ORGANIZAREA EXPLOATARII PAJISTILOR MONTANE

ORGANIZAREA EXPLOATARII PAJISTILOR MONTANE

1.Nota introductiva

I. Modulul Organizarea exploatarii pajistilor montane a fost conceput pe baza unei singure unitati de competenta Organizarea exploatarii pajistilor montane prevazuta in Standardul de Pregatire Profesionala pentru nivelul 3, calificarea Tehnician agromontan.

Modulul Organizarea exploatarii pajistilor montane ocupa pozitia a cincia in planul de invatamant al clasei a XI-a, stagii de pregatire practica, Liceu tehnologic, ruta directa.

Din tabelul Lista unitatilor cheie si a modulelor unde sunt parcurse si evaluate, aflate in prefata programei, observam ca modulul 5 "Organizarea exploatarii pajistilor montane" nu se agrega cu nici o unitate de competente pentru abilitatile cheie.

Modulul Organizarea exploatarii pajistilor montane este integrat in curriculum clasa a XII, stagii de pregatire practica, pentru calificarea "Tehnician agromontan" nivelul 3 si se studiaza intr-un numar de de ore laborator tehnologic.

Competentele acestei unitati se trateaza si se evalueaza la modulul Organizarea exploatarii pajistilor naturale montane.

Unitati de competenta tehnice specializate:

xxx Organizarea exploatarii pajistilor montane

2.Locul modulului in cadrul planului de invatamant, lista cu rezultatele invatarii care apartin modulului

Lista cu rezultatele invatarii:

1. Organizeaza exploatarea pasunilor

2. Organizeaza exploatarea fanetelor.

3. Supravegheaza ameliorarea pajistilor prin masuri de suprafata

4.Asigura ameliorarea pajistilor prin masuri radicale

5. Determina calitatea fanului

Unitatea de competenta, se trateaza complet si se evalueaza la modulul "Organizarea exploatarii pajistilor montane"

2. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

4. Sugestii metodologice

4.1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele pentru abilitatile cheie, competentele tehnice generale se formeaza prin orele de laborator tehnologic.

Modulul Organizarea exploatarii pajistilor montane va fi parcurs sub forma de laborator tehnologic, in stagii de pregatire practica comasata.

Continuturile corespunzatoare acestei unitati de competenta se vor parcurge sub forma de aplicatii pentru formarea de aptitudini care sunt particularizate in functie de domeniul de pregatire si posibile iesiri ocupationale. Pentru parcurgerea acestor aplicatii se vor folosi metode de predare invatare sub forma de: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvari de probleme si simulari. Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competenta care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru orele de laborator tehnologic.

Pentru modulul "Organizarea exploatarii pajistilor montane" sunt alocate un numar de xx ore de laborator tehnologic.

Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul de specialitate cu clasa impartita pe grupe.

Parcurgerea cronologica a continutului tematic:

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa faca distributia in functie de specificul zonei, resursele materiale ale scolii si ale agentului economic.

4.2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare:

Unitatea de competente tehnice specializate 18 "Organizarea exploatarii pajistilor montane" este cuantificata cu 1 credite. Ea are in structura sa nivelul, valoarea creditului,rezultatele invatarii,criterii de realizare cu privire la cunostinte, abilitati ,atitudin si probe de evaluare.

Profesorului ii revine responsabilitatea de a proiecta din timp activitatea didactica, folosind metode si mijloace de invatare adecvate, care sa permita realizarea competentelor individuale cerute de calificarea Tehnician agromontan.

In activitatea de proiectare si pentru ca procesul de predare-invatare sa fie cel preconizat, profesorul va elabora din timp fise de lucru, fise de documentare, probe de evaluare si autoevaluare, va pregati materialele, aparatura si instrumentele necesare unei bune desfasurari a lectiei.

Pentru aplicarea curriculum-ului, procesul de predare-invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie, competentelor tehnice generale si competentelor tehnice specializate, cerute de nivelul de formare si de calificarea Tehnician agromontan.

Exista numeroase metode si procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de continut, acelea care conduc la formarea competentei specifice continutului.

Se recomanda ca la nivelul 3 sa se foloseasca metode didactice centrate pe elev care stimuleaza gandirea logica, cauzala, analitica, ca si imaginatia si creativitatea elevilor. Aceste metode ar putea fi metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea, exercitiul.

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie, competentele tehnice generale din Standardul de Pregatire Profesionala.

Metoda proiect ar putea fi abordata de catre profesorul de specialitate in cadrul orelor de laborator, instruire practica sau instruire practica comasata.

Autoevaluarea este una din metode care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile.

Metodele de evaluare utilizate, beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de realizare si cu probele de evaluare introduse in Standardul de Pregatire Profesionala.

Intreg demersul didactic depus de profesor in procesul de predare-invatare, trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice generale cerute de calificarea Tehnician agromontan.

Acest obiectiv se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant.

Fiecare lectie beneficiaza de folosirea a doua, trei metode, in functie de ceea ce se doreste a se forma, precum si de mijloacele didactice adecvate.

Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizata clasa, recomandam ca fiecare elev sau fiecare grupa sa primeasca o fisa de lucru cu sarcini concrete, material bibliografic si va avea sarcini pe care va trebui sa le rezolve in timp adecvat si anuntat de profesor. Consideram folosirea fiselor de instruire foarte adecvata la acest modul, ele gasindu-si utilitatea pentru diferite momente ale lectiei Aceste fise nu vor urmari notarea elevilor ci doar o mai buna insusire a cunostintelor transmise pe baza unui efort concret de munca din partea fiecarui elev. Analiza ulterioara a acestor fise poate furniza profesorului informatii deosebit de pretioase referitoare la segmentul de invatare care nu a fost perceput corespunzator de elevi, dandu-i posibilitatea sa-si restructureze informatia pentru lectiile viitoare.

4. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

In orele de laborator tehnologic, evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic. Pentru evaluarea achizitiilor elevilor, a competentelor prevazute de programele scolare, se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

observatia sistematica (pe baza unei fise de observare)

tema de lucru (in clasa, acasa) conceputa in vederea evaluarii

proba practica

investigatia

proiectul

portofoliul

autoevaluarea

In continuare exemplificam modul de utilizare a instrumentelor de evaluare pentru continuturile modului xx si anume a proiectului ca metoda si instrument de evaluare.

Proiectul este o activitate complexa de invatare care se preteaza foarte bine ca instrument de evaluare, atat formativa cat si sumativa. Proiectul este o activitate individuala sau in grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece incurajeaza cooperarea si dezvolta competente de lucru in echipa. Un avantaj important al proiectului este ca da posibilitatea elevilor de a lucra in ritm propriu, de a-si folosi mai bine stilul propriu de invatare si permite invatarea de la colegi. Proiectul pune elevii in situatia de a lua decizii, de a comunica si negocia, de a lucra si invata in cooperare, de a realiza activitati in mod independent.

Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe si necesita pregatirea profesorului si a elevilor in ideea lucrului in echipa, prin cooperare, atat in clasa cat si in afara clasei.

Grupul poate fi alcatuit din doua pana la zece persoane in functie de marimea clasei, natura obiectivelor si experienta participantilor, dar un numar de patru-cinci participanti reprezinta marimea ideala pentru grupurile care au de indeplinit obiective precise. Proiectele realizate in grupuri mari sunt greu de monitorizat. Sarcinile profesorului vizeaza organizarea activitatii, consilierea (da sugestii privind surse sau proceduri) si incurajarea participarii elevilor; este esentiala neimplicarea sa in activitatea propriu-zisa a grupurilor de elevi (lasand grupul sa lucreze singur in marea majoritate a timpului), interventia sa fiind minima si doar atunci cand este absolut necesara. Este insa la fel de important sa se evite ca elevii sa fie pusi in situatia de a avea esecuri majore.

Elevii pot fi notati pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare si / sau pentru produsul realizat. Competentele tehnice se pot urmari atat pe perioada elaborarii proiectului cat si la prezentarea acestuia. Abilitatile cheie pot fi evaluate pe durata desfasurarii proiectului.

In continuare, pentru evaluarea rzultatelor invatarii 2 Organizeaza exploatarea fanetelor, 3 Supravegheaza ameliorarea pajistilor prin masuri de suprafata, 5 Determina calitatea fanului propunem realizarea unui proiect cu tema: Aplicarea celor mai bune masuri de imbunatatire a unei pajisti, pentru obtinerea unei productii mari de fan si de calitate.

Durata de elaborare: 20 de zile

Organizarea clasei: grupe de 4 elevi

Evaluatorul poate sa utilizeze o fisa de evaluare de urmatorul tip: Fisa de evaluare

Nota in atentia evaluatorului: Evaluarea se va face prin bifarea de fiecare data a unei casute in coloana Verificare din fisa de evaluare cand s-a demonstrat atingerea unei etape. In momentul in care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

In cazul in care competenta nu se valideaza, se impun recomandari din partea evaluatorului.

Acestea sunt doar cateva sugestii de evaluare a competentelor . Ramane la latitudinea profesorului sa-si instrumenteze lectia in functie de resursele umane si materialele de care dispune. Recomandam folosirea frecventa a aplicatiilor practice.

BIBLIOGRAFIE

Neculai Dragomir - Pajisti si plante furajere ,tehnologii de cultivare colectia revistei ferma , editura Eurobit ,Timisoara 2005.

Ccatinca Scriosteanu -Producerea ,conservare a si pastrarea nutreturilor . manual pentru grupurile scolare agricole, clasa-aix-a, Bucuresti 1992