FACTORII CARE INFLUENTEAZA PAGUBELE PRODUSE DE BURUIENI

FACTORII CARE INFLUENTEAZA PAGUBELE PRODUSE DE BURUIENI

Marimea pagubelor cauzate de buruieni poate avea amplitudini foarte mari ca urmare a numerosilor factori de care depinde. Dinre acestia , cei mai importanti sunt: planta cultivata, perioada in care are loc imburuienarea, speciile de burieni prezente, gradul de imburuienare, lucrarile de ingrijire aplicate, conditiile de cultura si conditiile de clima si sol.

a) Planta cultivata

Plantele cultivate se dosebesc foarte mult intre ele in ceea ce priveste modul in care reactioneaza la prezenta buruienilor. Astfel, unele sufera mai putin datorita imburuienarii, in timp ce altele sunt foarte repede invadate si coplesite de buruieni.

Din acest punct de vedere se deosebesc culturi mijlociu sensibile, foarte sensibile si extem de sensibile la imburuienare. La culturile mijlociu sensibile la imburuienare (graul de toamna, inul s.a.), pierderile de recolta datorate prezentei buruienilor oscileaza intre 5-30%. Din grupa culturilor foarte sensibile la imburuienare fac parte sfecla pentru zahar, cartoful , lucerna in anul I etc. Pierderile de recolta la culturile din aceasta grupa sunt cuprinse intre 10-70% . Culturile extrem de sensibile la imburuienare (soia, porumbul), inregistreaza cele mai mari pagube, de 30-100%. S-a stabilit ca, datorita prezentei buruienilor, se pierd cate 100 kg boabe pentru fiecare 40 kg buruieni substanta uscata, la porumb si 400 kg/ha boabe soia pentru 1000 kg buruieni substanta uscata.

b) Perioada in care are loc imburuienarea

S-a constatat ca daca buruienile apar mai devreme, pagubele cauzate de acestea sunt mai mari. Pagubele cele mai ridicate se inregistreaza daca buruienile rasar odata cu plantele cultivate sau la o data foarte apropiata de aceasta. In aceste conditii, concurenta pentru factorii de vegetatie, intre buruieni si plantele cultivate, se manifesta intr-o perioada foarte critica si cu urmari negative foarte puternice.

Daca buruienile rasar mai tarziu, cand plantele cultivate sunt inaintate in vegetatie, chiar specii foarte sensibile la imburuienare in primele stadii de dezvoltare, ca trifoiul, lucerna, sorgul pentru boabe, nu sunt afectate prea mult de prezenta buruienilor, ajungand sa le copleseasca.

In urma unor experiente riguroase s-a ajuns la definirea "perioadei critice pentru concurenta buruienilor", care reprezinta perioada de dupa semanat sau plantat, in care plantele sunt foarte sensibile la imburuienare. Daca in timpul acestei perioade critice, culturile sunt mentinute curate de buruieni, ele vor concura cu succes cu acestea pentru un anumit interval de timp, numit interval de toleranta, fara a inregistra reduceri majore de recolta.

c) Speciile de buruieni prezente

Unele buruieni, caracterizate printr-o masa vegetala redusa si perioada scurta de vegetatie, nu aduc pagube insemnate culturilor agricole. Exemple de astfel de burieni sunt: Veronica sp. (soparlita), Draba verna (flamanzica), Stellaria media (rocoina), Viola arvensis (trei frati patati) s.a.

Alte specii de buruieni, datorita perioadei lungi de vegetatie, masei vegetative mari, consumului ridicat de apa si elemente nutritive, sunt deosebit de daunatoare plantelor de cultura. Din aceasta categorie fac parte Cirsium arvense (palamida), Cynodon dactylon (pir gros), Sorghum halepense (costrei), Elymus repens (pir tarator) .

S-a constatat ca productia plantelor de porumb s-a redus cu 7-10% pe metru patrat, atat in prezenta sepciei Amaranthus retroflexus (stir), cat si speciei Setaria sp. (mohor).

d) Gradul de imburuienare

Pagubele provocate de buruieni se maresc odata cu cresterea gradului de imburuienare. Amaranthus retroflexus (stirul) determina o reducere a productiei de soia cu 25% atunci cand numarul de buruieni pe metru liniar de rand este de 6 si cu 50% cand acest numar creste la 12. ). La densitati foarte reduse ale buruienilor nu se inregistreaza efecte asupra productiei culturilor, iar la cresterea puternica a gradului de imburuienare, productia va scadea foarte mult, dar nu va fi niciodata redusa la zero.

e) Lucrarile de ingrijire aplicate

Numarul si natura lucrarilor de ingrijire influenteaza in mare masura pagubele cauzate de buruieni, pagubele fiind mici in cazul folosirii unor masuri mai numeroase si cu eficacitate mare. Momentul in care se executa lucrarile de ingrijire nu este mai putin important. Neefectuarea lucrarilor de combatere a buruienilor le epoca necesara, micsoreaza eficacitatea acestora asupra buruienilor (buruienile inaintate in vegetatie sunt mai greu de combatut) si reduce eficienta lor in micsorarea pagubelor ca urmare a concurentei ce a avut loc intre timp.

f) Conditiile de cultura

Conditiile de cultura (irigat sau neirigat, fertilizat sau nefertilizat), de asemenea, influenteaza marimea pagubelor produse de buruieni. Astfel, la porumb s-a inregistrat o crestere a gradului de imburuienare o data cu sporirea dozei de azot si, in felul acesta, au crescut si pagubele provocate recoltei de catre mohor (Setaria sp.).

Micsorarea recoltei de catre buruieni, in valori absolute, este mai mare in conditii de irigare si fertilizare.

g) Conditiile pedoclimatice

Buruienile provoaca pagube mari procentuale mai ales pe solurile sarace, in regiunile aride si in toate regiunile cand se inregistreaza frecvente si lungi perioade de seceta.