Compostul

Compostul

Argument

Noi am ales aceasta tema deoarece ni s-a parut foarte interesanta si totodata o solutie a tonelor de deseuri,care lasate la voia intamplarii afecteaza mediul inconjurator, respectiv infestarea solului si a panzei freatice,raspandirea microbilor etc.

Normele de protectie a mediului nu permit detinatorilor de deseuri biodegradabile sa infesteze solul,apa si aerul cu acestea, asa ca ei le trasforma in compost,in acest fel mediul inconjurator si biodiversitatea nu mai au de suferit,ci dimpotriva ele au de castigat,deoarece tot materialul compostat foloseste ca ingrasamant natural solului.

Ce este compostul?

Fabricarea compostului este procesul prin care deseurile menajere din bucatarie si curte sunt transformate intr-un compost bogat in nutrienti.Prin reintoarcerea nutrientilor in sol,compostul reduce necesarul de fertilizatori chimici scumpi.Deseurile de natura organica pot constitui pana la 40% din deseurile menajere, cantitate ce in acest mod este extrasa de la rampa de gunoi.

Compostul este un amestec de culoare inchisa, uscata, ce degaja un miros, care consta in principal in materie organica descompusa. Fabricarea compostului este un process simplu, natural. Compostul este utilizat pentru fertilizarea si conditionarea solului.

Echipament de compostare pentru materiale

grele si umede.

Calea pe care se ajunge la aceasta faza este la fel de importanta ca si produsul finit in sine.

Prima varianta este aceea de a lasa deseurile biodegradabile in voia soartei pana cand ajung in faza finala de putrefactie amintita mai sus, numita putrefactie anaeroba - cu lipsa acuta de oxigen. Acest lucru este relativ acceptabil pentru o parte din materialele biodegradabile, cum ar fi resturile vegetale, daca nu sunt depozitate in straturi prea groase.

O alta solutie este transformarea deseurilor biodegradabile in compost folosind biodegradarea aeroba  - cu aport substantial de oxigen. Aceasta solutie conduce la atingerea scopului final in 10 - 14 saptamani, in timp ce solutia anaeroba are nevoie de 12 - 24 luni.

Compostarea balegarului de vita.

Compostarea,procedeu de bioremediere a solului

Prin compostare se intelege totalitatea transformarilor microbiene, biochimice, chimice si fizice pe care le sufera deseurile organice, vegetale si animale, de la starea lor initiala si pana ajung in diferite stadii de humificare, stare calitativ deosebita de cea initiala, produsul rezultat fiind cunoscut sub numele de compost.

Marea majoritate a deseurilor sunt potrivite pentru compostare: resturile vegetale (iarba, frunzisul, tulpini, radacini), gunoi (de la animale mici), resturi de la bucatarie (coji de legume si fructe, zatul de cafea, resturi de mancare, coji de oua). Sunt si deseuri care sunt mai putin potrivite pentru compostare: cojile fructelor exotice (in cantitati mici nu afecteaza calitatea intregului compost), hartie si carton. Deseuri interzise pentru compostare: sticla, metal, plastic, resturi de ulei si vopsele. Procesul de descompunere este un proces biologic. Pentru a se forma un bun compost, trebuie asigurate conditii optime de viata pentru microorganismele care realizeaza procesul de descompunere.

Factorii care influenteaza formarea unui compost bun sunt

-Apa - lipsa de apa blocheaza activitatea microorganismelor si astfel procesul de descompunere. Prea multa apa face ca microorganismele sa nu primeasca destul aer .

Aerul -aerisirea insuficienta provoaca inmultirea microorganismelor care prefera locurile umede iar odata cu ele apar si mirosurile neplacute.

Caldura - activitatea de descompunere pe care o realizeaza microorganismele este maxima atunci cand pe langa aerul si apa suficienta, compostul are o temperature optima pentru procesele de descompunere. Ideal ar fi ca, compostul sa aiba 40-60 grade C, deoarece astfel devine posibila compostarea naturala si curatarea de germeni nedoriti.

Substantele nutritive - cu cat resturile pe care le adunam sunt mai variate, cu atat compostul va fi la sfarsit mai valoros.

Gradul de maruntire al deseurilor - pentru o descompunere rapida a materialului de compost, este important ca toate componentele organice de substanta mai tare sa fie maruntite.

stropirea cu apa a compostului.

Etapele compostarii

Pentru a obtine un compost de calitate si intr-un timp relativ scurt, se recomanda construirea gramezii de compost din mai multe straturi alternative de materiale organice si minerale diferite, conform urmatorului procedeu:

1. Se asterne un strat afanat de material nemaruntit de 15-20 cm. Sunt recomandabile aici taieturile de crengi si gard viu, paie, cozi de flori, frunze uscate, coji de copaci, crengi, corzi de vita de vie. Pentru a face legatura cu celelalte straturi si a mentine atmosfera favorabila fermentarii, acest strat se stropeste cu apa. Prin acest strat se poate realiza drenajul compostului; apa care este in plus se va putea scurge si totodata se asigura aerisirea.
2. Primul strat de material compostabil are 10-15 cm grosime si este format din materiale organice usor degradabile: tulpini si frunze verzi de plante cultivate si de buruieni, frunze, resturi vegetale de la bucatarie. Apoi se pune un rand de pamant pe care vine inca un strat de frunzis, iarba uscata, resturi de bucatarie si gunoi de la animale. Depunerea se continua in acelasi mod pana la o inaltime de 1.5 m. Partea de sus a gramezii nu se termina cu varf ci cu o suprafata. Prima etapa a procesului de compostare dureaza maxim o saptamana si se incheie cu acoperirea gramezii cu frunze, paie, materiale textile, saci de iuta, folie de plastic etc. Este de asemenea foarte bine daca asterneti deasuprasi un strat de pamant negru de gradina. Astfel compostul se coace mai repede. Gramada de compost trebuie asezata pe suprafata solului si niciodata sapata in pamant, deoarece astfel riscam ca materialele folosite sa se putrezeasca in lipsa de aer. Sa cautam un loc ferit de vant, curenti de aer si umbros. Inca de la amenajarea gramezii, materialul trebuie udat din cand in cand, pentru ca sa nu se usuce prea tare. Compostul se coace dupa o desfacere in circa 4-6 luni in lunile de vara, si in 6-9 luni in lunile de iarna. In timpul iernii este interzisa desfacerea compostului, pentru a se evita racirea lui. Insa in lunile de vara este indicatat desfacerea gramezii dupa 3 luni si reamestecarea. Puteti sa pregatiti una langa alta doua lazi pentru compost. Intr-una sa depozitati deseurile iar atunci cand o desfaceti puteti s-o treceti in celalalt compartiment, amestecand resturile, care dupa trei luni ar trebui sa fie aproape descompuse. Ca sa obtinem compost cu cantitatea necesara/optima de humus si ca substantele organice sa nu fie supraexploatate trebuie folosite in maxim 1 an de la terminarea coacerii.

Utilajele necesare compostarii

Sunt necesare urmatoarele echipamente:

l         Maruntitor (shredder);

l        Incarcator frontal;

l         Separator materiale anorganice;

l         Agitator (turner);

l         Atelier intretinere echipamente;

l         Platforma asfaltata sau betonata.

Maruntitor (shredder)

incarcator frontal.

Separator materiale anorganice

Agitator (turner)

Avantajele compostarii

Principalele avantaje ale compostarii produselor reziduale zootehnice constau in:

. asigurarea si protectia mediului ambiant din apropierea complexelor zootehnice si in tot arealul in care acesta se aplica;

. se inlocuieste un produs voluminos, cu umiditate ridicata, greu transportabil si pe o raza mica in jurul complexului cu un produs concentrat, usor transportabil la orice distanta, fara miros, liber de agenti patogeni, capabil sa controleze dezvoltarea unor boli si daunatori din sol, usor de depozitat, nu creeaza probleme cu mustele sau cu buruienile, putand fi aplicat pe teren la momentul cel mai convenabil;

. conserva elementele nutritive din gunoi; compostul contine o forma organica mai stabila a azotului, care este mai putin spalat in apele freatice;

. produsul final cedeaza mai greu elementele nutritive accesibile pentru plante si poate fi aplicat pe teren o perioadamai indelungata;

. se obtine un ingrasamant valoros pentru agricultura, mai ales pentru sectoarele legumicol si floricol, care poate substitui mari cantitati de ingrasaminte chimice:

. se obtine un produs capabil sa reduca deficitul de materie organica si microelemente in solurile agricole, sa amelioreze caracteristicile fizice, chimice si biologice ale solurilor si sa cresaca indicii de valorificare a elementelor nutritive din ingrasamintele minerale aplicate;

. poate substitui asternutul; etc.

Concluzie

In concluzie noi ar trebui sa folosim procesul de compost din urmatoarele motive:

●   Se elimina mirosurile neplacute, sursele de raspandire a microbilor si infestarea solului, a apei si a aerului;

●      Se imbunatateste fertilitatea solurilor cu un ingrasamant ecologic, lipsit de toxicitate (aportul necesar de compost trebuie facut in urma recomandarii unei persoane avizate);

●      Solul imbunatatit cu compost devine mai afanat si mai penetrant. Astfel, in cazul ploilor, acest sol absoarbe o mare cantitate de apa, in timp ce alte soluri se comporta ca un acoperis de tabla, facilitand inundatiile;

●      Capacitatea solului de a "respira" creste pana la 40 % fata de situatia in care nu se aplica un astfel de tratament;

●      Se pot crea soluri fertile pe terenuri complet nefertile, de exemplu in zonele fostelor exploatari miniere de suprafata.

Toate acestea sunt motive avantajoase ale folosirii compostului!