul de semanat la maturitate de 100-120 zile,perioada de vegetatie la mazare,de la rasarire la maturitate fiziologica dureaza 66-92 zile in functie de soi si zona de cultura.

Mazarea este sensibila la temperaturi ridicate in perioada de inflorire si fructificare.Daca se intarzie semanatul se risca sa se ajunga cu fazele de inflorire si fructificare in perioadele cu temperaturi de peste 25-28 C care favorizeaza avortarea.

Deficitul de umiditate si buruenile din cultura contribuie la reducerea numarului de pastai pe planta.

Numarul de boabe/pastaie este o caracteristica de soi,dar poate fi influentat de actiunea factorilor limitativi .Marimea boabelor este caracteristica diverselor soiuri,dar este influentata in mare masura de conditiile climatice din perioada de formare si umplere a boabelor,de densitatea lanului,de gradul de imburuienare si atacul de boli.

Perioada de vegetatie la mazare a fost impartita in patru faze:

de la rasarire-la inceputul infloritului,se caracterizeaza prin formarea organelor vegetative ale plantei,formarea si diferentierea unor componente de productie

de la inceputul infloritului pana la sfarsitul stadiului limita de avortare si a inceput umplerea boabelor

de la inceputul umplerii boabelor pana cand ultima pastaie formata pe planta a depasit stadiul limita de avortare

de la sfarsitul stadiului limita de avortare pana la maturitatea fiziologica,faza in care are loc umplerea boabelor si cand intre etajele de pastai se instaleaza concurenta pentru substantele asimilate produse de partile vegetative ale plantelor.

Cerinte ecologice. Mazarea este o planta a climatelor mai umede si racoroase.

Cerinte pentru temperatura

Este putin pretentioasa pentru caldura, temperatura minima de germinatie 1-2sC pentru soiurile cu destinatie furajera si 2-4C pentru soiurile zaharate,de gradina,la care boabele sunt zbarcite.Temperaturile peste 25sC,seceta si arsita in perioada inflorire -fructificare impiedica fecundarea, favorizeaza avortarea florilor, pastaile raman mici si cu un numar redus de boabe,gargarita mazarii ataca intens si este afectata productia si calitatea recoltei.Cantitatea de caldura pentru intreaga perioada de vegetatie este 1350sC pentru soiurile timpurii si pana la 2000C pentru soiurile tarzii.

Cerinte pentru umiditate

Mazarea are cerinte mari pentru umiditate incepand cu germinatia cand necesita100-120% apa din masa bobului.Deoarece se seamana primavara in urgenta I si are perioada scurta de vegetatie valorifica rezervele de apa acumulate in sol in iarna si precipitatiile scazute dupa semanat.Excesul de precipitatii duce la cresterea luxuriana a plantelor,prelungeste vegetatia,maturitatea se esaloneaza si este neuniforma,boabele raman mai mici.Sunt periculoase ploile in perioada de recoltare,deoarece intensifica culcarea plantelor pe sol,deschiderea pastailor si scuturarea boabelor mai ales in cazul recoltatului divizat,cand este necesara intoarcerea brazdelor si datorita accesiunii mecanice a utilajelor se inregistreaza pierderi mari.

Cerinte fata de sol

Cele mai favorabile sunt solurile mijlocii din grupa cernoziomurilor si solurilor aluviale,cu regim aerohidric favorabil,cu capacitate mare de retinere a apei,bogate in humus,fosfor,potasiu si calciu,cu Ph-ul 6,7-7,5.

Zonele de cultura

Zona foarte favorabila are areal restrans,in Campia de Vest,unde precipitatiile sunt bine repartizate,iar temperaturile sunt moderate in perioada de inflorire-fructificare.

Zona favorabila cuprinde sudul Campiei Romane,Campia Transilvaniei,nordul Campiei de Vest si zona de campie Jijia-Bahlui,in N-E Moldovei.

Tehnologia de cultivare

Rotatia

Mazarea trebuie amplasata dupa plante care lasa terenul curat de buruieni,nivelat,fara resturi vegetale,care sa permita efectuarea majoritatii lucrarilor solului inca din toamna.

Cele mai recomandate sunt cerealele paioase,dar se poate cultiva cu rezultate bune dupa porumb,floarea soarelui,cartof si sfecla de zahar,cu conditia rezolvarii problemei resturilor vegetale,efectuarea lucrarilor solului din toamna astfel incat sa se realizeze o buna nivelare a terenului pentru zvantarea uniforma si asigurarea conditiilor pentru semanatul cat mai timpuriu in primavara.

Mazarea este foarte buna premergatoare pentru majoritatea culturilor si mai ales pentru grau deoarece se recolteaza devreme,lasa solul curat de buruieni si reavan,fiind astfel create conditii pentru o aratura de calitate

Fertilizarea

Mazarea are cerinte mari pentru elemente nutritive chiar de la inceputul vegetatiei,dar consumul maxim se inregistreaza in perioada de inflorire -fructificare.

Azotul este asigurat in cea mai mare parte pe cale simbolica 42-78%,restul provine din rezervele solului sau din azotul ramas in sol de la cultura premergatoare.Pe solurile nisipoase,cu fertilitate naturala scazuta se recomanda 20-50 kg/N/ha,aplicat la pregatirea patului germinativ.

Fosforul favorizeaza formarea nodozitatilor,diferentierea unui numar mare de flori,o buna fructificare,grabeste maturitatea si imbunatateste continutul de proteine.Deoarece au mobilitate redusa in sol ingrasamintele cu fosfor se aplica inainte de arat pentru a fi incorporate in zona de distributie maxima a radacinilor.

Potasiul se aplica pe solurile sarace in potasiu,in doze de 40-60 kg K O/ha inainte de arat.Fertilizarea cu microelemente se poate face la sol,folosind ingasaminte complexe care au in compozitie si microelemente,tratamente la samanta,dar cea mai eficienta ramane fertilizarea in vegetatie in faza de inbobocit-inflorit cu solutii care contin 0,1% molibden,0,2% bor si 0,1 % mangan.

Lucrarile solului

Pregatirea solului pentru mazare trebuie sa urmareasca distrugerea buruienilor si incorporarea resturilor vegetale,acumularea si pastrarea apei in sol,afanarea,maruntirea si nivelarea solului din toamna,deoarece se seamana primavara foarte timpuriu ,si nu sunt posibile lucrari suplimentare pentru pregatirea patului germinativ.Aratura se executa la adancimea de 20 cm,vara sau toamna in functie de planta premergatoare.

Pregatirea patului germinativ se face cu combinatorul sau cu grapa cu discuri in preziua semanatului, regland adancimea de lucru la adancimea de semanat,pentru distributia semintelor pe zona mai tasata care va asigura accesul apei spre seminte prin capilaritatea solului.

Samanta si semanatul

Samanta pentru semanat trebuie sa provina din culturi certificate,sa fie intreaga si nefisurata,sanatoasa,fara atac de Bruchus pisorum,puritate fizica minim 98 %,germinatia minim 80%.

Inainte de semanat se fac tratamente pentru combaterea agentilor patogeni de pe tegumentul semintei cu unul din produsele Tiradin 70 PUS,4 kg/t de samanta sau Metoben 70 PU, 2 kg /t de samanta.Se are in vedere ca tratamentul cu fungicid sa se faca cu cel putin doua saptamani inainte de semanat pentru a nu reduce efectele tratamentului bacterian.

Epoca de semanat

Mazarea se seamana primavara devreme,cand solul s-a zvantat si permite accesul utilajelor mecanice pentru pregatit patul germinativ.Aceste conditii sunt inrudite de regula in prima jumatate a lunii martie in sud si in a doua jumatate in restul zonelor.Semanatul intarziat obliga plantele sa intre cu inflorirea in luna iunie,iar temperaturile peste 25 C afecteaza componentele de productie ale plantei,putandu-se ajunge la scaderea productiei cu 50 %.

Densitatea de semanat, trebuie sa aiba in vedere realizarea unei densitati de 100-120 plante recoltabile / m.In cazul unor densitati mai mici unele soiuri au capacitatea sa compenseze densitatea prin ramificarea tulpinii de la baza,mai ales in zonele cu climat mai umed si moderat cald.

Semanatul mazarii se face la distanta de 12,5 cm intre randuri cu semanatoarea SUP.Semanatul in carari prezinta avantajul ca permite efectuarea lucrarilor pentru combaterea buruienilor,bolilor si daunatorilor si distributia uniforma a solutiilor de stropit pana la formarea pastailor.

Mazarea se seamana devreme,adanc si des pentru asigura conditii optime germinatiei semintelor si derularea fazelor de inflorit si fructificarea inaintea secetei si arsitei de vara.De regula se seamana la 5-6 cm adancime pe solurile grele si 6-7 cm pe solurile mijlocii si usoare.

Lucrarile de ingrijire

Mazarea este sensibila    la imburuienare.Pregatirea solului,semanatul devreme si densitatea uniforma a culturii asigura o buna concurenta cu buruienile,numai ca la inceputul vegetatiei cresterea plantelor este lenta si pe solele imburuienate este necesara combaterea buruienilor.

Combaterea buruienilor

Buruienile frecvent intanlite in culturile de mazare sunt cele dicotiledonate anuale si perene care apar la inceputul vegetatiei,cand mazarea este destul de sensibila.Combaterea lor se face cu unul din erbicidele:Dikotex 40,Basagran sau sare de demetil amina,cand buruienile nu au depasit faza de rozeta,iar plantele de mazare au 8-10 cm inaltime.

Combaterea daunatorilor

Se acorda atentie tratamentelor pentru combaterea gargaritei mazarii,care produce infestarea boabelor in camp,iar manifestarea atacului are loc dupa recoltare.

Sunt necesare tratamente in camp la inceputul infloritului pentru combaterea adultilor,dar si in perioada formarii pastailor,pentru larvele care au aparut.Se recomanda unul din produsele :Carbetox 37 CE,Sinoratox 35 CE , Carbetovur 50 CE.Dupa recoltare,inainte de introducerea in depozit se fac tratamente prin gazare cu produsele Pestoxin,Quickphos UP,Ultraphos C,Tekphos,Agroxin.

Combaterea bolilor

Tratamentele pentru combaterea bolilor se fac la avertizare in fazele de inflorire si formarea pastailor si mai rar dupa rasarire.

Recoltarea

Stabilirea momentului de recoltare este dificil datorita particularitatilor plantei:maturarea esalonata a boabelor,dehiscenta pastailor si scuturarea boabelor,culcarea la pamant a plantelor la maturitate,recoltarea divizata,fisurarea si spargerea usoara a boabelor la treierat.

Deoarece perioada optima de recoltare este scurta,recoltatul trebuie bine organizat pentru a evita pierderile.

Recoltatul se face divizat.In prima faza plantele sunt smulse sau taiate de la suprafata solului folosind masina de recoltat mazare MRM 2,2 M, iar pe suprafetele mici se smulg plantele manual sau se cosesc si se lasa in brazda continua pe sol 2-3 zile pentru uscare si uniformizarea umiditatii boabelor.

Treieratul se face cu combina echipata cu ridicator de brazda,turatia batatorului in jur de 600rot / min,distanta dintre batator si contrabatator reglata pentru a nu sparge si fisura boabele.

Productia de boabe poate depasi 3000 kg /ha,iar cea de vreji 1500-3000 kg /ha.

Extinderea in cultura a soiurilor tip afila la care plantele ramin in pozitie erecta sau semierecta la maturitate ,permite recoltarea directa a lanurilor de mazare printr-o singura trecere cu combina.

BILIOGRAFIE

DR.MARIN DUMBRAVA ,,TEHNOLOGIA CULTURII PLANTELOR" U.S.A.M.V Bucuresti,Departamentul de Invatamant la Distanta,Bucuresti 2006