MANAGEMENTUL CALITATII

Nota introductiva

Calitatea produselor si serviciilor s-a impus ca un factor determinant al copetitivitatii intraprinderilor. Realizarea unei cotituri radicale in domeniul imbunatatirii calitatii produselor si seviciilor trebuie sa costitue o preocupare prioritara pentru intreaga economie. In prezent, se profileaza tot mai mult ca o solutie profitabila pentru dezvoltarea intreprinderilor "managementul calitatii". Rolul de coordonare revine conducerii de varf, dar implementarea managementului calitatii se realizeaza cu participarea tuturor membrilor.

Avand in vedere cele prezentate mai sus, consideram oportun introducerea in aria curriculara Tehnologii, a liceului tehnologic, profilul Resurse naturale si protectia mediului, disciplina Managementul calitatii, in clasa a X-a, pentru ca formeaza un sistem de concepte generale care vor capata specificitate in clasele a XI-a si a XII-a pentru fiecare specializare a profilului.

Disciplina se studiaza o ora pe saptamana.

La elaborarea curriculum-ului pentru Managementul calitatii clasa a X-a, s-au avut in vedere urmatoarele:

noua structura a sistemului de invatamint liceal din Romania;

necesitatea de a oferi prin curriculum un raspuns mai adecvat cerintelor sociale, exprimat in termeni de achizitii finale usor evaluabile la incheierea ciclului inferior al liceului.

Locul modulului in cadrul planului de invatamant, lista cu rezultatele invatarii care apartin modulului

Modulul reprezinta unitatea de competente tehnice generale "Managementul calitatii"

In programa scolara a fiecarei unitati de competente ii corespund rezultatele invatarii formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Atingerea rezultatelor invatarii (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate.

Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate prin programa in vederea realizarii continuturilor sau isi alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa.

Intrucat programa scolara reprezinta elementul central in realizarea proiectarii didactice, trebuie lecturat cu atentie sporita modul de parcurgere, in ordine cronologica al continutului prezentat in capitolul 4 - Sugestii metodologice.

Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate criteriile de realizare, exprimate in cunostinte, abilitati, atitudini, pentru dobandirea competentelor individuale si probele de evaluare ale performantelor elevului.

Lista cu rezultatele invatarii care apartin modulului

1. Identifica elementele sistemului de management al calitatii

2. Analizeaza procese si faze de proces pentru imbunatatirea calitatii acestora in domeniul

cultivarii plantelor si cresterii animalelor.

3. Aplica proceduri adecvate de implementare a managementului calitatii in sectorul cultivarii

plantelor si al cresterii animalelor

4. Asigura imbunatatirea continua a calitatii in unitatile agricole

Tabel de corelare intre rezultatele invatarii si continuturi formative

4. Sugestii metodologice

4.1. Explicarea corelatiilor intre rezultatele invatarii si continuturile formarii

Competentele pentru abilitatile cheie, competentele tehnice generale si competentele tehnice specializate se formeaza instruire teoretica.

Continuturile corespunzatoare rezultatelor invatarii se coreleaza cu numarul de credite pentru unitatile de competente care corespund numarului de ore din planul de

invatamant pentru tipul de instruire.

Pentru pregatirea teoretica la modulul ,,Managementul calitatii" sunt alocate . de ore.

La baza elaborarii programei a stat standardul de pregatire profesionala, care are urmatoarea structura:

Unitatea de competenta

Nivelul

Valoarea creditului

Rezultatele invatarii

Criterii de realizare cu privire la abilitati, cunostinte, atitudini

Cerinte cu privire la evaluare

Prin calificarile de la nivelul liceului inferior elevii trebuie sa dobandeasca abilitati si cunostinte generale despre domeniul de pregatire care sa le permita sa continue pregatirea la nivelul 3 sau sa se integreze pe piata muncii.

Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor tehnice specializate, cerute de nivelul de formare si de calificare. Acest obiectiv se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, in care activitatea didactica este centrata pe elev.

Exista numeroase metode si procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de continut, acelea care conduc la formarea competentei specifice continutului.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, proiectul au eficienta maxima in procesul de invatare, stimuleaza gandirea logica, cauzala, analitica, ca si imaginatia si creativitatea elevilor.

Procesul de formare / invatare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:

proiectarea de la Curriculum-ul National - la planificarea anuala - la proiectarea unitatilor de invatare;

transpunerea proiectului in activitati didactice concrete;

evaluarea procesului care se desfasoara in clasa in vederea reglarii lui prin analiza feedback-ului obtinut.

Ordonarea cronologica a continuturilor formative

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa faca distributia in functie de specificul zonei, resursele materiale ale scolii si ale agentului economic

4.2 Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare/invatare:

Intregul demers didactic depus de profesor in procesul de predare-invatare, trebuie sa fie focalizat pe formarea abilitatilor cheie si a competentelor tehnice generale si specializate cerute de calificare. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant.

I. Planificarea calendaristica - este un instrument de interpretare personalizata a programei, care asigura un demers didactic concordant cu situatia concreta din clasa. Se recomanda ca planificarile calendaristice sa fie elaborate pentru intreg anul scolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizarii curriculum-ului pe intreg anul.

Elaborarea planificarilor pentru clasa a X-a presupune urmatoarele etape:

Studierea atenta a programei si a manualului pentru care s-a optat.

Corelarea rezultatelor invatarii si continuturilor din programa cu unitatile / lectiile din manual in care se regasesc.

In cazul in care manualul nu acopera in totalitate programa, cautarea altor resurse didactice.

Stabilirea succesiunii unitatilor de invatare (ora / ore de curs) si detalierea continuturilor tematice pentru fiecare unitate in raport cu acele rezultate ale invatarii care le sunt asociate prin programa.

Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de invatare, in concordanta cu competentele specifice vizate.

Structura planificarii calendaristice

In aceasta rubrica vor fi incluse si valorile si atitudinile vizate cu preponderenta de unitatea de invatare respectiva

II. Proiectarea unei unitati de invatare

Metodologia de proiectare a unei unitati de invatare consta intr-o succesiune de etape inlantuite logic, ce contribuie la detalierea continuturilor, in vederea dobandirii rezultatelor invatarii.

Etapele proiectarii sunt aceleasi oricare ar fi unitatea de invatare vizata.

In proiectarea si realizarea demersului didactic, sugeram deplasarea semnificativa de accent de pe continuturi pe rezultatele invatarii si centrarea pe elev ca subiect al activitatii instructiv-educative.

Fiecare lectie beneficiaza de folosirea a doua, trei metode, in functie de ceea ce se doreste a se forma, precum si de mijloacele didactice adecvate.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot dobandi cunostintele si abilitatile definite.

Activitatile din cadrul laboratorului tehnologic vor fi realizate prin vizite la institutiile implicate in monitorizarea calitatii mediului (Agentii de Protectia Mediului, Statii meteo si Statii hidrologice).

Tipurile de activitati de invatare listate mai jos sunt orientative; alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor. Profesorul are libertatea de a alege metodele si tehnicile didactice si de a propune noi activitati de invatare in masura sa asigure dobandirea rezultatelor invatarii prevazute de standardele de pregatire profesionala programa.

In vederea centrarii invatarii pe elev si pentru asigurarea formarii competentelor specifice prevazute de programa se recomanda:

utilizarea unor metode active / interactive (de exemplu, invatarea prin descoperire,

invatarea problematizata, invatarea prin cooperare);

realizarea de proiecte si portofolii;

utilizarea calculatorului;

desfasurarea unora dintre activitati cu participarea unor reprezentanti ai domeniului de

pregatire.

5. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice generale din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea rezultatelor invatarii specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt:observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumente de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata tot mai frecvent, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare - invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, abilitatile si atitudinile dupa criterii definite.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si in concordanta cu probele de evaluare formulate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Pentru evaluarea achizitiilor (in termeni cognitivi, afectivi si performativi) elevilor, a competentelor prevazute de programele scolare, la orele de tehnologii se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

Observarea sistematica (pe baza unei fise de observare)

Tema de lucru (in clasa, acasa) conceputa in vederea evaluarii

Proba practica

Investigatia

Proiectul

Portofoliul

Autoevaluarea

Bibliografie

Olaru, M., - Managementul calitatii, Editura Economica Preuniversitaria,

Bucuresti, 2005,

Dragulanescu, N., Niculescu, C., - Managementul calitatii, Editura Niculescu ABC,

Bucuresti, 2000,