LINTEA

LINTEA

1. Importanta. Biologie. Ecologie

1.1. Importanta

Boabele sunt folosite in alimentatia omului in diferite preparate, la fabricarea unor sortimente de salam si ciocolata. Faina de linte se poate adauga in proportie de 10 - 12% in faina de grau la prepararea painii. Boabele se pot. folosi si in hrana animalelor, uruite sau intregi (lintea maruntita se da la pasari). Paiele si pleava sunt mai fine ca Ia mazare si contin 9 - 12% proteina, fiind consumate integral de animale.

1.2. Compozitie chimica

Boabele de linte contin in medie: 14% apa, 25,5% proteine, 1,9% lipide. 52,2% glucide, 3,4% celuloza si 3% substante minerale.

13. Raspandire

Pe glob, lintea se cultiva pe circa 3,7 milioane ha (8,1 q/ha) din care peste 70% in Asia (2,6 milioane ha). Tari mai mari cultivatoare de linte sunt: India. (1,4 milioane ha), Turcia (380 mii ha) etc. ("Production yearbook", 2001). In tara noastra se cultiva circa l .000 ha cu linte.

1.4. Sistematica. Soiuri

Lintea face pante din tribul Vicieae, genul Lens, care cuprinde mmeroase specii. Cultivata, este Lens culinaris Medic. (Sin. Ervum lens L., Lens esculenta Moench etc.), care se mparte in: ssp. macrosperma Bar. plante de 40 - 70 cm si bobul de 6 - 9 mm diametru) si ssp. microsperma Bar. plante de 20 - 40 cm si bobul de 2 - 4 mm diametru). Fiecare subspecie cuprinde mai multe varietati. Se cultiva biotipuri din ssp. macrosperma var. numularia, care are seminte verzi galbui, rar marmorate si cotiledoane galbene fig. 4.19, dupa GH. BILTEANU, 1998).

Fig. 4.19. Planta de linte (Lens culinaris ssp. macrosperma);

A - varful plantei; B - fructe; C - samanta

Soiul de linte omologat in Romania este "Oana" (din anul 1990), a carei puritate biologica este mentinuta de Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Iasi. Mai sunt in cultura si unele populatii locale de Moldova si Banat.

1.5 .Particularitati biologice

Lintea germineaza la 4 - 5C, avand rasarire hipogeicǎ.

Radacina este de tipul II, dar mai putin dezvoltata decat la mazare.

Tulpina este scunda (30 - 60 cm), ramificata, striata si firava.

Frunzele sunt paripenate, terminate cu carcei, avand 3-7 perechi de foliole lungi de l - 2 cm, inguste, iar stipelele inguste si mici.

Florile sunt grupate cate 2 - 4 in raceme, sunt de culoare alba, cu stindardul albastrui, inflorirea incepe la circa 50 de zile de la rasarire (2/3 din perioada de vegetatie), polenizarea este autogama, alogamia nefiind exclusa.

Pastaia este rombica sau ovala (10 - 15 mm lungime; 5-10 mm latime) si contine l - 3 seminte. Unele pastai sunt dehiscente sau se desprind usor de pe planta, producand pierderi.

Samanta are forma unei lentile biconvexe, marimea este in functie de subspecie (MMB 25 - 70 g) si are culori diferite. Pe plan mondial mai raspandita este ssp. macrosperma - var. numularia, din care s-au obtinut diverse soiuri.

1.6. Cerinte fala de clima si sol

Nefiind pretentioasa la caldura, arealul ei este pana la 60 latitudine nordica. Desi germineaza la 4 - 5C, rasarirea normala se petrece la 7 - 10C. Plantele suporta -6C. La inflorire si fructificare temperatura medie zilnica trebuie sa nu depaseasca 20C. Suma de grade este de 1.500 - 1.800C, din care jumatate pana in faza de inflorire.

Excesul de umiditate duce la cresterea buruienilor cu care lintea nu poate lupta, precum si la favorizarea bolilor (rugini, fainari etc.)- Ssp. macrosperma are cerinte mai ridicate la umiditate decat ssp. microsperma.

1.7. Zone ecologice

Lintea intalneste conditii foarte favorabile in centrul si nordul Moldovei, depresiunea Barsei si Campia Vinga din Banat. Portiunile limitrofe acestora din Moldova si Banat cuprind zonele favorabile.

2. Tehnologia de cultivare a lintei

2.1. Rotatie

Deoarece in toate tarile (mai putin India, Turcia), ocupa suprafete mici, lintea nu intra in rotatii. Prefera plantele prasitoare din zona ei de cultura, care lasa terenul curat de buruieni. Ca succesoare sunt cerealele paioase, in special graul de toamna, deoarece lintea elibereaza terenul devreme. Lintea nu se autosuporta, insa dupa ea poate urma orice alta planta de cultura.

2.2. Fertilizare

Pentru fiecare chintal de boabe, plus paiele respective, lintea extrage din sol 6,3 kg azot, 1,0 kg fosfor si 1,5 kg potasiu (V. VELICAN, 1972). Daca azotul si-1 procura in cea mai mare parte pe cale simbiotica, nefiind necesara fertilizarea cu acest element, in schimb fosforul da sporuri de productie.

Se recomanda aplicarea a 30 - 100 kg P2O₅, in functie de gradul de aprovizionare a solului in fosfor.

2.3. Lucrarile solului

Sunt ca cele de la mazare, urmarindu-se in mod deosebit combaterea buruienilor.

2.4. Samanta si semanatul

Samanta de linte trebuie sa aiba peste 97% puritate, iar germinatia sa fie peste 85%. Inocularea cu bacterii fixatoare de azot aduce sporuri de productie.

Semanatul se face in prima urgenta, intarzierea semanatului face ca rasarirea plantelor sa fie neuniforma, cultura se imburuieneaza, iar seceta din vara diminueaza legatul. Semanatul cu 10 zile intarziere a micsorat productia cu 400 -500 kg/ha (D. IONESCU si colab., 1967).

Densitatea la semanat este cuprinsa intre 180 - 220 boabe germinabile pe m² pentru lintea mare (ssp. macrosperma) si 250 - 300 boabe/m² pentru lintea marunta (ssp. microsperma).

Distanta intre randuri este de 12,5 cm, folosindu-se semanatori universale.

Adancimea de semanat este de 3 - 5cm.

Cantitatea de samanta la hectar este de circa 100 kg/ha la lintea mare si 80 kg/ha la lintea mica.

Fig. 4.20. - Planta de lintoi: Vicia sativa var. lensisperma

2.5. Lucrarile de ingrijire

Dupa semanat se face tavalugitul, iar dupa rasarire, cand plantele au 6 - 8 cm, se trece cu grapa cu colti reglabili, care distruge crusta si buruienile in curs de rasarire. Buruienile se pot combate cu erbicidele folosite la mazare.

Plivitul biologic se face pentru a inlatura "lintoiul" (Vicia saliva var. lensisperma), care in lan se deosebeste de linte avand un habitus mai mare, foliole mai mari si mucronate, iar florile colorate (fig. 4.20); in loturile semincere plivitul biologic este obligatoriu.

2.6. Recoltare

Desi pastaile se coc treptat, avand inflorescente mai putine, esalonarea coacerii este mai redusa decat la mazare. Lintea se recolteaza cand pastaile din treimea de jos a plantei sunt galbene-brune, au seminte tari, pastaile de mijloc sunt galbene, iar cele superioare inca verzi. De aceea, recoltatul se face in doua faze: se taie plantele (cu coasa sau cositori mecanice) si raman pentru uscare in brazde sau se aduna in poloage; dupa uscare se treiera direct in camp cu combina sau se transporta la batoze reglate ca si pentru alte leguminoase. Lintea are capacitatea de productie de l O - 15 q/ha. La noi in tara productiile au variat intre 6-8 q/ha, fiind apropiate de media pe plan mondial.