APARITIA SI EVOLUTIA ASIGURARILOR SI REASIGURARILOR

MOMENTE DE REFERINTA IN EVOLUTIA ASIGURARILOR SI REASIGURARILOR

Primele inceputuri si evolutia asigurarilor si reasigurarilor

Instituirea si evolutia asigurarilor in Romania

Asigurarile din Romania

. MOMENTE DE REFERINTA IN EVOLUTIA ASIGURARILOR SI REASIGURARILOR

Primele inceputuri si evolutia asigurarilor si reasigurarilor

Inceputurile asigurarilor isi au originea in cele mai vechi timpuri; ele se pierd in negura vremilor, oamenii de stiinta neavind posibilitatea sa stabileasca decit cu aproximatie perioadele istorice ale aparitiei lor.

Exista unele date potrivit carora negustorii chinezi isi incarcau marfa pe mai multe vase pentru a fi transportata pe fluviile periculoase ale Chinei, cu scopul de a reduce riscul ca intreaga marfa sa fie distrusa in timpul transportului.

In jurul anului 3000 i.d.H., in timpul Babilonului s-a practicat un anumit fel de imprumuturi maritime, care il exonerau pe imprumutat de a le restitui daca marfa sau nava sufereau pierderi, avarii sau disparitii. Dovezile initiale se refera la Codul lui Hammurabi, regele Babilonului, in jurul anului 2250 i.d.H. Acest cod demonstreaza ca babilonienii erau buni negustori si ca erau bine edificati asupra naturii contractelor, asupra valorii bunurilor, asupra imprumuturilor, dobanzilor, garantiilor, etc. Babilonienii au folosit contractele de imprumut, utilizate in secolele urmatoare in colaborare cu fenicienii.

Grecii au preluat experienta babilonienilor si fenicienilor si au inceput sa emita unele hartii de valoare. In sec. al IX- lea i.d.H, legile Rhodosului au constituit baza teoretica si practica a uzantelor maritime referitoare la avaria comuna. In secolele urmatoare, romanii au aderat la acelasi sistem.

In cele mai vechi timpuri, oamenii nu au descoperit nevoia de asigurare, considerand ca erau protejati de familie sau de trib unde mutualitatea, ca si in asigurari, era o realitate. Acest lucru nu era adevarat pentru civilizatiile antice ale Egiptului, Feniciei, Greciei si Romei in care individul se vedea expus la multe riscuri, fara protectia comunitatii familiale.

In evolutia asigurarilor si reasigurarilor, un rol important l-au avut negustorii italieni de la inceputul mileniului al doilea iar activitatea lor a fost preluata si de Tarile de Jos si de Marea Britanie. In anul 1310, Ducele de Flandra a decis infiintarea Camerei de Asigurari de la Burges pentru asigurari impotriva riscurilor maritime, iar la Londra, Parlamentul a elaborat reglementari privind asigurarile, emitand in anul 1601 "Legea privind politele de asigurare folosite intre negustori".

Pentru prima data, reasigurarile au aparut in domeniul maritim. Prima forma de reasigurare s-a practicat in Europa si s-a referit la transportul maritim, urmarind divizarea riscurilor si a daunelor foarte mari care nu puteau fi suportate de o singura societate de asigurari.

In procesul de dezvoltare al reasigurarilor, un rol important l-au jucat brokerii de reasigurari care la inceput erau persoane fizice iar ulterior s-au infiintat societati de brokeraj.

Initial reasigurarile erau numai facultative, insa ulterior s-au dezvoltat reasigurarile numite conventional obligatorii si apoi cele mixte.

O dezvoltare deosebita au dobandit-o reasigurarile privind incendiile. Astfel, in anul 1778 a luat fiinta Royal Chartered Fire Insurance Company din Copenhaga. Cea mai importanta societate de reasigurare a incendiilor infiintata in 1813 a fost inregistrata de Egale Fine Insurance Company din New York. In anul 1820 o companie germana a incheiat un contract de reasigurare. In anul 1821 s-a incheiat un contract de reasigurare intre "La Compagne Nationale d`Assurance Paris" si "Compagne des Proprietaires Reunis" din Bruxelles.

Concomitent cu asigurarile maritime, de transport, a reasigurarilor de toate felurile, au luat fiinta si asigurarile de persoane, indeosebi asigurarile de viata. Astfel, in anul 1849, 17 societati scotiene pentru asigurari de viata au incheiat un acord privind reasigurarile de viata. Ceva mai tarziu, in anul 1900, intre 46 de societati britanice de asigurari de viata s-a incheiat o conventie dupa modelul scotian, numita "Reassurance Agreement 1900", care reglementeaza reasigurarile de viata sub forma reasigurarii facultative.

Reasigurari de viata au mai contractat in anul 1858 "Frankfurten Reinsurance Company" si in anul 1865 "Swiss Reinsurance Company".

Marea Britanie practica reasigurarile de viata cu deosebire dupa al doilea Razboi Mondial si in mai mica masura decat celelalte tari europene.

Concomitent cu asigurarile si reasigurarile de viata s-au practicat inca din sec. al XIX-lea si asigurarile si reasigurarile de persoane impotriva accidentelor.

Se poate aprecia ca asigurarile si reasigurarile au evoluat treptat in diferite tari si ca ele joaca un rol important in dezvoltarea activitatii economico- sociale si cu deosebire in dezvoltarea transporturilor, a comertului international, a serviciilor si detin o pozitie centrala in dezvoltarea agricola, industriala si comerciala a intregii lumi.

1.1.2. Instituirea si evolutia asigurarilor in Rominia

Forme incipiente de asigurari (asociatii de inmormantare, de ajutoare in caz de deces, incendiu, etc.) au existat pe teritoriul Romaniei inca din secolele XVII- XVIII atat in cadrul breslelor cat si al obstilor satesti.

Astfel, hopsa a fost o forma initiala, rudimentara de asigurare a animalelor in cazuri de accidente, practicata in tara noastra cu mult timp inaintea sec. al XIX- lea, prin care locuitorii unei comune se intrajutorau reciproc. Daca o vita se accidenta, aceasta era sacrificata si carnea ei distribuita intre locuitorii comunei, fiecare platind o suma de bani pentru partea care ii revenea. In acest mod, proprietarul animalului sacrificat isi acoperea, partial sau total, dauna suferita.

Cele dintai organizatii care au avut caracter de mutualitate si intrajutorare au fost breslele din Transilvania care s-au infiintat in sec. al XIV- lea. Breslele au constituit inceputul activitatii de asigurari de persoane si in statutele lor se prevedea, intre altele, ca fiecare membru era obligat sa plateasca o taxa de inscriere si apoi cotizatii periodice, iar din sumele incasate suportau cheltuielile de inmormantare in caz de deces a membrilor breslei; daca vaduva si copii mesterului decedat ramaneau fara mijloace de trai, acestea li se acordau din Lada breslei". Breslele aveau cite o cutie numita "a milelor" in care se aduna un fond alimentat din cotizatii, amenzi si caritate publica.

Daca in Muntenia si Moldova exista cutia milelor", in Transilvania si Banat, pentru intreprinderile forestiere, miniere si metalurgice, existau "lazi fratesti sau "lazi miniere" care nu erau altceva decit case de ajutor ce au existat pana in anul 1919.

Mai tirziu s-au instituit si apoi s-au dezvoltat asociatii pentru stingerea incendiilor care erau organizate intre mai multe comune vecine. In anul 1744, la Brasov s-a infiintat o casa de incendii" prin fuzionarea mai multor asociatii invecinate si care a functionat pina in anul 1763. Membrii plateau trimestrial "Casei" o anumita suma de bani, iar in caz de dauna primeau despagubiri.

1.1.3. Asigurarile din Romania

Treptat, pe masura dezvoltarii relatiilor capitaliste in economie (aparitia capitalului comercial, dezvoltarea intreprinderilor de tip capitalist, a transporturilor, etc.) si a participarii Romaniei la circuitul economic mondial, a devenit necesara instituirea unor forme de organizare pentru prevenirea riscurilor si compensarea pagubelor provocate de diferite fenomene (calamitati ale naturii, accidente, furt, etc.).

A doua jumatate a sec. al XIX-lea, pana la inceputul primului razboi mondial, a fost perioada de proliferare a societatilor autohtone de asigurari pe teritoriul tarii noastre. Astfel, dintre cele mai reprezentative societati care practicau diverse forme de asigurare, se mentioneaza: in 1868 a luat fiinta societatea "Transilvania", in 1871 societatea "Dacia", care la infiintare a avut un capital de 3 milioane de lei, insa s-a lovit de multe dificultati deoarece nu existau institutii care sa se ocupe de prevenirea incendiilor, iar marea masa a cetatenilor nu era familiarizata cu asigurarile de viata. La aceasta stare de lucruri se adauga si nivelul scazut de dezvoltare economica si sociala a tarii.

In anul 1873 a fost creata societatea de asigurari "Romania" care, initial, a avut un capital social de 2 milioane de lei. Rezultatele deosebite inregistrate de aceasta au determinat o serie de societati straine sa-si retraga reprezentantele de la noi si sa cedeze portofoliile lor societatilor romanesti.

In anul 1882 a luat fiinta societatea "Nationala" cu un capital de 3 miloane de lei iar, mai tarziu, in 1897 a fost intemeiata la Braila, societatea "Generala", specializata in transporturi maritime.

Dezvoltarea asigurarilor din tara noastra a fost facilitata, in mare masura, de adoptarea in aprilie 1887 a Codului Comercial Roman prin care s-a reglementat, in principiu, problema contractului de asigurare si a asigurarilor impotriva riscurilor navigarii.

La inceputul sec. al XX lea si cu deosebire dupa primul Razboi Mondial, se constituie mai multe societati de asigurari nationale si straine. Astfel, in anul 1907 se infiinteaza societatea de asigurari "Agricola", care practica toate formele de asigurari; in anul 1930 fuzioneaza cu "Fonciera" de la Cluj, infiintandu- se "Agricola- Fonciera".

Societatile de asigurari romanesti au practicat pana la primul Razboi Mondial numai asigurari de incendiu si viata. Asigurarea de transport era limitata la transporturile fluviale, iar asigurarea impotriva grindinei se practica doar pe scara restrinsa.

Dupa primul Razboi Mondial, in Romania au fost constituite 22 de societati de asigurari. Incepand cu anul 1927, Guvernul Romaniei a autorizat infiintarea unor societati straine de asigurari ("Standard", "Norwich", "Phonix"", "Sun", s.a.). Capitalul strain a patruns in activitatea de asigurari si prin constituirea de reprezentante ale unor societati- "Adriatica", "Victoria", s.a.

Prin Legea nr. 216 a asigurarilor din 1930 s-a infiintat Oficiul pentru Supravegherea Asigurarilor Private prin care se incheiau asigurari sau reasigurari. Acest Oficiu a functionat pe langa Ministerul de Industrie si Comert.

Tot in anul 1930 a fost adoptata Legea pentru constituirea si functionarea societatilor private de asigurari si reglementarea contractului de asigurari.

In perioada 1930-1940, asigurarile din Romania au inregistrat cea mai mare dezvoltare, practicandu-se toate formele de asigurari. Dupa modul de organizare si forma capitalului social, existau: societati de asigurari romane organizate ca societati pe actiuni; societati de asigurari cu capital strain; societati- cooperative.

In anul 1915 a fost infiintata Casa de Asigurari a Ministerului de Interne care, in 1936 a fost reorganizata iar in anul 1942 a fost transformata in Regia Autonoma a Asigurarilor de Stat- RAAS, cu monopolul asupra bunurilor de stat si comunale. Aceasta regie a fost transformata in 1949 in societate comerciala de stat care se ocupa cu asigurarile.

Declansarea celui de-al doilea Razboi Mondial a influentat in mod negativ activitatea de asigurari. Cand Romania a intrat in razboi, cateva societati cu capital englez si-au incetat activitatea.

Legea din 1942 de constituire a RAAS a extins sfera asigurarilor de stat prin cuprindera unor noi ramuri si riscuri ca: raspunderea civila, casco, accidente, deteriorari la masini, grindina, inundatii ca si introducerea unor noi forme de asigurare obligatorie: asigurarea de raspundere civila a proprietarilor de autovehicule, asigurarea pompierilor militari pentru cazurile de deces, infirmitate si boala; asigurarea imobilelor, recoltelor si inventarului agricol taranesc contra incendiului, inundatiei si a grindinei.

Incepand cu 1937 s-a legiferat si asigurarea obligatorie a producatorilor proprietate a departamentelor, comunelor si asociatiilor de crescatori.

Asigurarile in perioada economiei planificate (1949- 1990)

Prin actul de la 11 iunie 1948, toate bancile si societatile de asigurari au fost nationalizate si deci trecute in proprietatea statului; s-au organizat pe baze noi insa au continuat sa functioneze in vechea structura pana la 01 septembrie 1949, cand, in temeiul Decretului nr. 362 toate societatile de asigurari au fost puse in lichidare iar de la 15 septembrie si-au incetat orice activitate de asigurari si reasigurari.

La 30 septembrie 1949, Societatea Comerciala de Stat de Asigurari isi inceteaza activitatea de asigurari, practicand in continuare numai operatiuni de reasigurare.

Prin actul nationalizarii, societatile de asigurari au trecut in proprietatea statului cu toate activele si pasivele lor.

In acest timp, capitalul sovietic s-a infiltrat in tara noastra si in domeniul asigurarilor, prin crearea societatii "Sovrom- Asigurare".

In anul 1952 a fost infiintata Administratia Asigurarilor de Stat- ADAS, cu capital integral de stat romanesc, specializata in operatiuni de asigurari, reasigurari si comisariat de avarie. Infiintarea ADAS si lichidarea societatii Sovrom- Asigurari in 1953 a marcat instituirea monopolului de stat in domeniul asigurarilor, ceea ce insemna ca pe teritoriul Romaniei exista un singur asigurator.

ADAS isi desfasura activitatea sub conducerea generala a Ministerului Finantelor care aproba regulamentele de functionare precum si conditiilor generale si speciale de asigurare. ADAS avea sucursale judetene, puncte de lucru, agenti incasatori, inspectori de asigurari si inspectori de daune.

Organizarea si functionarea ADAS au fost reglementate de Decretul nr.471/1971; Decretul nr.146/1955 si Decretul 38/1952. ADAS isi constituia si folosea urmatoarele fonduri: fondul de rezerva, fondul mijloacelor fixe, rezerva de prime pentru asigurarile de persoane, fonduri speciale.

Infiintarea si organizarea ADAS a atras dupa sine modificarea de fond a functiilor asigurarilor si o largire a ariei lor de cuprindere. Au fost stabilite raporturi de asigurare intre unitatile economice de stat, organizatiile cooperatiste, intreprinderile de comert exterior, intreprinderile de transport si cetateni pe de o parte, si ADAS, pe de alta parte.

Asigurarile de stat au fost organizate pe urmatoarele principii

monopolul de stat;

unitatea asigurarilor de stat;

universalitatea asigurarilor;

integralitatea asigurarilor;

realitatea asigurarilor;

indemnizatiile de asigurare se platesc numai pentru persoanele si bunurile cuprinse in asigurare;

mutualitatea asigurarilor;

planificarea activitatii de asigurare;

eficienta asigurarilor.

ADAS practica asigurari de bunuri, de persoane si de raspundere civila    sub doua forme:

1- asigurari prin efectul legii (obligatorii);

2- asigurari facultative (benevole, contractuale)

In categoria asigurarilor prin efectul legii se aflau:

a)      asigurarea calatorilor pentru cazurile de accidente;

b)      asigurarea bunurilor cooperativelor agricole de productie, ale asociatiilor agricole si ale persoanelor fizice;

c)      asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicole.

Asigurarile prin efectul legii aveau la baza interesul economic si social al intregii societati pentru apararea si conservarea avutiei nationale, mentinerea continuitatii activitatii economice si sociale si protejarea victimelor accidentelor.

Asigurarile facultative aveau menirea sa completeze asigurarile prin efectul legii si cuprindeau:

a)      asigurari de bunuri pentru caz de avarie, distrugere, furt, etc.;

b)      asigurari de persoane pentru cazurile de invaliditate, supravietuire, alte evenimete, deces;

c)      asigurari de raspundere civila pentru vatamare corporala ori decesul unor persoane, avarierea sau distrugerea unor bunuri, etc.

Asigurarile in timpul tranzitiei la economia de piata

Revolutia din decembrie 1989 a determinat schimbari esentiale si in sfera asigurarilor si reasigurarilor. Astfel, au fost reorganizate societatile de asigurari, s-au reglementat pe baze noi raporturile contractuale in domeniul asigurarilor si reasigurarilor, au fost perfectionate instrumentele si tehnicile de lucru ale societatilor comerciale de asigurari, prestarea serviciilor in sfera asigurarilor. In acest scop au fost adoptate reglementari juridice noi referitoare la constituirea, organizarea si functionarea societatilor comerciale in acest domeniu, noi reglemetari privind asigurarile de persoane, de bunuri si de raspundere civila; a fost constituit Oficiul de Supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare, caruia i s-au stabilit competentele.

Prin Legea nr. 47/1991 privind constituirea, organizarea si functionarea societatilor comerciale in domeniul asigurarilor, s-a stabilit ca activitatea de asigurari- reasigurari din Romania se desfasoara prin trei categorii de societati si anume:

societati de asigurari, de asigurari- reasigurari si de reasigurari;

societati sau agenti de intermediere;

societati care presteaza diferite servicii in sfera asigurarilor si reasigurarilor.

Prin Legea nr. 574 din 1991 a Guvernului Romaniei, au fost stabilite atributiile Oficiului de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare, organ central care a functionat pana in anul 2000 in cadrul Ministerului Finantelor.

In temeiul Hotararii nr. 1279 din 1990 a Guvernului Romaniei, ADAS si-a    incetat activitatea la 31 decembrie 1990 si au luat fiinta trei societati comerciale pe actiuni cu capital de stat in domeniul asigurarilor si anume:

Societetea Asigurarea Romaneasca- ASIROM S.A."

"Societatea de Asigurari- Reasigurari ASTRA S.A."

"Agentia CAROM S.A."

Acestea au preluat in anumite cote activele si pasivele fostei ADAS. De asemenea, la constituirea acestor societati s- a delimitat si obiectul lor de activitate.

"Societatea Asigurarea Romaneasca S.A.", ca societate de asigurari si reasigurari se ocupa cu:

asigurarea obligatorie de raspundere civila;

asigurarile facultative de persoane, de bunuri si de raspundere civila;

reasigurarile in categoriile de asigurari care formeaza obiectul sau de activitate.

Prin Legea nr. 136 din 1995 privind asigurarile si reasigurarile, toate asigurarile au devenit facultative, cu exceptia asigurarilor de raspundere civila auto care a ramas si este obligatorie.

Se apreciaza ca asigurarile facultative raspund mai bine vointei cetatenilor si agentilor economici care, astfel, sunt liberi sa- si aleaga forma de asigurare.

In afara de societatile de asigurare cu capital de stat (dintre care unele in curs de privatizare), in Romania mai exista multe societati de asigurari si reasigurari cu capital mixt, privat, romanesc sau strain.

In aprilie 2000, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 32 privind normele, organizarea, functionarea, supravegherea, redresarea, reorganizarea si lichidarea societatilor de asigurari, cu urmatorul continut:

obiectul si definirea unor termeni si categorii de asigurari;

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Autorizarea Asigurarilor;

activitatea de asigurari de viata;

redresarea, reorganizarea si lichidarea societatilor de asigurare;

intermediari in asigurari;

raspunderi si sanctiuni;

dispozitii tranzitorii si finale.

Piata asigurarilor si reasigurarilor in Romania. Evolutia pietei de asigurari in anul 2007. Dezvoltari si tendinte in industria asigurarilor.

Pricipalii catalizatori ai dezvoltarii economiei romanesti au fost consumul final al populatiei- care a inregistrat o crestere reala si formarea bruta a capitalului fix.

Totodata, rata inflatiei a scazut, in timp ce castigurile salariale nete s-au majorat.

Dinamica indicatorilor macroeconomici a fost apreciata de agentiile de rating si Uniunea Europeana, factor ce a contribuit la obtinerea de catre Romania a statutului de economie de piata functionala.

In acest context, piata asigurarilor s-a dezvoltat si consolidat intr-un ritm sustinut comparativ cu anii precedenti, contribuind in acest fel la progresul inregistrat, in ansamblu, la nivelul pietei financiar- bancare.

Astfel, primele brute subscrise in 2007 au consemnat o crestere reala cu circa 19%, conducand la cresterea gradului de penetrare la 1,46%.

Spre deosebire de anul 2006 cand cele doua categorii de asigurari-generale si de viata - inregistrau cresteri similare, in anul 2007, ritmul real de crestere a subscrierilor din asigurari generale a fost dublu fata de cel consemnat in cazul asigurarilor de viata.

Dinamica asigurarilor generale a fost sustinuta de asigurarile auto care, datorita ponderii majoritare (peste 65%) au impus ritmul pietei. Clasele de asigurari generale cu cele mai mari cresteri in 2007 au fost insa asigurarile de transport feroviar, de sanatate, de raspundere civila generala si de credite si garantii, dar contributia cumulata a acestora in total subscrieri ramane scazuta, de pana la 10%.

Prognozele pe termen mediu indica o mentinere a tendintei de crestere a indicatorilor macroeconomici, sociali si, implicit, a pietei asigurarilor.

Evolutia industriei asigurarilor va fi puternic influentata de schimbarile produse in plan legislativ, in vederea alinierii la prevederile acquis- ului comunitar adica, la cresterea exigentei in ceea ce priveste cerintele minime de capital pentru asiguratori, la implemetarea modelelor de calcul a marjei de solvabilitate prevazute de directivele europene, la consolidarea regimului de conducere prudentiala, in conformitate cu pricipiile guvernantei corporative si ale managementului orientat spre analiza riscului, si la introducerea unor conditii suplimentare privind calificarea profesionala, atat pentru coordonatorii activitatii asiguratorilor, cat si pentru personalul intermediarilor in asigurari.

Aplicarea acestor prevederi va determina o consolidare si mai putenica a pietei, ceea ce inseamna stabilitate si, implicit, cresterea protectiei intereselor asiguratilor si a increderii potentialilor asigurati. Se anticipeaza, totodata, pentru 2008 si 2009 modificari esentiale din punct de vedere al numarul societatilor de asigurare, al structurii actionariatelor acestora, al managementului si al personalului ocupat in acest domeniu.

Capitalizarea pietei, eficientizarea managementului asiguratorilor, profesionalizarea celor care vand practic produse de asigurare si cresterea increderii consumatorilor vor determina intarirea capacitatii societatilor si brokerilor de asigurare de a face fata concurentei internationale la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, ca urmare a incoprorarii in piata unica europeana.

Acestor factori calitativi de stimulare a dezvoltarii pietei asigurarilor li se adauga si factorii cantitativi, care se refera atat la cresterea veniturilor disponibile ale populatiei si ale agentilor economici, cat si la dezvoltarea altor segmente ale economiei nationale.

Perspectivele pentru 2008 si 2009 indica o continuare a cresterii asigurarilor auto, o influenta pozitiva in acest sens venind din sfera vanzarilor auto si a pietei leasingului, estimata ca avind un potential de 4-5 miliarde de euro.

Ponderea asigurarilor auto se va diminua insa treptat, ca urmare a expansiunii pe care o vor inregistra alte forme de asigurare cum ar fi: asigurarile de sanatate, de locuinte, de viata si asigurarile de raspundere civila generala.

Asigurarile de sanatate se vor dezvolta ca o alternativa viabila de finantare la sistemul public de sanatate.

Expansiunea creditului ipotecar va determina cresterea subscrierilor din asigurari de locuinte si de viata (acestea fiind garantii solicitate de institutiile de credit pentru acordarea imprumuturilor).

Este de asteptat ca piata asigurarilor sa creasca si ca urmare a subscrierilor de riscuri catastrofale, Romania fiind o tara puternic expusa la astfel de riscuri, indeosebi la inundatii si cutremur.

O crestere importanta este preconizata in cazul asigurarilor de raspundere civila generala, avand in vedere faptul ca, pentru anumite caregorii profesionale, reglementarile specifice domeniului de activitate impun incheiarea unei astfel de asigurari.

In sectorul asigurarilor de viata, previzionam o crestere a asigurarilor de viata traditionale dar si a asigurarilor asimilate de pensii, in masura in care autoritatile responsabile cu reformarea sistemului de pensii si introducerea pensiilor administrate privat recunosc deductibilitatea si pentru aceste forme de asigurare.

Evolutia si prognoza primelor brute subscrise

Pe fondul acestor evolutii, se prognozeaza ca piata asigurarilor va consemna in 2008 si 2009 cresteri anuale de peste 20%, in euro, cu o dinamica mai buna a asigurarilor de viata (graficul nr. 1).

Grafic nr. 1- Evolutia si prognoza primelor brute subscrise

Sursa: Raportul Anual 2007 al Comisiei de Supraveghere in Asigurari

In consecinta, tinand cont si de evolutiile macroeconomice, gradul de penetrare a asigurarilor va creste, prognoza pentru 2008 si 2009 fiind figurata in graficul nr. 2.

Grafic nr. 2- Gradul de penetrare al asigurarilor

Sursa: Raportul Anual 2007 al Comisiei de Supraveghere in Asigurari

► Aportul investitorilor straini care inregistrau participare la capitalul social subscris al societatilor de asigurare autorizate sa functioneze de catre CSA reprezinta 47,7% (grafic nr.3).

Grafic nr. 3- Aportul investitorilor straini

Sursa: Raportul Anual 2007 al Comisiei de Supraveghere in Asigurari

► Primele brute subscrise in anul 2007

Structura primelor brute subscrise in total, pe categorii de asigurare, se prezinta astfel:

asigurarile generale- au generat un volum de prime brute subscrise de 78,5% din totalul primelor subscrise la nivelul pietei. Comparativ cu 2006, aceasta categorie de prime a crescut in termeni nominali cu 32,94% ceea ce inseamna o crestere reala, prin raportare la inflatie, de 21,63%.

asigurarile de viata- au generat un volum de prime brute subscrise de 746.025 mii lei, intr-o crestere mult mai lenta decat asigurarile generale, adica de 20,34% fata de 2006 in termeni nominali, respectiv 10,10% in termeni reali. Ponderea primelor brute subscrise in 2004 la aceasta categorie a fost de 21,5%.

► Primele brute subscrise din asigurari de viata pentru contractele directe in anul 2007

Cele 22 de societati care au practicat asigurari de viata (grafic. nr.4) au inregistrat un volum al primelor brute subsrise de 746.025 mii lei, volum care a crescut cu 20,34% in termeni nominali fata de 2006, ritm cu mult mai lent decat cel al asigurarilor generale, ceea ce inseamna o crestere reala cu 10,10%

In anul 2007, ca si in anul 2006, se mentin pe primele locuri urmatoarele trei clase de asigurari, care detin 81,6% din total:

asigurarile legate de investitii (unit- linched , reprezentand 33,99% din totalul subscrierilor la asigurarile de viata, cu o crestere nominala de 7,42%;

asigurarile mixte de viata, reprezentand 32,20% din totalul subscrierilor la asigurarile de viata, cu o crestere nominala de 28,09%;

asigurarile de deces, reprezentand 14,43% din totalul subscrierilor la asigurarile de viata, cu o crestere nominala de 27,51%.

Asigurarile de casatorie si nastere si asigurarile suplimentare care, desi detin o pondere mult mai redusa, de 0,3% respectiv 9,8% au inregistrat in exercitiul financiar analizat dinamici net superioare, de 265,24% si respectiv 51,12% (grafic nr. 4), (tabel nr. 1).

Grafic nr. 4- Evolutia primelor brute subscrise din asigurari de viata pentru contractele directe in perioada 2005- 2007, pe clase de asigurari

Legenda:

Tabel nr.1- Dinamica primelor brute subscrise din asigurari de viata pentru contractele directe in perioada 2005- 2007

Sursa: Raportul Anual 2007 al Comisiei de Supraveghere in Asigurari

► Prime brute incasate din asigurarile de viata

Valoarea primelor brute totale incasate pentru asigurarile de viata de catre cele 22 de societati, a fost in 2007 de 693.444 mii lei si a inregistrat o crestere nominala fata de anul 2006 cu 19,77% si o crestere reala cu 9,57% (tabel nr.2).

In cadrul asigurarilor de viata, ponderi semnificative sunt detinute de aceleasi trei clase de asigurari in 2006, respectiv:

asigurarile legate de investitii (unit-linched , reprezentand 37% din total;

asigurarile mixte de viata, reprezentand 35,20% din total;

asigurarile de deces, reprezentand 13,20% din total.

Tabel nr.2- Evolutia primelor brute incasate din asigurari directe pe total si pe categorii de asigurare in perioada 2003- 2007

Sursa: Raportul Anual 2007 al Comisiei de Supraveghere in Asigurari

►Indemnizatii si sume de rascumparare platite pentru asigurarile de viata in anul 2007

Ponderi semnificative in valoarea totala a indemnizatiilor brute platite pentru asigurarile de viata au inregistrat urmatoarele trei clase de asigurare care, impreuna, insumeaza 90,04% din total (tabel nr. 3):

asigurarile mixte de viata, reprezentand 66% din total;

asigurarile de viata suplimentare reprezentand 13,7% din total;

asigurarile de deces, reprezentand 10,7% din total.

Referitor la sumele de rascumparare platite, acestea au inregistrat valori semnificative pentru urmatoarele doua categorii care, impreuna, insumeaza 95,5% din total, si anume:

asigurarile legate de investitii (unit- linched , reprezentand 75,5% din total, in scadere reala cu 1,6% fata de 2006;

asigurarile mixte de viata, in crestere nominala cu 61,25% si cu o crestere reala de 47,52% fata de 2006.

Tabel nr.3- Evolutia indemnizatiilor brute platite si a sumelor de rascumparare, pentru contractele directe cumulat si distinct pentru cele doua categorii de asigurare in perioada 2003- 2007

Sursa: Raportul Anual 2007 al Comisiei de Supraveghere in Asigurari