Factorii care determina calitatea araturii

Factorii care determina calitatea araturii

Prin arat se intelege lucrarea de taiere, desprindere, comprimare, intoarcere, deplasare laterala, maruntire, amestecare si afanare a unei fasii de sol de la suprafata, numita brazda.

Realizarea unei araturi de buna calitate este absolut necesara pentru atingerea principalului obiectiv urmarit prin aceasta lucrare si anume a crea in sol un mediu de viata cat mai favorabil pentru plante si microorganisme. Calitatea araturii este influentata de urmatorii factori:

Natura solului (clasa texturala). Solurile cu textura grosiera sau mijlocie (nisipoase sau lutoase) ofera conditii mai bune pentru realizarea unei araturi de calitate comparativ cu solurile cu textura fina (argiloase).

Alaturi de textura, insusirile fizico mecanice ale solului conditioneaza calitatea araturii. Dintre acestea un rol deosebit au consistenta si adeziunea.

Calitatea araturii este buna cand cele doua componente, consistenta si adeziunea, au valori optime, solul nu opune rezisttenta mare la arat si nici nu adera pe unelte. Solurile cu textura grosiera (soluri usoare) ofera posibilitatea relizarii unei araturi de calitate intr-un interval mult mai larg de timp comparativ cu solurile cu textura fina (solurile grele, argiloase) figura2.1.

Insusirile fizico-mecanice ale solului influenteaza atat calitatea araturii cat si rezistenta la efectuarea lucrarilor solului.

2. Umiditatea solului. Indiferent de tipul de sol, araturi de calitate se obtin cand solul este reavan, se afla la ,,momentul optim de lucrare", corespunzator unei umiditati de 15-25 % din masa solului complet uscat (6-25 % la solurile cu textura usoara, 10-20 % la solurile cu textura mijlocie si 16-22 % la solurile cu textura fina). Umiditatea determina calitatea araturii, indeosebi sub aspectul rasturnarii brazdei si a maruntirii solului. Daca aratura se face cand solul este prea umed brazda nu se marunteste ramane sub forma unor fasii, curele, care se rup din loc in loc, nu se rastoarna corespunzator si resturile vegetale nu se acopera in intregime. Cantitatea de apa care se evapora din sol este mare, iar cea care se acumuleaza dupa arat este mica. Starea fizica a solului se degradeaza, tasarea este mare, frecvent apare hardpanul, iar solul nu isi revine la starea normala decat dupa trecerea unui interval de timp de 1-2 ani.

In conditii de umiditate prea mica, aratura ramane bulgaroasa, brazda nu se marunteste, rezistenta la arat este mare, consumul de energie de asemenea. Pe astfel de terenuri pregatirea patului germinativ va fi greoaie, se face cu un numar mare de lucrari si consum mare de motorina. Cu toate dezavantajele araturii pe solul uscat, acestea sunt intotdeauna mai mici decat la aratul pe sol umed.

3. Acoperirea solului cu miriste, resturi vegetale, buruieni. Terenurile cu miriste inalta, cu tulpini de porumb, floarea soarelui si soia, cazute sau nerecoltate, cu buruieni in cantitati mari, nu permit obtinerea unei araturi de calitate, intrucat nu se poate respecta adancimea de lucru, brazda nu se intoarce si plugul se infunda. Pe aceste terenuri, inainte de arat, este necesar sa se execute o lucrare sau doua cu grapa cu discuri, perpendicular pe directia randurilor culturii recoltate.

4. Aratura sa se faca cu plugul in agregat cu grapa stelata sau cu colti. Grapa cu colti se foloseste in agregat cu plugul pe terenurile mai umede si mai imburuienate. Pe terenurile bine zvantate, curate de buruieni si prea afanate in urma plugului, este indicat sa se foloseasca grapa stelata, care faramiteaza si niveleaza solul arat.

5. Alegerea corecta a adancimii de arat si schimbarea acesteia de la un an la altul. Pentru a preveni formarea hardpanului, se impune modificarea adancimii de arat pe aceeasi parcela de teren de la un an la altul. Daca se executa aratura la aceeasi adancime, an de an, mai cu seama pe terenurile umede cu textura fina, exista riscul ca in partea superioara a orizontului subarabil, sa se formeze hardpanul numit popular si talpa plugului sau podul brazdei.

6. Directia de arat si metoda folosita. Este indicat sa se schimbe de la un an la altul, pe aceeasi parcela, directia de arat si metoda de arat, pentru a evita denivelarea terenului. In cazul in care forma terenului permite, este indicat ca aratura sa se faca perpendicular pe directia randurilor de plante. In acest caz solul se lucreaza mai bine si mai uniform.

7. terenurile in panta trebuie arate obligatoriu de-a lungul curbelor de nivel pentru a preveni eroziunea solului.

8. Nivelarea terenurilor inainte de arat. Pe terenurile care prezinta denivelari, pentru a obtine o aratura uniforma si de calitate, se va practica in prealabil o lucrare de nivelare.

9. Constructia plugului si perioada de executare a araturii. Constructia plugului influenteaza calitatea araturii indeosebi prin forma cormanei. Starea de ascutire a pieselor active influenteaza calitatea araturii dar si rezistenta la arat, in special pe solurile grele si uscate. In ceea ce priveste epoca de executare a araturii, ca regula generala, trebuie arat imediat dupa recoltarea plantei premergatoare.

10. Viteza de deplasare a agregatului tractor-plug trebuie sa fie in corelatie cu conditiile de sol. In general, viteza agregatului cuprinsa intre 5 si 7 km/ora asigura o aratura buna, afanata, cu brazde bine intoarse si maruntite. In cazul in care gradul de acoperire al solului cu resturi vegetale este mare, se reduce viteza de deplasare a agregatului de arat si se mareste adancimea de lucru. Vitezele mari de lucru sunt recomandate pe solurile cu stare culturala buna, lipsite de buruieni si cu miriste mica. La viteza mare se inrautateste incorporarea miristii si se inregistreaza variatii mari in ceea ce priveste adancimea de lucru.