RELANSAREA AGRICULTURII IN ROMANIA - Criza agriculturii romanesti, Ajustarea structurilor agricole romanesti

RELANSAREA AGRICULTURII IN ROMANIA - Criza agriculturii romanesti, Ajustarea structurilor agricole romanesti.

1 Criza agriculturii romanesti

Tara noastra nu face parte dintre tarile nevoite sa importe cantitati substantiale de hrana, dimpotriva, configuratia geografica si clima sunt favorabile noua, pentru ca in conditii normale, Romania sa satisfaca necesitatile alimentare ale unei populatii de doua ori si jumatate mai mari decat numara in prezent. Scaderea productiei ne-a dus insa in situatia paradoxala de a importa, cand de fapt ar trebui sa exportam. In loc sa valorificam la maximum potentialul agricol, noi il neglijam, iar consecintele duc la scaderea nivelului de trai.

Legea nr. 18/1991 si legea 1/2000 reprezinta acte de justete in ceea ce priveste restituirea terenurilor agricole fostilor proprietari. Retrocedarea terenurilor a avut mai multe efecte negative decat pozitive, desi aceasta reprezentau un inceput bun al reformei.; este nevoie si de o politica ferma si coerenta. Datorita faptului ca proprietatea funciara este in prezent foarte faramitata, legea 1/2000 vine sa mareasca aria terenurilor agricole retrocedabile de la 10 la 50 ha.

Pentru a fi eficienta, legea 18 ar fi trebuit sa fie urmata de masuri de stimulare financiara si de sprijinire a asociatiilor de proprietari. Este nevoie de o companie de informare bine condusa care sa convinga taranii de efectele benefice ale asocierii si de asemenea sa-i convinga de necesitatea schimburilor de terenuri intre ei, astfel inat o persoana sa detina toate locurile sale la un loc.

Ministerul Agriculturii si Alimentatiei propune organizarea a maxim 10 societati cu specific de imbunatatiri funciare, organizate pe centre de productie la nivel judetean. Astfel "Sistemul National de Imbunatatiri Funciare" propune: lucrari de imbunatatiri funciare noi, dezvoltare si intretinere; activitati de productie si executie pentru terti (interne si externe); activitati de irigatii si de desecare.

Costurile productiei agrare nu au o importanta mai mica. Lipsa mecanizarii si modernizarii, preturile ridicate ale ingrasamintelor, semintelor si substantelor chimice necesare conduc producatorul in situatia de a acoperii costuri de productie pe care nu si le permite. Din acest motiv multi dintre producatori au renuntat sa produca pentru piata, preferand sa produca pentru autoconsum.

2 Ajustarea structurilor agricole romanesti

Nivelul de dotare tehnica este precar, la noi este de peste 60 ha la tractor, fata de 12,7 ha/tractor cat este media europeana. Acesta si alte cauze au dus la randamente medii la hectar scazute, reprezentand mai putin de 50% fata de principalele tari membre ale UE.

Agricultutra noastra, cu peste 4 mil. de gospodarii si peste 3 mil. de persoane active, nu asigura hrana necesara pentru 23 mil. locuitori, fata de U.E. unde 7,8 mil. de agricultori produc hrana pentru 350 mil. locuitori si un important surplus pentru export. Aceasta stare de fapt este un puternic obstacol in calea integrarii. Romania este in prezent o tara europeana cu cei mai multi agricultori, cca 37% din totalul populatiei active. Acestia reprezinta aproape 40% din numarul agricultorilor existenti in prezent in U.E., unde ponderea populatiei active in agricultura in totalul activilor este de numai 5,3%.

Reforma politicii agricole in Romania este un proces care nu va depinde numai de situatia interna si de evolutia Politicii Agricole Comunitare, ci si de evolutia situatiei internationale, de raportul de forte intre cei doi mari competitori: Statele Unite si Uniunea Europeana.

Asezarea agriculturii si a intregului sistem agroalimentar pe principii concurentiale, consolidarea mediului de afaceri care sa conduca la cresterea ofertei interne de produse agroalimentare in vederea functionarii filierelor si asigurarea unei cresteri economice neinflationiste se pot baza numai pe o agricultura viabila. Agricultura de subzistenta produce inflatie, generata de dezechilibre cerere-oferta si cresterea pretului la produse de baza in alimentatia populatiei, decaderea pietei interne si cresterea dependentei de import .

Procesul de negociere in vederea integrarii Romaniei in UE presupune o peroada de timp in care sa se accelereze ajustarea structurala la exigentele modelului european de agricultura. Decalajele existente intre agricultura noastra si cea a tarilor dezvoltate sunt mari si tin de nivelul general de dezvoltare economica. Romania intampina mari obstacole din cauza lungii perioade de timp in care a dominat economia de comanda, a intarzierii reformelor si a greselilor facute in politica agricola, care vor prelungi perioada de organizare a exploatatiilor comerciale si ne va costa mult.

Solutia cresterii performantei societatii comerciale agricole este privatizarea moderna, prin mentinerea fermei mari ca unitate de baza si modernizarea tehnica.

Ajustarea structurilor agricole trebuie sa urmareasca modernizarea exploatatiilor astfel incat sa devenim competitivi pe piata interna si internationala. Rezultatul acestor transformari este pozitiv daca se asigura un grad normal de autosuficienta alimentara si daca se obtin avantaje de pe urma integrarii in UE. Rezultatele financiare oferite de aceasta si de organismele financiare internationale constituie un mare avantaj si trebuie gestionate cu pricepere si folosite pentru modernizarea structurilor agricole.

Toata lumea stie ca la asocierea Romaniei la Uniunea Europeana, negocierile dosarului agricol au fost cele mai dificile. La ultimele tratative de integrarea a tarii noastre s-a negociat problema pamantului arabil al Romaniei. Astfel, la inceput mai voalat, apoi mai direct ni se spune ca Romania va trebui sa renunte la 2 mil. ha teren arabil, pentru a putea adera la

UE. Din acest motiv s-au nascut o serie de intrebari, cum ar fi: este posibil ca tara noastra sa renunte la 21,41% din suprafata arabila in conditia in care si asa securitatea alimentara este grav afectata?; In ce zone ale tarii se va putea produce aceasta trecere?

Suntem indreptatiti sa ne punem astfel de intrebari, deoarece statisticile arata ca doi ani la rand nefavorabili pentru agricultura ar avea consecinte dintre cele mai nefaste, nu numai asupra economiei nationale, care si asa se clatina, ci si asupra populatiei tarii, care a inceput sa detina toate recordurile negative ale Europei in materie de sanatate.

3 RAPORTUL COMISIEI EUROPENE IN ANUL 2001

In anul 2000 agricultura a adus aproximativ 12,6% din beneficiul total al Romaniei, fata de 14,8% in 1999. La sfarsitul anului 2000 si inceputul anului 2001 situatia din agricultura era dificitara datorita secetei care a afectat intreaga tara. Scaderea productiei a fost serioasa (aproximativ 20%) in ciuda extinderii suprafetelor cultivate. Exporturie de produse agricole au scazut cu 30% in 2000 fata de 1999. Exportul se ridica la 337 mil euro, iar importul la 1010 mil euro. Deficitul in agricultura a fost estimat la 22% din deficitul total al Romaniei.

In anul 2000, importul in Comunitatea Europeana a produselor agricole romanesti a scazut la 224 mil euro, iar imoprturile tarii noastre a produselor provenite din Uniunea Europeana au crescut cu 24% (cu 332 mil euro). Balanta schimburilor se inclina deci catre Comunitatea Europeana cu 107 mil euro, fata de 39 mil Euro in 1999.

In anul 2001, alocarea de la bugetul de stat pentru agricultura si silvicultura a fost de 403 mil euro. Seceta anului trecut a condus Guvernul la necesitatea de a investi in irigatii inca 14% din alocatiile acordate agriculturii.

 In domeniul alimentatiei publice, Romania a elaborat inca de la inceputul lui 2001 o strategie care a actionat pe linia modernizarii, prelucrarii si producerii alimentelor, insa mai trebuie facute eforturi considerabile in aceasta ramura. In ceea ce priveste calitatii alimentelor, lipsa resurselor care ar trebui alocate Agentiilor Sanitar-Veterinare continua sa fie un obstacol important. 

In ciuda incercarii de privatizare a firmelor din agricultura, multe continua sa fie de stat si sa acumuleze pierderi. In timp ce restructurarea industriei agro-alimentare este ingrijoratoare, au fost facute progrese in modul de prelucrare a alimentelor.

In ceea ce priveste reforma pamantului, aceasta este inca foarte lenta. Fragmentarea terenurilor agricole determina o mai mare ineficienta a fermelor.

 Acreditarea Agentiei SAPARD s-a realizat, totusi pregatirea structurilor necesare functionarii Organizatiei Pietelor Comune (Common Market Organization) nu s-a terminat. Se observa progresul facut in domeniul legislativ, dar in general, dezvoltarea din spatiul rural ramane limitata.

Ministerul Agriculturii si institutiile subordonate lui trebuie sa ia masuri urgente pentru cresterea calitatii administrative pentru a putea deveni competent, de a putea implementa mecanismele manageriale ale Politicii Agricole Europene (Common Agricultural Policy), iar in particular de a imbunatati sistemul intern de Administratie si Control.

4  PROGRAMUL DE GUVERNARE

Obiectivul principal al Programului de guvernare in domeniul agricol il constituie stoparea declinului, redresarea treptata si asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii, in concordanta cu potentialul natural, economic si uman al Romaniei, in scopul asigurarii securitatii alimentatiei populatiei si crearea de fonduri pentru schimburile economice internationale.

Se are in vedere :

Accelerarea reformei funciare

Continuarea procesului de privatizare a societatilor cu capital majoritar de stat ( fostele IAS-uri) din agricultura

Cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricole vegetale si animale, si promovarea unor sisteme de agricultura ecologica

Atingerea parametrilor minimi de performanta in domeniul agroalimentar pentru a atinge nivelul exigentelor Uniunii Europene

Asigurarea unor programe de investitii avantajoase pentru producatorii agricoli

Sprijinirea producatorilor in vederea imbunatatirii dotarii tehnice, in special tractoare, masini agricole, utilaje echipamente, instalatii, ingrasaminte chimice, pesticide si produse petroliere

Dezvoltarea unei piete concurentiale, reale si stabile care sa asigure venituri corespunzatoare producatorilor agricoli

Promovarea unui program de dezvoltare rurala

Crearea si modernizarea structurilor agrare, mai ales a factorilor de productie, instittiilor publice si organizatiilor parteneriale si a pietii comerciale

Asigurarea unui mediu favorabil pentru atragerea capitalului strain pentru sustinerea programelor de investitii si dezvoltare a productiei agricole in Romania. Sunt mentionate Programul SAPARD si alte programe cu finantare externa.

Se urmareste redefinirea rolului si atributiilor Ministerului Agriculturii Alimentatiei si Silviculturii, si a institutiilor publice, centrale si teritoriale pe care le coordoneaza. Se doreste crearea unor structuri comprtitive cu cele din UE, in masura sa implementeze programe agrare, sustinute si din bugetul public, cum sunt: Programele SAPARD, PHARE, SPP.

Se lucreaza si asupra unor sectoare strans legate de agricultura:

- Modernizarea industriei alimentare -

Obietivul este realizarea de produse alimentare competitive, aliniate la standardele de calitate ale UE, iar pentru atingerea acestui scop trebuie accelerat procesul de privatizare sustinuta, retehnologizarea si modernizarea, atragerea de investitori straini, intensificarea controlului calitatii si salubritatii produselor alimentare - pentru protectia sanatatii populatiei, stimularii produselor alimentare diversificate, mai ales a produselelor de panificatie, a celor lactate, a preparatelor din carne si din peste, a conservelor din legume si fructe, etc.

Dezvoltarea silviculrurii -

In tara noastra, suprafata fondului forestier reprezinta 26,7% din suprafata teritoriului natiunal, cu mult sub nivelul mediu european, de aceea se doreste continuarea reformei fondului funciar prin cresterea ritmului retrocedarii padurilor catre fostii proprietari si stoparea taierilor abuzive a arborilor.

5 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ROMANIEI PE TERMEN MEDIU

In sectorul agricol, pe viitor, reforma trebuie sa vizeze securitatea alimentatiei populatiei si necesitatea modernizarii satului romanesc - se mentioneaza in strategia de aderare a Romaniei la Comunitatea Europena.

Astfel se au in vedere:

1) Cresterea suprafetelor agricole prin asociere, schimb si cumparare, descurajandu-se diviziunea proprietatii sub o anumita limita. Pentru a atinge acest obiectiv trebuie sa se promoveze formele asociative de parteneriat pe baza competitivitatii si a intereselor producatorilor agricoli in scopul promovarii progresului tehnic (este utila practica arendarii si concesionarii pe durata indelungata).

2) Continuarea reformei structurale punand accent pe exploatatiile agricole, pe privatizarea societatilor comerciale din mediul rural la care statul este majoritar. Guvernului ii revine datoria de a perfectiona cadrul legal si institutional pentru buna functionare a pietelor agricole esentiale (piata produselor, a materiilor prime si serviciilor pentru agricultura, piata creditului si cea funciara).

3) Promovarea politicilor de produs si sprijnirea cresterii eficientei economice a produselor.

4) Realizarea dezvoltarii rurale - este posibila cu ajutorul Programului SAPARD al Uniunii Europene.

 PROIECTE FINANTATE DE BANCA MONDIALA

Banca Mondiala a finalizat o serie de proiecte care vizeaza o mai buna desfasurare a activitatii agricole in Romania. Exista de asemenea unele proiecte in curs de derulare, iar altele in faza de pregatire.

 I. Proiecte finalizate

1) Proiectul de sprijinire a Fermierilor si a Intreprinderilor Agricole Private

Coordonat de Ministerul Finantelor, proiectul a fost aprobat la data de 11 iulie 1992, si s-a incheiat la data de 30 noiembrie 1998. Costul proiectului a fost de 164,7 milioane dolari SUA cre au constat intr-un imprumut de la Banca Mondiala in valoare de 100 milioane dolari SUA si alte finantari acordate de Banca Agricola si Banca Romana de Dezvoltare (64,7 milioane dolari SUA).

Proiectul urmarea sprijinirea dezvoltarii zonelor rurale, incurajarea cresterii productivitatii si eficientei in agricultura, generarea de locuri de munca si imbunatatirea nivelului de trai. Aceste obiective urmau a fi realizate prin:

a) infiintarea si extinderea intreprinderilor din zonele rurale in scopul imbunatatirii ofertei de servicii si cresterii diversitatii lor

b) efectuarea de investitii in fermele agricole pentru a creste productia

Beneficiarii acestui proiect erau taranii si intreprinderile prelucratoare de produse agricole. Au fost excluse din acest proiect investitia in societatile proprietate de stat, in productia de tutun, noi livezi, noi vii si ferme de animale.

2) ASAL - Imprumutul destinat Redresarii Sectorului Agricol

Aflat sub coordonarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, proiectul a fost aprobat la 3 iulie1997 si s-a incheiat la 31 decembrie 2000. Costul poiectului s-a ridicat la 350 milioane dolari SUA, care s-au acordat sub forma unui imprumut de la Banca Mondiala.

Principalul obiectiv al proiectului il reprezinta sustinerea reformei in agricultura, deoarece agricultura este un sector important al economiei romanesti. Reformele din cadrul ASAL sprijina efortul de stabilizare prin diminuarea rolului economic al utilajelor agricole care lucreaza in pierdere.

II. Proiecte in derulare

Proiectul de Dezvoltare a Finantarii Rurale

Coordonat de Ministerul Finantelor Publice, proiectul a fost aprobat la data de 29 martie 2001 si se va inchide la data de 31 ianuarie 2006. Costul sau este de 93 milioane dolari SUA si va fi suportat printr-un imprumut de la Banca Mondiala (50 milioane dolari SUA) si de alti finantatori precum: Guvernul Romaniei (3 milioane dolari SUA) si beneficiarii proiectului (40 milioane dolari SUA).

Proiectul are drept obiective:

a) accelerarea transformarii economiei rurale prin marirea fluxului de capital investit in acest sector.

b) cresterea rolului sectorului privat in economia rurala prin sporirea accesului intreprinderilor private la serviciile financiare

c) facilizarea integrarii in Uniunea Europeana prin creterea capacitatii economiei rurale de a investi sumele alocate de UE in cadrul "Programului Special de Dezvoltare Agricola si Rurala in Vederea Aderarii" (SAPARD)

d) reducerea saraciei rurale prin finantarea investitiilor agricole pentru segmentele de populatie saraca care nu au acces la credite.

III. Proiecte in pregatire

1) Proiectul referitor la Dezvoltarea Serviciilor Destinate Agriculturii

A fost aprobat in ianuarie 2000 si urmeaza a se finaliza in decembrie 2004. Este coordonat de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padirilor si totalizeaza fonduri in valoare de 17,4 milioane dolari SUA, dintre care 11 sunt finantate de banca mondiala, iar 6,4 de Guvernul romaniei.

Proiectul urmeaza sa sprijine cercetarea agricola si activitatile prioritare in acest sector, avand ca scop satisfacerea nevoilor inediate de tehnologie ale fermierilor particulari. Se va formula in acelasi timp un plan strategic de actiune in directia consolidarii cunostintelor din domeniul agricol si a sistemului de informatii referitoare la acest domeniu. Se vor pune la dispozitie fonduri pentru cercetarea aplicativa in domeniul agriculturii si se va sprijini Agentia Nationala de Consultanta Agricola pentru a oferi servicii de consiliere a fermierilor privati.

2) Proiect de Dezvoltare Rurala (PDR)

Este coordonat de Ministerul Agriculturii si a fost aprobat in decembrie 2000. Costurile se vor ridica la 150 milioane dolari SUA, dintre care 100 milioane reprezinta un imprumut la Banca Mondiala, iar 50 milioane vor fi suportate de Guvern.

Principalul obiectiv al Proiectului Pentru Dezvoltare Rurala (PDR) este cresterea nivelului de trai si a veniturilor in zonele rurale concomitent cu cresterea participarii zonelor si gospodariilor sarace la procesul de dezvoltare rurala. Sunt urmarite obiective importante privind dezvoltarea rurala, precum:

a) dezvoltarea resurselor rurale - cresterea capitalului social, material si uman in zonele rurale si cresterea productivitatii resurselor.

b) dezvoltarea activitatilor si pietelor din sectorul privat rural - accesul mai usor al gospodariilor rurale le pietele de marfuri agricole si de factori de productie.

c) descentralizarea zonelor rurale - dezvoltarea capacitatii administrative si financiare a administratiilor publice locale.

3) Proiectul Referitor la Reducerea Poluarii in Agricultura

Este un proiect in valoare de 8,4 milioane dolari SUA finantat de Guvern cu 2,9 milioane dolari SUA si de Programul Global de Protectie a Mediului (GEF) cu un credit nerambursabil de 5,5 milioane dolari SUA.

Peoiectul isi propune reducerea poluarii provenite din surse agricole din Romania, a apelor Dunarii si Marii Negre. In acest scop proiectul va ajuta Gunernul Romaniei in vederea:

a) incurajarii si promovarii de catre agricultori a unor practici agricole ecologice

b) intaririi capacitatii de elaborare a politicii si de reglementare la nivel national si si local

c) elaborarii unui program de constientizare a opiniei publice asupra acestei probleme.

Pe termen lung, Proiectul are drept obiectiv reducerea continutului de ingrasaminte si altor substante folosite in agricultura in apele Dunarii si Marii Negre.

4) Proiectul de Reabilitare a Sistemului de Irigatii

Este coordonat de Ministerul Agriculturii si este estimat la 100 milioane dolari SUA, din care 75 de milioane reprezinta un imprumut de la Banca Mondiala. Urmeaza sa se stabileasca suma cu care va finanta Guvernul acest proiect.

Obiectivul principal este obtinerea unui sistem echitabil de folosire a apei pentru irigatii. Fermierii privati vor beneficia in urma acestui proiect de obtinerea unei productii agricole sporite. Urmeaza a se reabilita sistemele vechi de irigatii. Peroiectul vine in sprijinul Regiei Autonome de Imbunatatiri Funciare (RAIF).

5) Proiectul de Dezvoltare a Sectorului Silvic

Este un proiect in valoare de 24,34 milioane dolari SUA care se va putea finaliza printr-un imprumut de la Banca Mondiala si prin finantare de la Guvern (urmeaza a fi stabilit in ce procent).

Proiectul urmareste cresterea contributiei resurselor silvice la economia nationala printr-o administrare durabila a acestora. Se doreste si crearea unui serviciu de dezvoltare si consultanta pentru agentii economici din domeniul silvic, si de asemenea dezvoltarea unei constiinte publice care sa vizeze administratea durabila a resurselor silvice.

7 ASISTENTA FINANCIARA IN DOMENIUL AGRICULTURII

Sunt multe programe de finantare a agriculturii romanesti, dar cele mai cunoscute si mai discutate sunt ASAL si SAPARD.

ASAL:

Programul incearca sa rezolve unele probleme precum:

- implementarea unui sistem de credite diversificat, in care sa existe mai multe forme de creditare pentru diferite tipuri de exploatatii agricole (fermieri, asociatii familiale, asociatii juridice, societati comerciale sau fostele IAS-uri).

- formarea unui sistem de credite concurential in care pietele financiare nu au beneficiari privilegiati, in care expertiza bancara sa fie focalizata pe evaluarea riscului proiectelor de imprumut, si nu pe verificarea eligibilitatii clientilor (bazata pe preferinte)

- sa fie un sistem in care riscul creditului sa ii apartina bancii comerciale sau creditorului, in general; statul nu trebuie sa intervina prin acordarea de garantii guvernamentale.

- faptul ca micii fermieri nu au beneficiat de credite subventionate in trecut; au existat multe credite dar care nu vizau micii fermieri.

- in pietele insuficient dezvoltate, interventia statului poate fi justificata.

Programul ASAL elaborat de Bnanca Mondiala are in vedere subventionarea cheltuielilor initiale de instalare a bancilor in mediul rural. De asemenea, Banca Mondiala doreste sa sprijine Guvernul in definirea unui sistem de bonuri de valoare pentru fermierii mici si mijlocii, pentru a stimula cererea de input-uri.

SAPARD / PDR

Programul urmaereste:

Modernizarea sectoarelor de productie si comercializare in conformitate cu standardele de calitate si normele Uniunii Europene

Consolidarea exploatatiilor agricole pe dimensiuni optimale

Acordarea de consultanta si instruirea producatorilor agricoli

Este principalul instrument prin care Uniunea Europeana sprijina procesul de preaderare a Romaniei, in domeniul agriculturii. Astfel 153,2 milioane euro vor fi alocte annual Romaniei de UE in perioada 2000-2006, pentru a facilita adoptarea legislatiei comunitare in domeniu si a imbunatatii competitivitatea sectorului agricol. Conform volumului acestei alocatii din partea UE, Romania ocupa locul secund (dupa Polonia). Bugetul de stat finanteaza acest proiect cu 50 nilioane euro anual.

Acordul multianual de finantare cu Comisia Europeana a fost semnat in februarie 2001. Dupa acreditarea Agentiei SAPARD de catre Comisia Europeana, urmeaza sa se intervina in domenii precum: investitii, dezvoltare si diversificare, silvicultura, pregatirea profesionala, asistenta tehnica, managementul resurselor de apa, grupurile de producatori, imbunatatirea structurilor si metode de productie.

CONCLUZII

Implicatii asupra agricultorilor. Constrangeri ale integrarii in Uniunea Europeana

Informatii trunchiate, absenta multa vreme a oricaror informatii si lamuriri din partea autoritatilor referitoare la impactul aderarii la UE asupra gospodariilor taranesti au indus la sate o anume stare de psihoza, care a provocat si continua sa provoace temeri in randul locuitorilor din mediul rural in legatura cu sansele lor de supravietuire in cadrul agriculturii comunitare. Cele mai multe dintre euromiturile fabricate si lansate de unii "binevoitori", cum ar fi disparitia inevitabila a fermelor de subzistenta, transformarea milioanelor de agricultori in someri, defrisarea viilor, scoaterea de pe piata a produselor traditionale romanesti, inchiderea abatoarelor si fabricilor de lapte, un trai mai bun pentru animale decat pentru oameni si multe altele de genul acesta nu au nici o legatura cu PAC.

O prima dovada este si faptul ca, in urma negocierilor de la Bruxeles, agricultura romaneasca a obtinut din partea Uniunii Europene cel mai mare sprijin financiar acordat unei tari care a aderat la Comunitatea Europeana. Singurele restrictii impuse sunt cele legate de sanatatea alimentelor destinate pietei, conditionari care, in fapt, au ca scop sa asigure populatiei o hrana de cea mai buna calitate si ferita de orice contaminari.

Vor disparea fermele de subzistenta dupa aderare?
Nu este vorba de asa ceva. Politica Agricola Comuna (PAC) nu este destinata gospodariilor de subzistenta (care produc exclusiv pentru consumul propriu), ci fermele care produc si pentru piata, pe care le sprijina financiar pentru a deveni viabile. De un anumit sprijin financiar se bucura chiar si fermele de subzistenta care exploateaza mai mult de un hectar teren arabil, fara a li se impune ce anume si cat sa cultive. In conditiile concrete ale structurii de proprietate funciara din Romania, ramane la latitudinea guvernului sa decida limita minima de suprafata care urmeaza sa fie subventionata din fonduri comunitare.
Este insa putin probabil ca aceasta limita sa coboare la nivel minim de 0,3 ha, stabilit de Comunitatea Europeana. De aceea, cel mai intelept lucru ar fi ca proprietarii de pamant sa se asocieze sau sa-si arendeze terenurile, pentru ca, in caz contrar, nu vor putea supravietui intr-un mediu rural care va diferi fundamental de cel actual. Investitiile masive alocate dezvoltarii rurale vor avea ca efect cresterea bunastarii generale. Ori, intr-un mediu economic si social cu anumite standarde de performanta, gospodariile de subzistenta se autoexclud.

Acestea sunt regulile jocului intr-o agricultura ce se dezvolta in cadrul unei economii de piata functionale. Acestor reguli s-au supus in timp toate gospodariile mici, nu numai din Uniunea Europeana, ci si din SUA, Canada si din celelalte tari cu o agricultura dezvoltata.

Intrarea in UE duce la transformarea a milioane de agricultori in someri?

In politica Uniunii Europene nu exista limitari ale numarului de persoane care pot munci in domeniul agricol. Dar in agricultura Romaniei muncesc astazi aproape tot atatia oameni cati fermieri exista la un loc in tarile din UE 15. Aceasta populatie agricola imensa este reprezentata in principal de tarani care au varsta de peste 55 de ani. In marea lor majoritate, acestia conduc gospodarii in care se practica o agricultura rudimentara, fara sanse de supravietuire. Renuntarea treptata a acestei categorii de producatori la o parte din bunurile care formeaza patrimoniul gospodariei personale este o problema de timp.

In acest proces, cu profunde implicatii sociale, vor trebui sa se implice direct guvernul, precum si autoritatile locale si centrale angrenate in procesul de aliniere a sectorului agroalimentar la structurile europene. Aceasta obliga la aplicarea unor masuri economice care se rezolva problema sociala a celor care var sa renunte la pamant, in schimbul unei pensii comunitare. In cazul in care sistemul european de pensionare timpurie nu da rezultate, atunci se poate apela la celelalte metode de concentrare a suprafetelor si exploatatiilor agricole practicate de statele care au aderat la Uniune in primele doua valuri.

Cea mai uzitata metoda a constituit-o interventia directa a statului e piata funciara, in urma careia au fost cumparate toate terenurile oferite spre vanzare. In prima etapa, acest proces de concentrare a proprietatii funciare ar putea cuprinde intre doua si trei milioane de tarani, care nu vor fi someri, ce vor fi pensionati sau redistribuiti in noile sectoare neagricole care vor lua fiinta in mediul rural.

Vor mai fi subventionati micii producatori?

De subventii comunitare beneficiaza atat micii fermieri, cat si cei care conduc exploatatii agricole care se incadreaza in standardele europene de productie. Aceste subventii se acorda fie sub forma platilor directe pentru suprafetele cultivate in limita celor 7 milioane de hectare recunoscute de Uniunea Europeana ca fiind eligibile, sie sub forma de prime pentru produsele livrate pe piata in cadrul cotelor de productie repartizate Romaniei.
Aceste cote ii privesc in mod deosebit pe producatorii de zahar si lapte.
De toate aceste subventii beneficiaza doar fermierii care exploateaza pamantul sau cresc animale. Proprietarii de pamant pot beneficia de pe urma acestor subventii prin marirea actualei "rente funciare".

Renta care in practica imbraca forma unei arende fixe la hectar, sau o anumita cota de productie acordata de asociatiile sau societatile agricole in natura sau in bani. In practica Uniunii Europene, un fermier poate accesa un plan maxim de 300.000 euro subventie iar o ferma unica de semi-subzistenta un plafon anual de 2.000 euro. Fermierii romani vor avea acces aceste niveluri de subventii in mod esalonat.

Aceasta esantionare disparea in 2001, cand politica agricola comuna nu va mai diferentia tarile membre in functie momentul integrarii acestora.
Alte ajutoare financiare pe care fermierii romani vor fi eliberate din momentul aderarii se refera la:

stimularea angajarii fermierilor tineri. UE plateste o suma de pana la 25.000 de euro pentru fiecare fermier sub 40 de ani, subventioneaza dobanda cu imprumuturile pe care le face aceasta;

unitatile viabile din punctul de vedere economic si care corespunde standardelor de siguranta alimentara pot primi subventii pentru cresterea capacitatii de procesare si distribuire;

fermierii care au folosit ultimii cinci ani (fata de data evaluarii) metode de productie care nu au daunat mediului, beneficiaza de sprijin financiar pentru a se alinia standardelor europene. Valoarea acestor subventii este cuprinsa intre 450 si 900 euro/ha.