BOLILE OVAZULUI

BOLILE OVAZULUI

Bacterioze

1. Arsura aureolata - Pseudomonas syringae pv. coronafaciens

Aceasta boala a fost descrisa in 1909 in S.U.A. de cercetatorul Manns, apoi s-a identificat in culturile de ovaz din mai multe tari ale Europei. In Romania a fost semnalata in 1939 de V. Ghimpu si studiata de E. Docea si V. Severin (1965).

Simptome. Pe plantele tinere boala se manifesta prin aparitia unor pete ovale, umede, in dreptul carora tesuturile se inrosesc si se usuca. Pe frunzele plantelor mature apar, incepand de la varf si de la margini, rani mici, brune, lungi de unul sau mai multi milimetri. In jurul tesuturilor afectate apare o zona de decolorare ce formeaza inelele, caracteristice acestei boli bacteriene, lungi de 2-26 mm si late de 1-5 mm. Prin unirea zonelor decolorate pot sa se formeze dungi galbene pe toata lungimea frunzei.

Zonele aureolate devin brune si vor fi in faza finala bine delimitate de restul frunzei prin dungi fine brun-roscate.

Transmitere-raspandire. Bacteria ierneaza in samanta si in resturile vegetale in care isi pastreaza viabilitatea pana la 4 ani. Raspandirea in camp a agentului este facuta prin intermediul vantului si a picaturilor mici de ploaie. Infectiile se realizeaza usor daca temperatura este in jur de 28^oC si daca tesuturile plantelor sunt umectate cu apa.

Prevenire si combatere. Elliot recomanda dezinfectarea semintelor cu aer cald la 100^oC timp de 30 ore. Tratamentele chimice seminale cu solutie de formalina (1:300) sau cu streptomicina 50 ug/ml, dau rezultate foarte bune dar sunt scumpe si greu de executat, deoarece presupun udarea si apoi uscarea semintelor. Intrucat in natura bacteria este semnalata si pe secara, se vor evita asolamentele cu ovaz si secara.

Boli produse de ciuperci

2. Taciunele zburator Ustilago avenae

Boala este cunoscuta in toate tarile cultivatoare de ovaz dar produce pagube mari (10-15 %) numai in cazul in care nu s-au facut tratamentele seminale obligatorii.

Simptome Plantele bolnave se pot recunoaste usor in lan in momentul premergator aparitiei paniculelor cand, burduful este de culoare galbena-verzuie si se deschide mai tarziu decat la plantele sanatoase. Paniculele bolnave sunt drepte, cu ramificatii putin rasfrante si cu spiculetele distruse, transformate intr-o pulbere bruna-negricioasa de spori. Glumele pot fi total sau partial distruse, in acest ultim caz, partea lor superioara persista si formeaza deasupra masei de spori un invelis fragil, ce se rupe si sporii sunt imprastiati de vant (fig.8.22).

In functie de modul de raspandire al masei sporifere ce poate fi mai mult sau mai putin compacta, se disting doua forme ale bolii:

- forma de taciune zburator moale, ce apare pe vreme secetoasa si calduroasa si se caracterizeaza prin distrugerea totala a paniculului si raspandirea rapida a sporilor;

- forma de taciune zburator tare, ce apare pe vreme racoroasia si umeda si se caracterizeaza prin distrugerea partiala a paniculului (numai spicule]ele inferioare). Masa sporifera este dura, compacta si se raspandeste greu, abia la recoltare.

Rareori se poate constata si atacul ciupercii pe frunze sub forma de dungi negre pulverulente.

Transmitere-raspandire. Ciuperca se raspandeste in timpul infloririi ovazului prin sporii de rezistenta purtati de vant, iar de la un an agricol la altul va rezista in semintele infestate sau infectate .

Prevenire si combatere. Se recomanda cultivarea soiurilor rezistente si tratarea preventiva a semintelor cu fungicide sistemice: Raxil-2,5 kg/t; Baytan F PUS-2 kg/t; Prelude SP-2 kg/t; Vincit P- 2 kg/t sau Benit universal-2 kg/t.