Temperatura ca factor de vegetatie

Temperatura ca factor de vegetatie

Temperatura influenteaza in mod direct, sau in corelatie cu alti factori de vegetatie, desfasurarea proceselor fundamentale din planta si sol.

Cerintele plantelor pentru caldura oscileaza in raport cu specia, soiul sau hibridul cultivat, fiind in stransa corelatie si cu faza de vegetatie si diferite organe ale plantei.

In functie de cerintele fata de temperatura, plantele se impart in trei grupe:

-plante microterme, cu cerinte termice cuprinse intre 0-15C;

-plante mezoterme, cu cerinte cuprinse intre 16-40

-plantele megaterme, cu cerinte termice mai mari de 40C.

Plantele cultivate in tara noastra apartin grupei mezoterme.

Capacitatile plantelor de a se adapta la variatiile de temperatura sunt diferite. Unele, denumite euriterme, se pot adapta la anumite variatii termice mai ample, in timp ce altele pot supravietui doar in limite stranse de temperatura; acestea din urma se numesc stenoterme.

Temperatura, la fel ca si ceilalti factori de vegetatie, actioneaza in cadrul unor intervale de minim, optim si maxim, diferite pentru fiecare specie cultivata si faza de vegetatie. Scaderea temperaturii sub limita minima sau depasirea limitei maxime conduce la efecte letale.

Nevoia de caldura se manifesta incepand cu semanatul. Astfel, germinatia semintelor se declanseaza la o anumita temperatura, in functie de specia, soiul sau hibridul cultivat.

Temperatura minima de germinatie are un rol important in stabilirea datei semanatului. Durata de germinatie a semintelor este determinata de temperatura la care s-a semanat.

In practica, momentul optim de semanat pentru culturile de primavara este considerat atunci cand in sol se inregistreaza temperatura minima de germinatie. Aceasta deoarece daca asteptam pana la realizarea temperaturii optime, avand in vedere regimul neuniform al precipitatiilor din tara noastra, exista riscul pierderii apei din sol si nu se mai asigura o buna rasarire.

Semanatul prea devreme, inainte de a se realiza in sol temperatura minima de germinatie, este contraindicat, deoarece intervalul de la semanat pana la rasarire se prelungeste terenul se imburuieneaza puternic, iar multe seminte nu germineaza, putand fi afectate de boli sau daunatori.

Dupa rasarire cerintele plantelor fata de temperatura sunt diferite.Temperaturile moderate de 15-16C pentru cerealele paioase si de 21-22 C pentru culturile prasitoare favorizeaza acumularea de biomasa si parcurgerea fenofazelor de crestere si dezvoltare.

Temperaturile scazute, dar pozitive, din timpul iernii provoaca modificari biochimice esentiale in mugurii de crestere la cerealele de toamna, declansand trecerea de la stadiul de crestere vegetativa la formarea organelor vegetative.

In pomicultura temperatura aerului are importanta deosebita si in procesul de fecundatie: la peste 35C secretia de pe stigmatul florilor se usuca, iar sub 5C patrunderea polenului in stil incetineste.

In general, temperatura optima pentru organele subterane este mai scazuta decat pentru organele aeriene. Acest lucru este important la cartof, unde temperaturile ridicate favorizeaza formarea tufei, in timp ce temperaturile mai scazute pe cea a tuberculilor.

Temperatura factor de vegetatie isi exercita influenta asupra plantelor atat prin valorile temperaturilor minime, optime si maxime, cat si prin suma gradelor de temperatura utila. Acest indicator, numit si constanta termica, reprezinta suma temperaturilor medii zilnice mai mari de 5C, din perioada de vegetatie.

Diferentele intre temperaturile diurne si nocturne, sau termoperiodismul, are efect benefic asupra plantelor daca amplitudinea variatiilor termice nu este prea mare.

Temperatura aerului si a solului actioneaza simultan asupra proceselor vitale ale plantelor. Variatiile temperaturii aerului sunt mai ample comparativ cu cele din sol, unde extremele de temperatura sunt mai estompate.

Temperatura solului influenteaza in mod direct plantele prin actiunea pe care o exercita asupra organelor subterane, dar si indirect, prin modificarile induse altor factori de vegetatie (apa, aer, elemente nutritive).

Temperatura solului influenteaza atat germinatia a semintelor si cresterea radacinilor, cat si procesele chimice si biochimice de la nivelul sistemului radicular, precum si ritmul asimilarii unor elemente nutritive.

Temperatura solului influenteaza semnificativ si activitatea microorganismelor. Se cunoaste ca activitatea acestora incepe sa se intensifice cand temperatura din sol depaseste 10ºC, iar procesul de nitrificare se desfasoara in conditii optime la temperaturi cuprinse intre 25 si 32ºC.

Principala sursa de caldura a solului este energia solara si are valoarea de 1,94 cal/cm²/min.

A doua sursa de caldura o reprezinta ingrasamintele naturale si in general materia organica. Acestea prin descompunere emana caldura (prin descompunerea unei tone de gunoi de grajd se degaja 3-4 milioane calorii).

A treia sursa de caldura este cea artificiala si care prezinta importanta indeosebi in spatiile protejate (sere, solarii, rasadnite).

Fenomenele electrice si radioactive din sol pot contribui, in mica masura, la cresterea

temperaturii acestuia. Se mai produce in sol caldura de umezire, care provine in urma condensarii vaporilor de apa la suprafata particulelor de sol.

Temperatura solului este foarte diferita de la un loc la altul si de la un moment la altul, fiind influentata de numerosi factori: relieful (altitudine, panta, expozitie, pozitia locului in relief), natura terenului (acoperit cu vegetatie sau nu, neted sau ondulat, afanat sau tasat, acoperit sau nu cu zapada, culoare), componentele solului (umiditatea, aeratia, textura, continut de materie organica).

Metodele de utilizare mai eficienta a radiatiilor solare

1.Zonarea si amplasarea plantelor in teritoriu tinand cont de cerintele acestora fata de temperatura.

.Semanatul la epoca optima Momentul declansarii semanatului la culturile de primavara trebuie sa corespunda cu inregistrarea in sol, la adancimea de semanat, a temperaturii minime de germinatie; in felul acesta se diminueaza riscul pierderii apei din sol.

3.Adaptarea adancimii de semanat in functie de mersul vremii.

4.Combaterea buruienilor si orientarea randurilor de plante prasitoare pe directia N-S (daca terenul o permite) favorizeaza patrunderea unei cantitati mai mari de caldura la plante dimineata si spre seara, cand razele solare cad perpendicular pe randuri si protejeaza culturile de temperaturi excesive la amiaza, cand plantele de pe acelasi rand se umbresc reciproc.

5.Folosirea rasadurilor la unele plante legumicole si a tuberculilor preancoltiti la cartofi permite reducerea perioadei de vegetatie si modificarea regimului termic in care sa creasca si sa dezvolte plantele.

6.Folosirea de surse artificiale de incalzire se practica in spatiile protejate, (sere, solarii).De asemenea, in livezi se ard substante fumigene care formeaza nori de fum ce opresc pierderile de caldura prin radiatia terestra si drept urmare, in livada se mentine o temperatura mai ridicata.

Metode de reglare a regimului termic al solului

1.Incorporarea in sol a gunoiului de grajd si a altor materii organice care prin descompunere elibereaza caldura (2-4 mil cal/tona). Ingrasamintele organice pe langa caldura pe

care o elibereaza prin descompunere, contribuie si la imbunatatirea structurii, a raportului aero-hidric al solului, favorizand incalzirea acestuia.

2.Drenarea solului de excesul de apa determina cresterea temperaturii solului deoarece apa are caldura specifica cea mai mare, iar aerul are o caldura specifica mult mai redusa (se incalzeste usor).

3.Lucrarile solului favorizeaza incalzirea acestuia deoarece in acest fel solul se afaneaza imbunatatindu-si raportul aer/apa si ca urmare se incalzeste mai repede.

4.Mulcirea solului consta in acoperirea acestuia cu diferite materiale. Daca materialele folosite sunt de culoare inchisa (mranita, gunoi, turba, folie neagra de polietilena) solul absoarbe mai multa caldura si se incalzeste. Daca materialele folosite sunt de culoare deschisa (var, cuart) solul absoarbe mai putina caldura. Acoperirea solului cu mulci vegetal (paie sau tulpini de porumb tocate) protejeaza solul impotriva variatiilor de temperatura si inghetului in profunzime.

5.Retinerea zapezii prin amplasarea de parazapezi asigura protectie semanaturilor de toamna impotriva temperaturilor foarte scazute. Avand o conductibilitate termica foarte mica, zapada reprezinta un strat izolator foarte bun.

6.Plantarea de perdele de protectie reduce intensitatea vanturilor reci din timpul iernii si favorizeaza depunerea zapezii intr-un strat mai uniform.

7.Irigarea folosind apa cu temperatura mai mare decat a solului sau mai scazuta poate modifica regimul termic al acestuia.

8.Semanatul sau plantarea pe biloane prezinta avantajul ca temperatura solului din biloane creste mai repede datorita scurgerii apei din partea superioara a acestora, facand posibila inceperea semanatului sau a plantatului cu 6-7 zile mai devreme decat pe terenul cultivat in sistem clasic.