ELEMENTE DE ZOOTEHNIE GENERALA

ELEMENTE DE ZOOTEHNIE GENERALA

1. Nota introductiva

Alimentatia este factorul determinant in sporirea productiei si productivitatii animalelor domestice. Optimizarea alimentatiei favorizeaza cresterea animalelor, realizand precocizarea lor, creeaza noi caractere utile, care fixate si consolidate timp de mai multe generatii pot duce la crearea de noi tipuri de animale cu insusiri productive superioare si, cu timpul, la crearea de noi rase. Alimentatia asigura mentinerea sanatatii animalelor, sporindu-le rezistenta la boli si intemperii, influenteaza pozitiv productia si productivitatea animalelor, prin sporirea cantitativa a productiei, prin imbunatatirea ei calitativa, prin sporirea valorificarii hranei in diferite forme de productie, prin cresterea productivitatii muncii in sectorul productiei animale, toate avand ca rezultat reducerea pretului de cost al produselor animale si sporirea productivitatii in cresterea animalelor.

Prin optimizarea ratiilor furajere se favorizeaza desfasurarea normala a functiei de reproductie a animalelor, obtinind indici superiori de fecunditate, prolificitate si de calitate a prasilei.

In stadiul actual al cresterii animalelor, insamantarea artificiala constituie o metoda curenta de reproductie. In actiunea zootehnica si sanitara veterinara pentru inmultirea si imbunatatirea raselor de animale, metoda insamantarilor artificiale are o importanta deosebita prin avantajele pe care le prezinta. Prin utilizarea insamantarilor artificiale se suplineste lipsa de reproducatori de mare valoare zootehnica, cu potenta individuala mare, sporindu-se liniile de elita. Cu sperma unui reproducator se insamanteaza un numar incomparabil mai mare de femele decat prin monta naturala, grabind procesul de ameliorare a animalelor dintr-o regiune. Insamantarea artificiala se poate folosi cu rezultate bune in hibridari.

Modulul "Elemente de zootehnie generala" este integrat in curriculum diferentiat din cultura de specialitate, clasa a ***- a, liceu tehnologic, pentru calificarea tehnician ]n agroturism, nivel trei si se studiaza intr-un numar de *** de ore efectuate de catre profesorul de specialitate. Modulul "Elemente de zootehnie generala" reprezinta unitatea de competente tehnice generale "Elemente de zootehnie generala".

Programa se citeste liniar datorita asocierii dintre rezultatele invatarii si continuturi.

Programa scolara reprezinta elementul de baza in realizarea proiectarii didactice, ceea ce presupune lecturarea cu atentie a ei. Pentru ca programa sa-si dovedeasca din plin utilitatea in proiectare, ea trebuie studiata in corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala in care sunt stipulate rezultatele invatarii, criteriile de realizare cu privire la abilitati, atitudini, cunostinte si probele de evaluare, necesare inregistrarii performantelor elevilor.

2. Locul modulului in cadrul planului de invatamant, lista cu rezultatele invatarii care apartin modulului.

In planul de invatamant Elemente de zootehnie generala" este modulul nr******

Lista cu rezultatele invatarii:

1. Analizeaza aspecte de exterior ale animalelor.

2. Optimizeaza alimentatia animalelor.

3. Aplica tehnologia inmultirii animalelor.

3. Tabel de corelare intre rezultatele invatarii si continuturi:

Sugestii metodologice:

4.1. Explicarea corelatiilor intre rezultatele invatarii si continuturi

Competentele pentru abilitatile cheie, si competentele tehnice generale se formeaza prin pregatire practica, stagii de pregatire practica si instruire teoretica.

Continuturile corespunzatoare rezultatelor invatarii se coreleaza cu numarul de credite

pentru unitatile de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant

pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru pregatirea practica la modulul ,,Elemente de

zootehnie generala" sunt alocate xx ore care reprezinta laboratorul tehnologic.

Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul de specialitate.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta baza planificarii calendaristice.

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor, repartitie ce se va realiza in functie de conditiile si cerintele concrete din scoala.

4.2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare

Curriculum-ul scolar pentru modulul ,,Elemente de zootehnie generala" se studiaza in clasa a **** -a, liceu tehnologic, intr-un numar total de * ore care reprezinta laboratorul tehnologic.

Pregatirea practica la calificarea tehnician in agroturim este efectuata in totalitate de catre profesorul de specialitate. Ea se organizeaza saptamanal, in una din zile, 6 ore, reprezentand pregatirea practica curenta.

Pentru formarea rezultatelor invatarii definite in Standardul de Pregatire Profesionala, si in mod deosebit a abilitatilor, pregatirea practica se organizeaza pe grupe de minimum 10 elevi si se executa in laboratoarele de zootehnie, in ferma didactica, la agentii economici cu profil zootehnic, sub indrumarea profesorilorde specialitate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competente ,,Elemente de zootehnie generala" cuantificata cu 1 credit.

Utilizarea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe statiuni asigura eficientizarea procesului de invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor cheie cu cele tehnice generale. De asemenea ele dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, critica, imaginatia, creativitatea si ii deprind sa colaboreze si sa coopereze in cadrul echipei.

De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie sa fie focalizat spre atingerea acestor rezultate ale invatarii cerute de calificarea ,,tehnician in agroturim".

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant care sa raspunda stilurilor de invatare de nivel 3, care sa ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou invatate si care sa le dea sentimentul realizarii si succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare - invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare precum si a spatiului de lucru.

Pentru o buna intelegere a celor specificate mai sus, exemplificam printr-o lectie care are ca obiectiv formarea competentei de a aplica cunostinte referitoare la alimentatia animalelor, repectiv de a selecta sortimentele de furaje utilizate in hranirea animalelor, metoda dominanta utilizata fiind invatarea prin descoperire. In proiectarea lectiei profesorul trebuie sa elaboreze fise de documentare, fise de lucru pentru fiecare examinare si determinare, precum si probe de evaluare si autoevaluare. Fisele de documentare si fisele de lucru se administreaza elevilor in functie de forma de activitate (pe grupe de 3 - 4 elevi, sau individual) si in functie de resursele materiale existente. Elevii sunt solicitati sa citeasca continutul fiselor si sa execute operatiile in ordinea expusa, astfel activitatea fiind transferata de la profesor care nu mai face nicio expunere, la elevi, care sunt pusi in situatia sa se documenteze, sa observe, sa descopere, sa diferentieze sortimentele de furaje, formandu-si astfel performanta de a selecta sortimentele de furaje folosite pe specii si categorii de animale. Menirea profesorului intr-o astfel de lectie este sa supravegheze, sa dirijeze, sa indrume si sa intervina in rezolvarea deficientelor semnalate. Metodele folosite in acest caz sunt observarea, in mod deosebit descoperirea si exercitiul, dar si conversatia euristica. Concretizand cele expuse, sugeram pentru recunoasterea furajelor urmatorul scenariu didactic:

-se imparte clasa (grupa) pe echipe de 2 - 3 elevi;

-se stabilesc punctele de lucru;

- se aleg mostre de furaje din fiecare sortiment, se repartizeaza fiecarei grupe un

numar de mostre, fisele de documentare si fisele de lucru;

- elevii observa fiecare furaj, ii descopera caracteristicile, il identifica, il incadreaza

intr-una din grupele de clasificare si completeaza fisele de lucru;

- echipele de elevi vor selecta sortimentele de furaje folosite pe specii si categorii

de animale.

- la final, fiecare echipa va prezenta solutiile la fisele de lucru si impreuna cu

profesorul se va stabili solutia corecta.

La aceasta tema metodele didactice utilizate sunt: descoperirea, acompaniata de observare, conversatia euristica si exercitiul. Elevul trebuie sa diferentieze furajele si sa le caracterizeze, sa le asambleze in schelet dupa cum cere problema din fisa de lucru. In rezolvarea sarcinilor din fisa de lucru, el trebuie sa colaboreze in permanenta cu membrii echipei, astfel incat rezultatul sa fie cel dorit.

5. Sugestii cu privire la evaluare:

Masura in care se formeaza rezultatele invatarii din Standardul de Pregatire Profesionala este scoasa in evidenta de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata tot mai frecvent, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de realizare cu privire la abilitati, cunostinte, atitudini si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea rezultatelor invatarii specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din rezultatele invatarii specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competente definita.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si de probele specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Exemplu:

Unitatea de competente:*** Elemente de zootehnie generala

Rezultatul invatarii:1. Analizeaza aspectele de exterior ale animalelor.

●Criterii de realizare cu privire la abilitati:

Examinarea aspectelor de exterior ale animalelor

I. Itemi obiectivi

I.1 cu alegere duala

Incercuiti litera A daca afirmatia este adevarata si litera F daca este falsa:

A F Bratul reprezinta o regiune corporala a membrului anterior.

A F Genunchiul reprezinta o regiune a membrului posterior.

A F Grasetul reprezinta o regioune corporala a membrului anterior.

A F Umarul reprezinta o regiune a membrului posterior.

I.2 de tip pereche

Stabiliti corespondente intre notiunile din cele doua coloane:

A B

Umar    tibia si fibula

Coapsa    humerus

Gamba    art. femuro-tibio-rotuliana

Brat    art. humero-radio-ulnara

Graset    art. scapulo-humerala

Cot    femur

I.3 cu alegere multipla

Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

Linia superioara a trunchiului cuprinde:

1. greaban
2. abdomen
3. piept

II. Itemi semiobiectivi

II.1 cu raspuns scurt

Frumusetea sau defectele membrelor se stabilesc prin aprecierea..

II.2 de completare

Completati spatiile libere din textul de mai jos:

Constitutia reprezinta ansamblul de caractere.si.care s-au format sub influenta

Factorilor genetici.si decare

Influenteaza productiilela animale.

II.3 intrebari structurate

Observati cu atentie imaginile cu rasele de cai din album si raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. Ce culori au rasele prezentate?

2. Denumiti culorile care participa la formarea lor.

3. Precizati speciile de animale la care se mai intalnesc aceste culori.

III. Itemi subiectivi

III.1 rezolvare de probleme

Intr-o ferma de taurine, selectia vacilor se face pentru productia de lapte. Cinci exemplare examinate prezentau constitutia fina spre robusta si ugerul asimetric. Precizati motivul eliminarii acestora din lotul de prasila.

III.2 eseu structurat

Precizati insusirile - morfologice

- productive ale tipului de carne la taurine.

III.3 eseu liber

Apreciati tipul morfoproductiv la animalele din gospodaria personala sau de la agentul economic.

Bibliografie

1. Lozinca, D., Ciubotaru, L. - Igiena si alimentatia animalelor domestice. Ed.

Tehnica Agricola, Bucuresti, 1992.

Popescu, Gh., Chiriac, Gh. - Zootehnie. Ed. Tehnica Agricola, Bucuresti, 1994.

2. Popescu, Gh., Chiriac, Gh. - Tehnologia cresterii ovinelor si porcinelor. Ed.

Tehnica Agricola, Bucuresti, 1993.