TRITICALE

TRITICALE

1. Importanta. Biologie. Ecologie

1.1. Importanta

Triticale este o cereala noua, creata de om prin hibridare intre genurile Triticum si Secole (fiind, din punct de vedere genetic, un amfidiploid intre grau si secara).

Prin realizarea acestor hibrizi s-a urmarit obtinerea unei noi plante de cultura cu insusiri utile in productia agricola, mostenite de la grau si secara. Pe langa pastrarea insusirilor valoroase ale graului, s-a urmarit transmiterea unor caractere favorabile ale secarei, intre care: precocitatea; numarul mare de spiculete in spic; pastrarea germinatiei o perioada mai lunga; valorificarea conditiilor mai vitrege da cultura, cum ar fi solurile sarace si clima mai aspra (ger, strat gros de zapada, seceta si arsita, umiditatea excesiva etc.).

Boabele de triticale se utilizeaza in hrana animalelor (pasarilor, porcilor etc.), a omului (soiurile cu insusiri de panificatie mai bune), in producerea de malt pentru fabricarea berii, in industria spirtului sau amidonului etc. Sub forma de masa verde sau insilozata, triticale se poate folosi ca furaj in hrana animalelor, formele de toamna fiind foarte productive (peste 40 t masa verde la ha).

Perspective mai largi pentru aceasta noua cereala (triticale) s-au deschis dupa inlaturarea unor "defecte" ca: sensibilitatea la cadere, sterilitatea partiala a spicelor, umplerea defectuoasa a bobului, precum si prin imbunatatirea unor insusiri privind compozitia chimica a bobului, pentru a putea fi utilizate diferentiat: in panificatie, in furajare, in industria alcoolului si a amidonului etc.

In diferite tari sunt de mat mult timp in cultura forme de triticale: in Suedia se cultiva pe soluri usoare mai putin favorabile graului, in Canada se cultiva in principal ce plante furajere, in Rusia este raspandita in zone mai nordice etc. Triticale este in curs de introducere in cultura sau extindere si in alte tari.

1.2. Compozitie chimica

Principalele componente chimice ale boabelor de triticale se situeaza intre valorile graului si secarei, dupa cum atesta si rezultatele pentru conditiile din tara noastra obtinute la S.C.A. Suceava (tab. 3.19, dupa L. GASPAR si colab., 1986; C. VASILICA, 1991). Fata de aceste valori medii se inregistreaza fluctuatii destul de mari, determinate de soiul cultivat si de conditiile de clima si sol.

Soiurile si liniile de triticale cultivate in prezent dau un randament de faina mai redus (si dau o cantitate mai mare de tarate) decat graul (continutul de tarate este de circa 28% la grau si de 34 - 42% la triticale). Faina de triticale are insusirile de panificatie inferioare fainii de grau, fata de care are calitati mai reduse a glutenului,

Tabelul 3.19

Compozitia chimica a boabelor de triticale, grau si secara

1.3. Raspandire

Dupa datele Centrului international de ameliorare a plantelor CIMMYT din Mexic si alte estimari, suprafata cultivata cu triticale, in prezent in lume, depaseste un milion de hectare, cu tendinta de extindere in zonele cu soluri si clima neprielnice graului si secarei.

In Romania, triticale se cultiva pe 15-20 mii de ha, apreciindu-se ca suprafata se poate extinde pana la circa 150 mii ha, in conditii mai putin favorabile graului si orzului.

1.4. Sistematica. Soiuri

Sistematica. Triticale (Triticosecale Wilttmack) apartine fam. Poaceae (Gramineae), tribul Hordeae. Dupa provenienta genetica, formele de triticale pot fi:

octoploide (2n = 56), obtinute prin incrucisarea speciei Triticum
aestivum (2n = 42, apartinand genomurilor A, B, D) cu Secale cereale (2n = 14,
apartinand genomului R);

hexaploide (2n = 42), care provin din incrucisarea speciilor de grau
tetraploide (2n = 28, apartinand genomurilor A, B) cu secara (2n = 14, apartinand
genomului R);

tetraploide (2n = 28) create prin incrucisarea formelor hexaploide de triticale cu secara diploida, urmata de autopolenizarea plantelor in F₁ (hibridarea
speciilor de grau diploide cu secara a dat urmasi sterili, nefiind folosita pentru
crearea formelor tetraploide de triticale).

Dintre cele trei forme de triticale prezentate, cele tetraploide au un potential productiv mai scazut decat cele octoploide si hexaploide. Formele octoploide au, la randul lor, unele insusiri negative, intre care fecunditatea mai slaba si aspectul exterior n e satisfacator al bobului. Formele hexaploide de triticale au cea mai mare perspectiva, fiind mai stabile si mai productive, prezentand o vigoare vegetativa evidenta a plantelor, fertilitate mai ridicata, rezistenta mai buna a plantelor la iernare, cadere si boli etc., insa au o calitate panificabila mai slaba a boabelor decat formele de triticale octoploide (care au si genomul D de la graul comun).

Soiurile create si omologate in tara noastra sunt prezentate in tabelul 3.20 (Lista oficiala a soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania).

Tabelul 3.20

Soiurile de triticale cultivate in Romania

1.5. Particularitati biologice

Insusirile plantelor de triticale sunt asemanatoare cu cele ale graului si secarei; germinatia si rasarirea plantelor de triticale se petrece in timp mai scurt decat la grau.

Radacina este bine dezvoltata putand valorifica solurile cu conditii mai putin favorabile (fig. 3.45 si 3.46, dupa I. GASPAR si G. BUTNARU, 1985).

Fig.3.45. - Inradacinarea si nodul de infratire la Tridicale: a - radacini embrionare; b - nodul de infratire si aparitia de radacini coronare

Infratirea incepe la 12 - 15 zile de la rasarire (capacitatea de infratire este

superioara graului si apropiata de cea a secarei), iar alungirea patului incepe la 30 - 15C, decurgand asemanator cu a secarei.

Tulpina (paiul) are inaltimea variabila, de la 40 - 50 cm pana la 120 - 150 cm si chiar mai mult. Sunt mai valoroase formele cu inaltimea de 90 - 100 cm, cele mai inalte avand rezistenta mai slaba la cadere.

Inspicarea are loc la 188 - 195 zile dupa rasarire, iar inflorirea la 7 - 10 zile de la inspicare. Polenizarea este autogama, in proportie de circa 85%.

Spicele au forme si dimensiuni diferite (fig. 3.47 si 3.48, dupa I. GASPAR, G. BUTNARU 1985). Ele pot fi laxe (de tip speltoid), cu 29 - 30 de spiculete, compacte (de tip durum sau turgidum), cu 40 - 42 spiculete si mijlociu de compacte, cu 33 - 36 spiculete. Spiculetele au 3 - 9 flori (fig. 3.49 si 3.50, dupa RIGHIN si ORLOVA, 1977 citati de I. GASPAR si G. BUTNARU, 1985), din care se formeaza 3-5 boabe.

Formarea si umplerea boabelor se petrece in ritm mai intens in primele 35 zile dupa fecundare, apoi ritmul scade; la multe soiuri la maturitate, boabele devin zbarcite (fenomen conditionat genetic). Acest defect cat si incoltirea boabelor in spic (pe vreme ploioasa la recoltare) constituie neajunsuri ale acestei plante.

Fructul (bobul) de triticale este asemanator (morfologic) cu formele parentale, avand la maturitate 10-12 mm lungime si 2 - 3 mm diametru, MMB de 32 - 60 g, iar MH de 76-78 kg. Triticale regenereaza bine dupa cosire, putandu-se obtine dupa o productie de masa verde (aprilie) inca o recolta pentru nutret-siloz sau chiar de boabe.

Fig. 3.46. - Dezvoltarea sistemului radicular la Triticale: I -     in faza de infratire;

II - faza de impaiere; III -faza de inspicare

Fig. 3.47. - Variabilitatea spicului la Triticale

Fig. 3.48. - Structura spicului la Triticale; 1 - rahisul; 2, 3 - spiculete; 4 - fragment de rahis si modul de asezare a spiculetelor

Fig. 3.49. - Forma glumei si glumelei; 1 - grau; 2 - secara; 3- Triticale

Fig. 3.50 - Androcelu si gineceul la Triticale; l - grau; 2 - Triticale; 3 - secara

1. 6. Cerinte fata de clima si sol

Triticale are perioada de vegetatie 220 - 260 zile, in functie de soi si conditiile de clima.

Suma de grade pe perioada de vegetatie (suma mediilor zilnice mai mari de +5C) este de 1200 - 1390C. Intre semanat si rasarire necesita circa 120C. infratirea se petrece la 10 - 14C. Rezistenta la iernare este similara cu cea a secarei. Cand masa vegetala la intrarea in iama este prea abundenta, rezistenta la iernare se reduce mult. in perioada de inspicare si inflorire triticale nu suporta temperaturile scazute, in faza formarii si umplerii bobului triticale are nevoie de temperaturi moderate, cultura realizand productii ridicate in zone racoroase.

Cerintele fata de umiditate la triticale sunt mai ridicate decat ale secarei. avand ca faze critice fata de apa perioada dintre alungirea paiului si formarea bobului. Seceta la alungirea paiului duce la degenerarea spiculetelor de la baza spicului, iar seceta, la inflorire, conduce la sterilitatea spiculetelor din partea superioara a spicului. Formele mai timpurii sunt mai putin sensibile la seceta, insa mai putin productive.

Triticale se poate cultiva pe soluri diferite ca textura si fertilitate. Valorifica bine solurile sarace, acide (cu pH peste 4,5) sau alcaline, cele nisipoase, usoare etc.

1.6. Zone ecologice

Zonele favorabile de cultura pentru triticale sunt (dupa I. GASPAR si GR. BUTNARU, 1985 etc.):

zona I cuprinde toate zonele colinare, de podis, submontane,
depresiunile intramontane si zonele cu terenuri nisipoase. Pe solurile sarace din
zonele umede si racoroase ale Transilvaniei, din nord-vestul tarii, nordul Moldovei si zonele colinare din Muntenia si Oltenia, triticalele asigura productii mai mari cu circa 20% fata de grau, fiind recomandabila extinderea sa pe 25 - 40% din suprafata cu grau si orz din aceste zone (circa 150 mii ha);

zona a II-a cuprinde Campia Romana, Dobrogea, Campia Banatului,
estul Moldovei si Campia Transilvaniei, unde triticale se cultiva pe suprafete
restranse (conditiile fiind favorabile pentru grau si orz), prezentand interes ca
planta furajera.

2. Tehnologia de cultivare a triticalei

2.1. Rotatie

Pentru a se putea insamanta in perioada optima, triticale se amplaseaza in rotatie dupa plante premergatoare care elibereaza terenul mai timpuriu: leguminoase anuale si perene, in pentru fibre si ulei, rapita, cartof si porumb timpuriu, floarea-soarelui si sfecla pentru zahar recoltate timpuriu, canepa pentru fibre etc. Triticale nu se cultiva dupa cereale de toamna sau de primavara, datorita in special sensibilitatii la fuzarioza.

2.2. Fertilizare

Triticale are urmatorul consum specific pentru 1.000kg boabe: 28 kg N, 10 kg P₂O₅ si 31 kg K₂O (GH. BILTEANU, 1989). Deoarece soiurile actuale de triticale cultivate in tara noastra au rezistenta la cadere inferioara graului (avand talia mai inalta), un sistem radicular bine dezvoltat si cu putere -mare de valorificare a elementelor nutritive din sol, dozele de fertilizare trebuie sa fie moderate, in functie de fertilitatea solului (tab. 3.21, dupa C. VASILICA, 1991).

Fosforul si potasiul se aplica sub aratura, iar azotul se fractioneaza in doua reprize: 1/3 toamna si 2/3 primavara (la inceputul alungirii paiului).

Tabelul 3.21

Dozele de ingrasaminte la triticale (kg/ha)

2.3. Lucrarile solului

Lucrarile de baza, cat si cele privind pregatirea patului germinativ pentru triticale sunt similara cu cele care se efectueaza pentru graul de toamna.

2.4. Samanta si semanatul

Samanta de triticale trebuie sa aiba germinatia peste 85%. inaintea semanatului samanta se trateaza cu produsele si in dozele folosite la graul de toamna.

Epoca de semanat este intre 15 septembrie - l octombrie in zonele mai reci (colinare) ale tarii si l - 10 octombrie in zonele mai calde din sudul si vestul tarii. Semanatul mai timpuriu reduce rezistenta la iernare, iar intarzierea semanatului nu permite infratirea si calirea normala a plantelor, avand efecte negative asupra rezistentei la ger, a infratirii si a capacitatii de productie.

Adancimea de semanat este 5-7 cm, in functie de textura si umiditatea solului.

Densitatea la semanat este cuprinsa intre 450 - 650 boabe germinabile la 2m².

Distanta intre randuri este de 12,5 cm.

Cantitatea de samanta la hectar este cuprinsa intre 230 - 280 kg, in functie de densitate, marimea semintelor si de samanta utila.

Lucrarile de ingrijire

Obiectivele si tehnica de aplicare a lucrarilor de ingrijire pentru triticale sunt similare cu cele prezentate la graul de toamna. O atentie deosebita trebuie sa se acorde prevenirii caderii plantelor, respectarii dozelor si momentul optim de erbicidare in timpul vegetatiei (sfarsitul infratitului - sfarsitul alungirii primului internod al paiului), pentru a preveni efectele fitotoxice ale erbicidelor.

Irigarea se face ca si la graul de toamna, aplicandu-se in zonele si in toamnele secetoase o udare de rasarire (cu 300 - 400 m³ apa Ia ha), iar in timpul vegetatiei se mentine umiditatea solului la plafonul minim de peste 50% al I.U.A. (cu l - 2 udari, folosind 500 - 800 m apa/ha in timpul fazelor critice pentru apa).

2.6. Recoltare

Triticale se recolteaza Ia inceputul coacerii depline a boabelor, insa nu se intarzie recoltarea peste aceasta faza deoarece se produc pierderi. Triticale, fiind mai sensibila la incoltirea in spic (in zonele si in anii ploiosi), se recolteaza inainte ca umiditatea semintelor sa scada sub 16%.