CULTIVAREA CAPSUNILOR

Nici o gradina nu ar trebui sa stea fara capsuni. Sunt frumoase, se cresc usor si este primul fruct ce apare primavara. Capsunile au reputatia de a place temperaturile calde, insa exista specii care traiesc si in conditii mai reci.

Pasi

1. Cumparati plantele de la un magazin specializat sau comandati-le din catalog pentru a le planta primavara devreme, imediat dupa ce pregatiti solul. Asigurati-va ca plantele nu au boli; capsunile pot avea boli care distrug atat recolta, cat si alte specii din gradina dvs.
2. Alegeti un loc care are o scurgere buna, are mult soare si se incalzeste primavara devreme astfel incat bobocii sa nu fie distrusi de ingheturile tarzii. O panta ce este orientata inspre sud este ideala. Daca solul dvs nu este bun, cultivati capsunile in locuri amenajate sau in jardiniere mari.
3. Prelucrati solul pana la o adancime de 30 cm indepartand toate buruienile si amestecati cu mult compost si ingrasamant natural pentru a asigura un sol fertil de care capsunile au nevoie. Solul ar trebui sa aiba pH-ul intre 5.5 si 6.5.
4. Sapati cate o gaura pentru fiecare planta astfel incat sa intre radacinile. Puneti planta in gaura cu coroana deasupra pamantului si umpleti cu pamant astfel incat radacinile sa fie acoperite in intregime. Spatiul dintre plante depinde de metoda de plantare pe care ati ales-o.
5. Plantati capsunile pe linie, aceasta fiind cea mai usoara metoda de plantare.
6. Tineti distanta dinte randuri constanta, indepartand stolonii si plantandu-i in alta zona.
7. Atunci cand mutati stolonii, puteti indeparta si o parte din plantele 'mama'. Considerati plantele bienale.
8. Puteti planta pe straturi in cazul in care nu dispuneti de prea mult spatiu. Amplasati plantele la o distanta de 25 cm indiferent daca sunt pe rand sau nu.
9. Taiati puii imediat ce apar. Astfel plantele isi concentreaza energia in producerea de fructe si ar trebui sa aveti o recolta buna pentru cel putin 6 ani.
10. Acoperiti cu un strat protector pentru a pastra umiditatea si pentru a impiedica cresterea buruienilor. Un material cum ar fi paiele este ideal pentru o astfel de operatie.
11. Evitati sa lasati sa apara fructe in primul an, indiferent de ce metoda de plantare folositi. Taiati orice boboc imediat ce apare - daca permiteti in primul an sa apara fructe in al doilea an productia va fi diminuata drastic.
12. Culegeti capsunile in ziua in care s-au copt si mancati-le sau prelucrati-le cat se poate de repede: capsunile coapte prea mult se strica repede.

Sfaturi

• Exista patru tipuri de capsuni, toate agreand aceleasi conditii de crestere. Cele clasice produc o recolta mare intr-o singura perioada, de obicei in iunie. Acest tip este ideal daca doriti cantitati mari pe care sa le inghetati.
• Exista si capsuni ce produc doua recolte pe an, una in iunie si a doua tarziu vara - amandoua fiind mai mici decat cea produsa de capsunile clasice. Capsunile ce au doua recolte pe an fac exceptie de la neproducerea de fructe in primul an.

Cultivarea capsunilor
23.04.2007, (Dragos Serban)

Capsunul este una dintre speciile pomicole care prezinta un interes economic si alimentar deosebit datorita potentialului mare de productie, calitatii fructelor, continutului de vitamina C si alte substante utile pentru alimentatia omului.

Capsunile se numara alaturi de cirese printre primele fructe care ajung la maturitate in timpul anului (mai-iunie).

Capsunul este o specie precoce, producand fructe in primul an de la plantare, daca stolonii se planteaza in luna iulie. Capsunul permite obtinerea de recolte extrasezonale, mai timpurii sau mai tarzii decat cele care se obtin in camp. Prin folosirea soiurilor remontante (cu mai multe recolte pe an) se pot obtine capsuni si toamna, pana in octombrie.

Originea si denumirea stiintifica a capsunilor

Avand o talie redusa (15-40 cm) sub forma compacta sau rara capsunul se poate cultiva in spatii foarte mici din gradina casei, dar si pe suprafete mari in aer liber, in solarii sau in sere. Cultivarea capsunului se poate face si intercalat in plantatiile de pomi fructiferi, sau se mai poate cultiva in vase cu amestec de pamant si solutii nutritive.

In functie de soi si conditiile de cultivare, capsunul da productii mari si foarte mari, productii ce pot depasi 20 t/ha. Inmultirea se face pe cale naturala, prin stoloni. Aceasta este un exemplu de marcotaj natural.

Taxonomic genul Fragaria este incadrat in familia Rosaceae, ordinul Rosales, subclasa Rosidae, clasa Dicotyledonae, Subincrengatura
Angiospermae, Increngatura Spermatophytae.

Alaturi de frag, din familia Rosaceae mai fac parte macesul (Rosa canina), smeurul (Rubus idaeus) si murul (Rubus caesius), toti acesti arbusti avand deopotriva valoare alimentara si medicinala.

Denumirea de capsun este improprie deoarece soiurile de capsun sunt fragi cu fructe mari, provenind din speciile americane Fragaria virginiana si Fragaria chiloensis (fragii de Virginia si fragii de Chile). Din hibridarea acestor doua specii a rezultat Fragaria grandifolora, fragul cu fructe mari, o specie reprezentata de foarte multe soiuri care se gasesc doar cultivate.

Pe teritoriul tarii noastre, in flora spontana regasim 3 specii ale genului Fragaria : Fragaria vesca sylvestris, Fragaria viridis (collina) si Fragaria elatior.

• Fragul comun (Fragaria vesca) este o specie diploida cu flori hermafrotide, Se intalneste in flora spontana, in paduri pana in regiunea
  pasunilor subalpine. Fructul este deosebit de aromat, dar cu dimensiuni foarte mici, motiv pentru care cultura acestuia nu prezinta importanta economica.
• Fragul de camp (Fragaria viridis) are fructe gatuite, de asemenea aromate intens, care se desprind mai greu de pe pedicel. Este intalnit si la campie, in imediata vecinatate a padurilor, in valcele, atc.
• Capsunul de padure creste spontan in toata Europa. A fost introdus in cultura de foarte mult timp, dar s-a renuntat treptat la el o data cu aparitia speciei Fragaria grandiflora.

Soiurile de capsun

se clasifica in 3 categorii in functie de specificul fructificarii. Deosebim astfel soiuri neremontante (fructifica un singur sezon pe an, in perioada mai-iunie), semiremontante (fructifica atat primavara, cat si toamna, daca sunt indeplinite conditiile climatice prielnice - o toamna lunga si calda) si soiuri remontante (se obtin doua recolte in fiecare an, primavara si toamna ; spre deosebire de soiurile semiremontante, productia de toamna este asemanatoare calitativ si cantitativ cu cea de primavara).

Soiurile de capsun, montante si remontante

Soiurile neremontante

• Gorella. Planta este viguroasa, prezinta numerosi stoloni, cu frunze inalte verde deschis. Plantele sunt rezistente la ger, seceta si principalele boli. Fructele sunt mari, conice, usor alungite, cu varful tesit, retezat.
• Pocahontas. Este un soi viguros, plantele cresc rasfirate, si formeaza numerosi stoloni violacei, originar din Statele Unite, si se comercializeaza din anii 50. Fructele sunt mari, 10 g, de culoare rosu-inchis, lucioase.
• Red Gauntlet. Planta are vigoare mijlocie, cu port dirijat. Planta formeaza un numar potrivit de stoloni lungi. Soiul este rezistent la secetea, la ger si principalele boli, in special la fainare. Este printre cele mai productive soiuri de capsun obtinandu-se productii care depasesc 25 t/ha.
• Regina. Un soi viguros cu numerosi stoloni si recoltare extratimpurie, in prima decada a lunii mai. Este destul de rezistent la seceta si ger, dar sensibil la boli. Fructele sunt mici (6-8 g), conic alungite, inguste, cu gat, de culoare rosu lucios, cu pubescenta foarte fina pe suprafata.
• Senga Sengana. Planta este viguroasa, dar formeaza putini stoloni. Creste cu un frunzis bogat. Soiul este rezistent la ger, la seceta si boli, in principal la fainare.
• Talisman. Un soi de coacere tarzie. Planta are numerosi stoloni, portul rasfirat si vigoare mijlocie. Are o rezistenta mare la ger, este rezistent la putregai (Botrytis cinerea) la fainare si la Mycosphaerella. Este deosebit de productiv (20-27 t/ha) si fructifica si toamna.
• Benton. Un soi cu coacere tarzie, provenind din SUA, cu plante viguroase care formeaza un numar mediu de stoloni. Gustul fructelor este mediocru, productivitatea mare (400-500 g fructe la o planta), iar recoltarea se face in a doua decada a lunii iunie.
• Aiko. Un soi rezistent la ger si la seceta, cu productie de 400-500 g la o planta. Planta are vigoare mijlocie, tufa este rara si formeaza numerosi stoloni.
• Dukat. Dukat este un soi polonez, cu fructe mijlocii de 8-13 g, de culoare rosu inchis, de calitate superioara soiului Red Gauntlet in ceea ce priveste gustul.
• Elsanta. Un soi olandez cu coacere medie. Este rezistent la boli si destul de productiv. Gustul fructelor este superior multor soiuri.
• Alte soiuri care merita a fi mentionate sunt soiurile extratimpurii New-Jersey, Brio, Sunrise, Premial, Coral

Soiurile remontante

• Profesion. Este un soi rezistent la boli, mai putin la fainare, fata de care este sensibil. Recolta maxima se obtine in al doilea an de la plantare. Emite usor stoloni.
• Red Rich. Este un soi viguros din SUA, cu productii mari. Coacerea fructelor din prima recolta este semitimpurie. Fructele sunt mijlocii, sfero-conice, rosu inchise la culoare. Pulpa este consistenta, aromata, colorata intens. Caliciul se detaseaza usor de fruct. Golul central este foarte mic sau absent.
• Liberation d'Orleans. Un soi francez cu coacerea primei recolte in mai iunie, si coacerea celei de a doua in septembrie-octombrie. Planta este productiva si rezistenta la boli.