CE TREBUIE SA STIM DESPRE COMBINELE DE RECOLTAT CEREALE PAIOASE

CE TREBUIE SA STIM DESPRE COMBINELE DE RECOLTAT CEREALE PAIOASE

Primele "masini de recoltat"

Masinile de recoltat dateaza inca din anul 50 d. Hr. Istoricul roman Pliniu cel Batran a mentionat in Galia existenta unei "masini de recoltat" (vallus) care consta dintr-un fel de pieptene format din scanduri montate pe un vehicul cu doua roti, impins in lan de un animal de tractiune si dirijat de catre un muncitor (fig. 1). "Pieptenele" patrundea in lanul de grau si rupea spicele care erau impinse de catre un muncitor si colectate intr-o bena deschisa. Mai tarziu, pe la anul 400, aceasta masina a fost mentionata si de istoricul roman Palladius.

Imaginea din fig. 1 a fost realizata dupa descrierea istoricilor mentionati mai sus. In anul 1958, la Buzenol - Montauban, in sudul Luxemburgului, a fost descoperita imaginea acestei masini, considerata de presa vremii stramosul combinei de recoltat cereale. Timp de circa 1400 de ani istoria nu a mai consemnat alte unelte de secerat cereale paioase, in afara de secera si coasa.

Marea "familie" a masinilor de recoltat

Combinele de recoltat cereale paioase sunt masini complexe care executa toate operatiile procesului tehnologic de recoltare necesare strangerii produsului principal (boabe). Ele au fost concepute initial numai pentru recoltarea cerealelor paioase, dar in timp acestea au fost dotate si cu echipamente de lucru speciale pentru recoltarea si a altor culturi, cum ar fi: porumb, floarea soarelui, mazare, soia, fasole, etc.

Acestea intra in categoria masinilor de recoltat cereale paioase. In aceasta categoria mai intra: masinile de secerat plante, masinile de treierat (batoze), masinile de secerat si tocat plante, masinile de adunat si balotat paie, masinile de adunat si format capite si masinile de transportat paie.

. Dupa modul de actionare a organelor de lucru si de deplasare combinele de recoltat cereale paioase se impart in: combine tractate, combine purtate si combine autopropulsate.

Combinele de tip tractat sunt de 2 feluri: combine cu motor propriu pentru actionarea organelor de lucru si combine de tip tractat actionate de la arborele prizei de putere a tractorului.

Dupa debitul de alimentare cu material a apartului de treier combinele se impart in: combine cu debit de alimentare mic q < 3 kg/s, combine cu debit de alimentare mediu q 3 - 8 kg/s si combine cu debit de alimentare mare q > 8 kg/s.

. Dupa fluxurile tehnologice, combinele de recoltat cereale se impart in: combine cu aparat de treier tangential, la care aparatul de treier este asezat transversal, imediat dupa transportorul central, fluxul de material intrand perpendicular pe acesta; materialul este preluat de la transportorul elicoidal de catre transportorul central si introdus in aparatul de treier de unde acesta este lovit de barele (sinele) batatorului aproximativ tangential; combine cu aparat de treier axial, la care aparatul de treier este asezat axial pe axa longitudinala a batozei si in unele cazuri transversal, fluxul de material deplasandu-se prin aparatul de treier dupa o traiectorie elicoidala; materialul se separa indeosebi datorita frecarii si fortelor centrifuge si intr-o mai mica masura lovirii. Acestea au debit de alimentare mic si latimea de lucru de B 1,5-2,2 m.

. Dupa geometria fluxului tehnologic combinele de recoltat cereale paioase se impart in: combine cu flux direct (directia de deplasare a materialului in masina nu se modifica) si combine cu flux indirect (materialul introdus in masina isi modifica directia de deplasare in cadrul procesului tehnologic).

Combinele cu flux direct se impart in: combine cu flux longitudinal (debit de alimentare mic si latimea de lucru B 1,5-2,2 m) si combine cu flux transversal.

Dupa forma traseului fluxului tehnologic, combinele cu flux indirect se impart in: combine cu flux in forma de L (combine tractate ) si combine cu flux in forma de T (combine autopropulsate sau purtate cu debite de alimentare de peste 15 kg/s si cu latimea de lucru B 2,1-7,3 m).

Cele mai raspandite sunt combinele autopropulsate cu flux indirect in forma de T deoarece pot intra direct in lan fara a necesita cai de acces, se manevreaza usor, necesita zone de intoarcere mici si au stabilitate buna.

Anumite tipuri de combine sunt echipate si cu dispozitive pentru dezaristarea si decorticarea boabelor si cu un grup suplimentar de organe pentru curatirea boabelor, cu colectoare pentru paie si pleava.

Combinele de cereale paioase pot fi echipate si cu dispozitiv pentru presarea si balotarea paielor amplasat in partea posterioara a batozei combinei. Baloturile realizate au masa volumica de 50-100 kg/m³, lungimea de 900-1200 mm, latimea de 250-800 mm si inaltimea de 250-300 mm.

Unele combine sunt dotate si cu dispozitive pentru tocarea paielor si cu dispozitive pentru strangerea plevei.

Motoarele folosite pentru actionarea combinelor sunt de tip cu combustie interna, de regula cu aprindere prin compresie. Puterea nominala a acestora varieaza in functie de debitul de alimentare si este cuprinsa intre 30 si 170 kW la turatia nominala de 1500-3000 rot./min.

Cabinele noilor combine de recoltat cereale paioase sunt complet automatizate si computerizate (fig. 2 - firma Massey Ferguson si Fig. 3 - firma CLAAS).

Reglajele tehnologice ale combinei

Acestea se fac in functie de cultura, densitate, umiditate, starea lanului etc. Rolul lor este de a realiza un proces de recoltare optim si fara pierderi de recolta. Dintre acestea amintim: reglarea inaltimii de taiere, reglarea aparatului de taiere, reglarea melcului transportor, reglarea rabatorului, reglarea elevatorului cu racleti, reglarea turatiei batatorului, rgelarea turatiei scuturatorului, reglarea distantei dintre batator si contrabatator, reglarea decorticatorului, reglarea circuitului de recuperare, reglarea curatirii, etc.

La ora actuala, cea mai mare combina din lume este John Deere STS, avand o putere de 465 CP, cu capacitatea cilindrica de 12,5 L si un consum specific foarte mic. Aceasta este prevazuta cu un buncar de capacitate 11.000 l, cu cabina Ultra-delux, cu un confort deosebit si cu toate sistemele de confort moderne, inclusiv cu sistem de monitorizare si cartare prin satelit, utilizand satelitii de pozitie GPS.

In fig. 4 este prezentata combina de recoltat cereale JOHN DEERE 2266 E. Procesul de lucru al acestei combine este prezentat in fig. 5.

In fig. 6 este prezentata una din ultimele realizari ale firmei americane New Holland, si anume autocombina CX 880 de 375 CP, lansata in 2002, care este prevazuta inclusiv cu sistem de control prin satelit, cu comenzi centralizate la o singura maneta si cu monitoare de control a procesului de lucru.

Firma germana Claas a realizat un sistem special numit LASER PILOT care asigura conducerea automata a combinei in timpul lucrului. Acesta consta dintr-un dispozitiv laser montat pe hederul combinei, care emite un fascicul laser in lungul marginii lanului, realizand conducerea automata a combinei, fara abateri de la marginea lanului, precum si masurarea cu exactitate a suprafetei recoltate. In anul 1999, la salonul international de masini agricole AGRITECHNICA, acest sistem a fost distins cu medalia de aur.

In ultimii ani, pe plan mondial, s-au introdus la combinele fabricate de marile firme in domeniu sistemele de cartare automata a terenului in timpul recoltarii, cu scopul determinarii in fiecare loc a productiei, care ne da informatiile necesare privind densitatea necesara de seminte la semanat, precum si dozele necesare de ingrasaminte si pesticide. In fig. 7 este prezentat sistemul AGROMAP realizat de firma germana Claas pentru combinele Lexion (fig. 8). Acest sistem functioneaza pe principiul aratat in fig. 9, din care rezulta ca prin sistemul de pozitionare cu sateliti GPS se receptioneaza datele care sunt trecute printr-un modul de comparatie si inregistrare la calculatorul de bord CEBIS din care sunt stocate pe o discheta.

Sistemele de cartare automata a combinelor John Deere au fost puse la punct prin cooperarea dintre specialistii firmei si specialistii de la NASA. Pozitionarea combinei se face cu o precizie de 10 cm.

La ora actuala proiectarea partilor componente ale combinei se realizeaza pe calculator cu ajutorul unor programe speciale de proiectare (fig. 10). Simularea procesului de treier se poate face si ea pe calculator. Sudarea anumitor parti ale combinei se realizeaza cu ajutorul robotilor de sudura (fig. 11).

Fig. 1. Imaginea primei "masini de recoltat" ( vallus ) din Galia realizata dupa descrierea istoricilor romani Pliniu si Palladius

Fig. 2. Cabina automatizata a combinei firmei americane Massey Ferguson

Fig. 3. Cabina automatizata a combinei firmei germane CLAAS

Fig. 4. Combina de recoltat cereale JOHN DEERE 2266 E

Fig. 5. Procesul de lucru al combinei JOHN DEERE 2266 E

Fig. 6. Combina de recoltat cereale NEW HOLLAND Seria CX

Fig. 7. Sistemul AGROMAP realizat de firma germana CLAAS

Fig. 8. Combina de recoltat cereale CLAAS LEXION

Fig. 9. Principiul de functionare al sistemului AGROMAP (firma CLAAS)

Fig. 10. Proiectare partilor componente ale combinelor cu ajutorul calculatorului

Fig. 11. Roboti de sudura utilizati la sudarea anumitor parti componente ale combinelor

Sisteme de lucrari minime ale solului

Aurel LAZUREANU

Datorita numeroaselor lucrari ce se aplica in actualele tehnologii, solul se taseaza, i se strica structura, se prafuieste, pierde fertilitatea, intr-un cuvant se inrautatesc insusirile fizice, chimice si biologice ale lui.

Pentru a diminua din aceste dezavantaje, a aparut tendinta in practica agricola a reducerii la minimum a lucrarilor de pregatire a solului, pentru semanat si a lucrarilor de ingrijire a plantelor cultivate.

Primele cercetari in aceasta directie s-au efectuat in Statele Michigan, Ohio si New York din SUA, la cultura de porumb, sub denumirea de 'Sistemul de lucrare minima' (minimum tillage). Acest sistem s-a extins cu repeziciune si in alte tari, in special cele din Vestul Europei.

Lucrarile de pregatire a solului pentru semanat, aplicarea ingrasamintelor, a erbicidelor si semanatul se pot face in doua sau numai intr-o singura operatie.

Sistemul de lucrari minime se aplica atat la plantele care se seamana in randuri distantate (culturi prasitoare) cat si la plantele semanate in randuri dese.

Sistemul minim de cultivatie prezinta o serie de avantaje si anume:

. inmagazineaza si consuma mai bine apa din sol

. solul se taseaza in mai mica masura

. structura solului este protejata

. humusul se conserva mai bine

. prin eliminarea lucrarilor de arat, discuit, grapat, pretul de cost este mai redus, facandu-se economie in special la combustibil

Pentru ca sistemul de lucrari minime sa reuseasca, sunt necesare anumite masuri, dintre care unele obligatorii. Exploatatia agricola sa aiba asigurata sistema de masini adecvata scopului propus, plantele premergatoare sa nu lase resturi vegetale, ma refer in special la culturile de porumb si floarea soarelui, solul sa nu contina un procent ridicat de argila.

De asemenea, sa se aplice ingrasaminte pe randurile semanate, pentru a grabi cresterea tinerelor plante, sa se aplice dispozitivul de presat solul dupa semanat, intrucat stratul de sol de la suprafata este afanat si se usuca repede, iar prin presare se asigura o rasarire rapida si uniforma.

La aplicarea sistemului de lucrari minime, apare imperios necesar sa se lucreze solul la un continut optim de umiditate. Nu se recomanda efectuarea lucrarilor minime pe un sol cu exces de umiditate sau uscat intrucat lucrarile vor fi de proasta calitate.

De asemenea, nu se poate concepe un sistem de lucrari minime fara aplicarea erbicidelor pentru a se reduce la minimum numarul de prasile.

In functie de conditiile pedoclimatice, de planta cultivata, de sistemul de fertilizare si combatere a buruienilor, s-au elaborat mai multe variante ale sistemului minim de lucrari.

Sisteme minime de lucrari

Sistemul arat-semanat, consta in executarea, intr-o singura operatie, cu ajutorul unui agregat, a lucrarilor de pregatire a solului si a semanatului. Agregatul poate fi prevazut cu dispozitive de aplicat ingrasaminte, erbicide si de tasat solul in urma semanatorii. In timpul vegetatiei se aplica una sau doua lucrari de intretinere si fertilizarea suplimentara pe baza de azot. Acest sistem se aplica in zonele mai umede si reci. Solul afanat prin aratura se incalzeste mai repede si permite executarea mai timpurie a semanatului.

Sistemul arat-cultivat, consta din doua operatii. Prima prevede in efectuarea araturii si aplicarii ingrasamintelor. La a doua operatie se ataseaza un cultivator sau o grapa cu discuri urmata de o semanatoare si cu un dispozitiv de aplicat erbicide.

Sistemul de agricultura fara aratura sau 'zero lucrari'. Sistemul acesta nu include nici o lucrare mecanica a solului cu exceptia unor fasii in care se introduc ingrasamintele si semintele. Fasiile sunt lucrate de catre piese speciale, atasate in fata brazdarelor semanatorii. Acest sistem se aplica atat la prasitoare cat si la culturile semanate in randuri dese. Miristea ramasa intre randurile de plante constituie un fel de mulci, iar pe terenurile in panta ajuta la inmagazinarea unei cantitati mai mari de apa in sol, impiedicand eroziunea de suprafata, iar pe terenurile nisipoase impiedica eroziunea eoliana.

In tara noastra, in ultimul timp se foloseste din ce in ce mai mult acest sistem fara aratura mai ales pe solurile cernoziomice.