Cultura plantelor industriale

Cultura plantelor industriale

Cultura inului de fuior

Din in se obtin fibre valoroase, din care se

fabrica tesaturi valoroase, cunoscute inca din antichitate, bune conducatoare

de caldura si rezistente in timp. Din seminte se extrage si ulei folosit in

industria de lacuri si vopsele. Resturile vegetale ca fibrele scurte, pleava,

puzderiile se utilizeaza in hrana animalelor, la fabricarea hartiei si placilor.

Se recomanda drept combustibil pentru incalzirea serelor din plastic cu

sobite mici din metal.

Zonarea ecologica. Cultura inului este concentrata in

zonele subcolinare si depresiunile intra si submontane, foarte favorabile sau

favorabile, mai ales in nord - vestul Transilvaniei. Se aleg solurile profunde

(cernoziom, brun, roscat de padure), cu fertilitate ridicata sau medie, neutre

sau slab acide, asigurate cu apa din precipitatii.

Locul in asolament. Ca plante premergatoare se prefera

cerealele de toamna, leguminoasele si porumbul. Cultura poate reveni pe

aceeasi tarla dupa 5 - 6 ani. Este o planta buna premergatoare culturilor

agricole si desigur pentru cereale in cadrul rotatiei. Nu se cultiva dupa

cartof, sfecla de zahar atacate de putregai.

Particularitati biologice. Inul (Linum usitatissimum) face

parte din familia Linaceae si se prezinta ca o planta ierboasa, cu o tulpina

scurta sau inalta, ramificata, la care lungimea tehnica (partea neramificata)

este cea mai bogata in fibre (fig. 8.1). Perioada de vegetatie este de 90 - 100

zile si necesita pentru parcurgere de la rasarirea la recoltare 1400 - 1800o C,

iar in timpul maturitatii 700 - 900 oC. La temperatura zilnica de +14o C are

loc inceputul cresterii intense. Pentru inflorit si coacere au nevoie de +17o C.

Este o planta pretentioasa fata de umiditatea din sol si din aer. Nu poate

suporta seceta cu temperaturi tropicale. Are pretentii moderate fata de

elementele nutritive.

Soiurile Catalogul oficial

recomanda 26 de soiuri, din care

numeroase sunt de provenienta

romaneasca si ele au fost zonate in

cateva judete. Se pot retine unele soiuri:

Codruta, Mures, Rans, Rolin (pentru

judetele Mures, Satu Mare), Sumuleu.

Pregatirea terenului.

Fertilizarea cu ingrasaminte chimice

este moderata. Azotul se aplica in doze

de 60 - 90 kg/ha si fosforul 40 kg/ha

conform normelor uzuale. Aratura de

baza se va executa la adancimea de 20

- 25 cm, cu plugul in agregat cu grapa

stelata si se va intretine curata de

buruieni prin 1-2 discuri, cu discul

echipat cu grapa cu colti si lama

nivelatoare

In primavara se va lucra cu grapa

cu discuri si cu combinatorul (astfel ca

aratura de baza sa fie afanata si

uniforma), concomitent cu aplicarea

erbicidelor preemergente, asigurandu-se

la suprafata solului un strat maruntit si

afanat, gros de 4-5 cm , uniform pe

adancimea de insamantare.

Nu se va reveni pe teren cu prea multe lucrari deoarece se provoaca

tasarea si pulverizarea solului, ceea ce determina formarea crustei dupa

insamantare. Se erbicideaza inainte de semanat cu Dual si Diizocab.

Semanatul Se va folosi samanta cu valoare culturala

ridicata in prealabil va fi tratata pentru prevenirea si combaterea puricilor

inului. Semanatul se executa cand in sol temperatura atinge 4 - 6 oC, la 5 cm

adancime, ramanand constanta 3 - 4 zile sau cu tendinta de crestere. Norma

de samanta se calculeaza astfel incat sa se realizeze 2200 -2400 b.g./m

Distanta dintre randuri va fi de 6 - 7 cm, iar adancimea de insamantare

de 2 - 3 cm, pentru a asigura o rasarire uniforma si o densitate normala. Se

folosesc semanatorile SZL si SUP.

Pentru evitarea unei adancimi mai mari de insamantare se vor

indeparta greutatile de la brazdarele semanatorii sau se vor slabi arcurile de

tensionare. Pentru acoperirea semintelor si nivelarea semanaturii este

obligatoriu ca semanatoarea sa fie prevazuta cu grapa lantata.

Ingrijirea culturii consta din erbicidare dupa rasarire cu

Brominal, Buctil, Fusilade si combaterea bolilor (antracnoza, fuzarioza,

putregaiul cenusiu) si daunatorilor (puricele de pamant, tripsul inului) cu

pesticide tip Lindan sau Lindatox - la purici si Sinoratox si Decis la trips.

Recoltarea are ca moment optim faza de coacere galbena,

cand frunzele de pe tulpini au cazut, iar capsulele brunificate sunt 10 - 15%.

Plantele se smulg manual sau mecanizat (cu combina LKV-4T). Dupa aceea

se scutura de pamant, se aseaza pe sol pana la uscare, dupa care se leaga in

snopi. Paiele se strang cu presa de balonat si se folosesc pentru obtinerea de

celuloza. Inurile mixte si de fuior se recolteaza cu masina (combina)

LKV-4T, care smulge tulpinile, le decapsuleaza si le lasa pe sol in snopi sau

in brazde, dupa echipamentul montat pe combina. Desamantarea capsulelor

se face cu combina de cereale sau cu masina speciala de desamantat. Pentru

inul de fuior si mixt, recoltat in snopi, cu capsule cu tot, exista si masini de

decapsulat

Productia variaza intre 3000 - 4000 kg/ha tulpini. In

conditiile in care recoltarea se efectueaza mecanizat, la o productie de 3500

kg/ha se consuma 306 ore-om pentru lucrarile manuale si 14 ore-om pentru

lucrarile mecanice, ceea ce revin 91,4 ore-om/tona. La asemenea parametrii

de productivitate cultura este rentabila pentru orice exploatatie cultivatoare

de in.

Cultura bumbacului

Desi este o cultura specifica zonelor ecologice

din Mexic, America Centrala , Asia Centrala, China, India, bumbacul a fost

introdus in Romania, unde s-a adaptat bine. Este cea mai valoroasa planta

textila avand intrebuintari multiple: textile fine, matase artificiala, accesorii

pentru industria electronica, industria de mobila, industria de covoare si de

celuloza. Uleiul din seminte (20 - 27 %) este slab sicativ si se foloseste in

industrie

Zonarea ecologica Cele mai favorabile conditii pentru

satisfacerea cerintelor biologice ale bumbacului se gasesc in sudul Campiei

Romane, de la Izvoarele Mehedinti pana la Fetesti - Ialomita, cu un centru

de referinta in Teleorman la Branceni precum si in partea de sud - vest a

Dobrogei Se cultiva pe solurile nisipoase, cernoziomice si balane de stepa,

cu fertilitate mijlocie si ridicata , profunde, permeabile, luto - nisipoase.

Sunt contraindicate luncile raurilor, Lunca Dunarii cu soluri grele si moi,

lacovistele. Prefera terenurile cu expozitie sudica, sud - estica, insorite.

Particularitati biologice si ecologice. Bumbacul face

parte din familia Malvaceae, genul Gossypium cu mai multe specii, din care

in tara noastra se cultiva Gossypium hirsutum. Planta se prezinta cu o

tulpina semiinalta, din care pornesc ramuri vegetative si fructifere (fig.8.3.).

Pe ramificatiile fructifere se dezvolta flori si apoi capsule (fructele) cu 4 - 6

seminte al caror epiderm produc fibra bruta ce se recolteaza. Este o planta

iubitoare de caldura si vegeteaza - fructifica la o temperatura optima de

o C. Incolteste la temperatura de +12.+14oC in stratul arabil

pentru semanat. Este foarte sensibila la brume si ingheturile de primavara si

toamna. Planta este rezistenta la seceta, desi este mare consumatoare de apa.

Prefera o nutritie ridicata, mai ales in timpul formarii fructelor si multa

radiatie solara.

Locul in asolament. Din cercetarile facute rezulta ca productii

timpurii de bumbac brut, pana la venirea brumelor timpurii de toamna, se

obtin dupa porumb, cereale, sfecla, ricin, tutun, floarea soarelui. Trebuie

tinut seama ca bumbacul se incadreaza in tipul de asolament cerealier sau

cerealier-plante tehnice. Se evita terenurile imburuienate.

Pregatirea terenului este asemanatoare ca la toate culturile

prasitoare; fertilizarea cu gunoi de grajd 20 t/ha si ingrasaminte cu fosfor si

potasiu incorporate in toamna la aratura. Azotul se aplica in primavara

40 - 80 kg/ha inainte de semanat. Aratura se executa vara, dupa culturile

recoltate in iulie - august si toamna dupa cele tarzii (porumbul), la

adancimea de 25 - 30 cm. Patul germinativ se lucreaza in martie cu grapa

cu discuri, cu care ocazie se aplica erbicide preemergente de tip Cosatrin.

Semanatul Se foloseste soiul Branceni, care se seamana

intre 20-30 aprilie cand in sol sunt +12 oC si trec ingheturile tarzii de

primavara. Se recomanda 30-40 kg/ha samanta, care se introduce in sol la

adancimea de 3-5 cm, asigurandu-se 160-180 mii plante recoltabile la

hectar. Distanta intre randuri este de 60 cm, iar intre plante 10 cm.

Semanatul se executa cu SPC-8.

ingrijirea culturii. Se fac lucrari de intretinere a terenului:

combaterea crustei cu sapa rotativa, prasile mecanice 1-3 si una manuala.

Irigarea se recomanda in anii secetosi cu o norma de 500-700 m /ha, daca se

accentueaza un deficit de apa in sol in perioada de formare a florilor si

fructului. Combaterea bolilor si daunatorilor trebuie sa fie in atentia

cultivatorului. Bolile (bacterioza sau gomoza si putregaiul plantutelor) se

distrug prin tratamentul semintelor, iar daunatorii (afidele si tripsul) cu

pesticide la aparitia primelor frunze adevarate.

Recoltarea Consta din doua faze:

- grabirea coacerii prin tratamente chimice cu Flordimex la inceputul

deschiderii capsulelor de bumbac si deflorirea cu preparatul Butrifox, care

pregateste plantatia pentru recoltarea preconizata.

- recoltarea propriu-zisa: manuala, cand 25-30 din capsule s-au

deschis si mecanizata cu combina 14HV-2,4, cand 65 din capsule s-au

deschis

Productia variaza intre 800-1000 kg/ha bumbac brut, din

care fibra reprezinta 30-35 , in functie de zona ecologica, tipul de sol si

tehnologia aplicata cu strictete.