Masuri ce se impun la nivelul unei unei unitati agricole pentru aplicarea unui model de management

Masuri ce se impun la nivelul unei unei unitati agricole pentru aplicarea unui model de management

Introducere

In Romania inceputurile managementului sunt mai tarzi in comparitate cu celelalte tari din Vestul Europei in cocordanta cu decalajul inregistrat in domeniul dezvoltari generale a societati.

Primele studii cu caracter managerial fara a purta o alta denumire au aparut spre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea .

Un teren deosebit de folositor dezvoltari teoriei manageriale la oferit activitatea bancar-financiara aspect deosebit de dezvoltare acestui sector reprezentat economico-sociala .

Paralel cu dezvoltarea conceptului de management oameni de stinta trec la organizarea corespunzatoare a factorilor manageriali .

Primele actiuni organizate in acest sens au avut loc la inceputul secolului XX la Tesatoria Romaneasca de bumbac din Pitesti

Capitolul I

Exploatatiile agricole ca obiect al managementului

Particularitatile exploatatiilor agricole

Productia agricola este legata direct sau indirect de existenta pamantului ca principal mijloc de productie care imbarca buna calitate de mijloc de munca si de obiect al munci .

Sub aspect economic categoria de pamant cuprinde o sfera mai larga care include si conditiile naturale de productie dintr-un cadru territorial.

Caracteristicile exploatatiilor agricole impun cunostinte particularitatilor pamantului cu implicari in deciziile referitoare la organizarea si desfasurarea prod vegetale si animale si finalizarea in rezultate economico-financiare si anume :

- valoarea de intrebuintire a pamantului

- valoarea ca marfa

- pretul de vanzare cumparare

- limitarea de intindere

- ne inlocuirea in procesul obtineri de bunuri

- cresterea potentialului productiv in conditii de folosire rationala

- neuniformitatea

- actiunea comuna cu alte mijloace de munca

- mobilitatea sociala

Dezvoltarea exploatatiilor agricole face ca cerintele acestora sa nu fie satisfacute numai de countificarea prin note sau nuvele de productie a fertilitati terenurilor agricole.

Aceasta a impus cautarea unor metode prin care capacitatea productivca a pamantului sa imbarce forma valorica prin exprimarea in bani a diferentieri fertilitati naturale si economice a terenurilor .

In conditiile procesului de intensificare a productiei agricole bazat pe investitii mari si derzificate in care productia Agricola ia forme comerciale realizarea unui anumit prifit net considerat ca barem minim trebuie sa stea la baza aprecier rezultatelor obtinute in exploatatiile agricole . Mijolacele investite trebuie sa duca la anumite sporiri de productie la hectarcare sa asigure o eficienta economica acestora .

Problema stabiliri pamantului nu sa realizat inca pe piata si este deosebit de complicat deoarece nu sunt stabilite inca elementele si conceptual care se pleaca si in mod deosebit sistemul si coeficienti de calcul. De asemenea se precizeaza ca pamantul ia mai multe valori in raport cu felul cum este apreciat. Astfel o valoare are pamantul cand este obiect al vanzari , alta este valoarea pamantului ca element al avutiei nationale si alta scos din circulatia Agricola si folosit pentru constructii .

Ca urmare metodologia de evaluare a valori pamantului ca element al avutiei nationale sau ca obiect al schimbului se bazeaza pe determinarea profitului net multiplicat ce se poate realize pe diferite tipuri de terenuri in rport cu categoria de folosinta si gradul de fertilitate , nivelul de productie medir la hectar posibil de realizat amplasarea sa pe teritoriul si structura culturilor cea mai adecvta pt fiecare zona pedoclimatica sau agroecosistem , situarea terenurilor fata de centrele consumatoare si de prelucrare a prod agricole .

Pornind de la aceasta relatie sa ajuns la unele sume ce reprezinta partea ce revine preoprietarului din valoarea totala care se plateste din unitatea economica care preia pamantul pentru scoaterea definitive din circuitul agricol.

Exloatatiile agricole isi desfasoara activitatea de productie in conditii deosebite si prezinta si alte particularitati astfel :

-in cultura plantelor de productie Agricola se deosebeste de alte procese de productie prin faptul ca timpul de ptoductie este mai mare decat timpul de umnca .

-exploatarea Agricola cu profit larg de productie folosesc mai bine mijoacele de ptoductie circulare.

-in productia Agricola pe scara larga productia principala se obtin cantitati de productie secundare.

-exploatare Agricola cu un profit mai larg prezinta a mai buna uniformitate a incasarilor banesti pe toate lunile anului aspect important pentru agricultura.

-exploatatile agricole cu o structura de productie mai complexa atenueaza sau inlatura efectele riscurilori naturali.

Exploatatia Agricola sistem economic si social complex

Oraganizarea activitatii ezploatatilor agricole necesita lucrarea in considerare atat o exploatatie ca amsamblu unitar cat si a fiecaruia din componente in interactiunea lor. Aceasta se poate realize cel mai bine recurgand la abordarea exploatatilor agricole in viziunea sistematica pe baza teoriei sistemelor si cibernetici . Tinand seama ca un sistem economic reprezinta un ansamblu organizat de elemente interconectate aflate in interactiunea efectiva sau potentiala care functiuneaza in scopul realizari anumitor obiective exploatatilor agricole poate fii considerate ca un sistem optimizabil . Esenta abordari sistematica consta in prioritatea acordata asamblului fata de elementele sale componente si in special studi conexiunilor dintre elementelein dinamica si interactiunea lor.

In general un sistem poate fi diferit prin multimea elementelor sale multimea conexiunilor externe intrarile si esirile din sistem si finalizarea sistemilui .

Un sistem se defineste ca o grupare de elemente componente careactioneaza impreuna in vederea realizari unui obiectiv comun.

In functie decaracteristicile ce definesc conceptual de sistem economic ca exploatetie Agricola constituie un sistem:

-tehnico-productiv si economico-social comlex deoare ce reuneste mijloace de productie si forta de munca prin intermediul carora isi realizeaza functionarea.

-dinamic adaptiv supus abordari si perfectiuni continue.

-partial decis rezultatele actiunii trecute influeteaza actiunile viitoare sistemulfiind influentat de ptopria-i comportare trecuta in scopul generari unor procese de crestere a rezultatului si de aplificare continua a actiunii .

-probalitic deoarece activitatea sa este supusa influentei factorilor naturali biologici si economici care pot fi prognozata numai cu un anumit grad de probabilitate.

Capitolul II

Mnageri exploatatilor agricole

Definirea managerilor

Pe palan mondial nu exista unanimitate privind conceptual de manager .O poate din opinii pledeaza pentru idea ca manageri nu constituie numai conducatori la nivelul cel mai inalt si orice persoana cu putere de decizie indifferent de locul pe care il ocupa in ierarhiea organizatoare inclusiv personalul cu o anumita specializare sau cel cu experienta.

A doua categorie de opini pe care le consideram mai aproape de continutul al conceptului aprecieaza ca in catrgoria de manageri intra persoanele care detin posturi de conducere exercitandusi atributile managementului in conformitate cu obiectivele competentelor si responsabilitatilor aprinse in fisa postului specifica functiei ce o detin .

Prin continutul activitati lor manageri concretizeaza principalele atributi ale managementului referitoare la previziunile organizarea coordonarea antrenarea si control-evaluare .

Ei sunt pusi in permanenta in situatia de a lua decizi manite sa ibfluenteze continutul proceselor de munca exercitate de subordonati sau colaboratori directi.

In functie de continutul activitati si atributul pe e care le au manageri se clasifica in trei categorii :

Manageri de nivel superior sau de top a caror activitati se refera la:

reprezentarea inteprinderilor in exterior .

elaborarea programelor de prognoza .

stabilirea strategilor si tacticilor de dezvoltare .

intocmirea studilor de marketing .

Manageri functionali . Ei detinponderea in nomeculatura managerial .

Managerii operationali au responsabilitatea coordonari si supravegherea persoanelor de la niveluirle de executie .

Calitatile , Cunostintele , Aaptitudini

Activitatea manageriala din sfera ramurilor agricole are un grad de complexitate ridict determinat de numarul mare de factori care contribuie la realizarea productiei.

In functie de natura continutul si efectul lor calitatile manageriale se pot structura in mai multe grupe :

Calitati intelectuale caracterizate in iurmatoarele :

-inteligenta

-capacitatea de a invata mai usor

-capacitatea de a observa aduna selecta si evalua faptele

-capacitatea de a aprecia noul

-imaginatia creatoare si gandirea intelectuala

-capacitatea de ratioanament inductive si deductive

2 Ccalitati de character .Acesta se refera la

-determinarea sincera de ai ajuta pe alti

-cordialitatea

-cinstea

-fermitatea

-onestia

-capacitatea de a recunoaste greselile si de a invata din ele

-personalitatea

3 Capacitatea de a intelege oameni si de a lucra cu ei.Ea presupune:

-respect si toleranta

-realizarea unor contracte umane usoare

-capacitatea de a castiga incredere si respect

4 Ccapacitatea de o convigere simotivarea se refera la :

-capacitatea de a asculta si a intelege pe interlocutori si subalterni

-usurarea de a comunica usor verbal si in scris

-capacitatea de a detine oameni si a le motiva actiunile

5 Calitati care se refera la temperamental si la resursele energetice umane :

-sanatatea si viguarea

-stapanirea pe sine

-energia si echilibru

-curaj inteligenta

-spiritul initiative

6 Maturitatea intelectuala si emotionala:

-stabilitatea ccomportamentul

-capacitatea de actiona echilibrat

-flexibilitatea si adaptibilitatea

-capacitatea de a suporta presiuni frustari si nesiguranta

Evaluarea menegerilor

Activitatea importanta si deosebita de complexa evaluarea activitatii manageriale dei a manegerilor reprezinta un proces de comensuare si comparare a potentialului fizico-intelectual profesional si managerial .

Greutatea evaluari este determinate de urmatoarele elemente:

-performantele tehnico-economice ale unei inteprinderi alaturi de calitatea actului managerial sunt determinate de o multime de alti factori.

-lipsa unui raport general valabil pentru efectuarea comparatiei .

-rezultatele activitati se observa in timp.

-imperfectiunea instrumentului de evaluare .

Evaluarea managerilor este determinata de un ansamblu de cerinte :

-exprimarea si determinarea corecta a oabiectivelor atat in asumarea cat si in repartizarea lor .

-stabilirea obiectivelor fata de obiectivele prestabilite si de efectele s corectilor necesare .

-determinarea directilor si modalitatilor de perfectiune a managerilor si de marirea a eficientei munci lor

-exprimarea dimensionarea corecta a obiectivelor atat in asumarea cat si in repartizarea lor.

Formele de evaluare a managerilor sunt deferite si ele pot fi structurate dupa anumite criteri.

A . Dupa scopul evaluari:

a) ante-fantum in situatia selectari unui manager cu care priulej se aprecieaza profesionalismul si managerial in perspective angajari.

b) post-factum avand menirea succeselor sau insucceselor activitati manageriale si a atabiliri acuzelor care le-au genezat.

B . Dupa orizontul de timp :

a) de moment ,folosita in situatile de exceptie ca urmare deciziei managerilor care au determinat efecte importante positive sau nebative.

b) perioada in cazul in care se urmareste evaluarea activitati managerilor pe anumite perioade de timp.

Selectare managerilor.

Selectarea managelilor reprezinta aea activitate de allege personae destinate sa ocupe posturi situate la nivelul ierarhic superior .

Selectarea poate fi facuta de catre comisi a caror competenta este recunoscuta sau de service de consultanta specializatein acest scop.

Societate este obligata sa faca public concursul si sa puna la dispozitie candidatilor o serie de documente si date care vor sta la baza fundamentari cereri de oferta .

Conditile minime obligatori de participare a candidatilor la concursul de selectie sunt :

-aptitudini din punct de vedere medical.

-experienta in domeniu sau pregatirea corespunzatoare .

-lipsa unor condamnari sau sanctionari pentru incalcarea dipozitilor legale in domeniul fiscal.

-inexistentasituatilor care sa contravina unor prevederi exprese ale legii.

Raporturile manageri ,subalterni.

Raporturile intre manageri si subordonati constituie o comp[onenta importanta ia asigurarea unui climat adecvat de munca si a unui efecitati corespunzatoare a actiuni managerial.

Dintre calitatile mai importante se impun a fi mentionate urmatoarele :

-sesizarea elementelor ale subordonatilor .

-capacitatea de a intelege natura umana .

-recunoasterea erorilor propi .

Au fost stabilite si o serie de armonizeze raporturile intre mamageri si subordonati :

-sa se respecte personalitatea fiecarei personae .

-sa nu sepredice ci sad ea exemplu persoanelor .

-sa existe imartialitate .

-sa se respecte intodeauna cuvantul dat .

-sa se utilizeze competentele si respoinsabilitatile cu mult tact .

-sa se recunoasca propile greseli.

Este neceser ca raporturule manageri-suoronti sa capete o noua smnifecatie .

Pentru realizarea exista mai multe cai dintre care mai importante se pot mentiona :

A - Aampificarea modificari personalului .

B - Rezolvarea comflictelor .

A . Amplificarea comflictelor porsinalului .

La baza motivatiei individuale stau interesele atitudinile si nevoile unei personae.

Interesele reprezinta activitati spre care vointa individului se orenteaza cu scopu de a obtine ce este mai avantajos necesar sau folositor pentru acesta.

Aptitudinile persoanelor si ale grupurilor determinate in special de caracteristicile acestora de a accepta sau a respinge stilul de munca al unui manager .

Satisfacerea nevoilor care reprezinta dorinta sau sau trebuinte fizice si psihice ale unei personae .

B . Rezvolvarea comflictelor .

Exista situatii in care manageri si subordonati apar stari de dezacord , de neintelegere si chiar de antagonism .

Pentru reusita in aplanarea comflictelor sunt necesare urmatoarele cerinte :

realizarea unui echilibru de putere intre fortele implicate in comflict .

stimularea interesului partilor de a solutiona comflictul .

recunoasterea drepturilor de opinie .

mentinerea la nivel cat mai scazut a stresuli si a tensiuni .

Argument

Aceasta tema "masuri ce se impugn la nivelul unei unitati agricole pentru aplicarea unui model de management al calitati " mi-a trezit o deosebita curiozitate si am tratato pornind de la idea ca orice activitate productive sau de organizare este supusa legilor managenentului . Fara un model de management nu poate fii realizat profitul dorit , fapt pentru care consider ca aceasta tema are o mare importanta si trebuie tratata cu seriozitate .

Lucrarea e situate pe doua capitole fiecare capitol tratand aspecte diferite .

In capitolul I am cautat s ascot in evidenta particularitatile exploatarilor agricole , caracteristici ce impugn cunoasterea particularitatilor pamantului referitoare la organizarea si desfasurarea productiei vegetale si animale si finalizarea in rezultate economico-financiare .

Capitolu lI in acest capitol am definit manageri care prin activitatile lor concretizeaza principalele attribute ale managementului referitoare la organizarea coordonarea , control-evaluare .

Evaluarea managreilor se face dupa exprimarea si dimensionarea stabilirea datoriilor fata de obiectivele , perfectionarea , exprimarea corecta a obiectivelor.

Consider ca aceasta tema este o tema importanta care am reusit sa cuprind organizarea activitatilor exploatatiilor agricole si activitatea managerilor ce concretizeaza principalele attribute ale managementului .

Cuprins

Introducere pag 1

Argument    pag 2

Capitolul    I : Exploatatile agricole ca obiect al managementului pag 2-4

1.1 Particularitatile exploatatiilor agriucole pag 2-3

1.2Exploatatile agricole in sistem economic si social complex pag 3-4

Capitolul    II : Manageri exploatatilor agricole pag 4-9

2.1 Definitia managerilor pag 4-5

2.2Calitati , Cunostinte ,Aptitudini pag 5-6

2.3 Evaluarea managerilor pag 6 -9