ASIGURAREA DE BUNURI LA SC ASIG.-REASIG. ASTRA SA PITESTI-Studiu de caz

1. Studiu de caz

Pentru exemplificare , am ales asigurarea cladirilor pentru riscurile de incendiu si calamitati naturale, incheiata de catre o persoana fizica numita DUICA EUGEN MUGUR, domiciliat in Curtea de Arges. Polita are la baza cererea asiguratului exprimata in scris cu descrierea cladirii si a riscurilor pentru care doreste sa o asigure.

Conform cererii asiguratului , cladirea se asigura la 15.000,00 lei pe o perioada de un an de zile incepand cu 20.04.2002 pana la 19.04.200

Dupa fiecare paguba, suma asigurata se micsoreaza cu incepere de la data producerii evenimentului asigurat, pentru restul perioadei asigurarii, cu suma cuvenita drept despagubire, asigurarea continuand pentru suma ramasa; prima de asigurare pentru aceeasi perioada ramane neschimbata. La cererea asiguratului, suma ramasa poate fi completata printr-o asigurare suplimentara, contra platii diferentei de prima corespunzatoare.

Polita de asigurare este expresia materiala a contractului de asigurare incheiat de catre DUICA EUGEN MUGUREL cu asiguratorul. Ea se completeaza cu prevederile conditiilor de asigurare specifice pentru asiguratorul in speta.

Tehnica incheierii asigurarii:

asiguratorul prin reprezentantul sau, inspectorul de asigurari, primeste cererea de asigurare, verifica la fata locului veridicitatea celor consemnate in aceasta si ulterior intocmeste inspectia de risc. Aceasta are un rol important, intrucat in functie de rezultatul ei, se ia decizia de a se introduce in asigurare obiectul solicitat.

dupa stabilirea datelor concrete, in functie de conditiile de situatie a bunurilor, precum si a riscului maxim probabil, se stabileste cotatia de prima, care va determina in final costul asigurarii (prima de asigurare).

La 8 luni de la intrarea in vigoare a politei de asigurare, ca urmare a unui scurt circuit la instalatia electrica , are loc un incendiu care afecteaza o parte din cladirea asigurata. In situatia aceasta, asiguratul DUICA EUGEN MUGUREL se prezinta la societatea de asigurare si anunta producerea riscului asigurat.

Luand la cunostinta de producerea riscului asigurat, societatea de asigurare prin reprezentantul sau ia urmatoarele masuri:

verifica valabilitatea politei de asigurare;

se deplaseaza la locul producerii evenimentului asigurat;

intocmeste procesul verbal de constatare propriu;

ia relatii despre cauzele si modalitatea de producere a evenimentului asigurat;

solicita inmanarea procesului-verbal incheiat de catre organele abilitate pentru stingerea incendiului;

efectueaza fotografii ale obiectivului afectat.

In urma verificarilor in limita sumei asigurate, pe baza devizelor de reparatie se intocmeste referatul de plata.

2. Evolutia pietei asigurarilor in Romania; Cadrul legislativ

Deceniul zece al acestui secol a fost marcat de importante schimbari legislative, organizatorice si de functionare a intregului sistem economic. In domeniul asigurarilor, primul pas l-a reprezentat inlaturarea monopolului de stat prin transformarea ADAS in societati comerciale, posibilitatea constituirii altor societati cu capital privat, aparitia intermediarilor in asigurari si a societatilor de prestari servicii in asigurari.

Astfel, prin Hotararea Guvernamentala 1279/1990 s-a desfiintat ADAS, urmand ca pe baza bilantului contabil intocmit la 31 decembrie 1990, activele si pasivele acestuia sa fie preluate de societatile comerciale pe actiuni: "Asigurarea Romaneasca SA "(ASIROM), "ASTRA SA" , "CAROM SA". Aceste societati au inceput sa functioneze in aceasta forma la 1 ianuarie 1991.

Separat de societatile cu capital de stat, au inceput sa functioneze societati cu capital privat sau mixt, care isi desfasoara activitatea in domeniul asigurarilor si reasigurarilor.

Reglementarile in vigoare, in acel timp datau din anii '70 - '80, astfel aparea necesara adaptarea lor la noul mediu economic. "Legea privind constituirea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor", nr.47 din 16 iulie 1991, precum si "Legea asigurarilor si reasigurarilor", nr. 136 din decembrie 1995 au fost adoptate in acest scop.

In cursul anului 2000, pe langa Legea 32/2000, in domeniul asigurarilor au fost elaborate urmatoarele acte normative, cu avizul OSAAR:

Ordonanta de Urgenta nr.116/29.06.2000 pentru modificarea art.45 alin (3) si (4) din Legea nr.32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, precum si pentru stabilirea unor alte masuri tranzitorii. Aceasta Ordonanta precizeaza ca, pana la numirea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, OSAAR exercita atributiile date in competenta CSA, prevazute la art. 5 din Legea 32/2000, importanta acestui act normativ fiind aceea ca a asigurat astfel o continuitate in activitatea de supraveghere a pietei asigurarilor.

Hotararea Guvernului nr.1194/29.11.2000 privind unele masuri in legatura cu asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule. Aceasta a stabilit nivelul primelor de asigurare, al despagubirilor si al amenzilor aplicate, conditiile obtinerii autorizatiei de a practica asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, in conformitate cu prevederile Legii nr.136/1995, Ca parte integranta a Hotararii, au fost elaborate si Normele cu privire la aplicarea asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente.

Procesul legislativ continua si in prezent in incercarea de adaptare la noile conditii economice ale Romaniei si la nevoile de protejare a asiguratilor.

Pozitionarea pietei romanesti in contextul "aspirantilor" la Uniunea Europeana si mai ales, aprecierea marimii si a sensului transformarilor de pe piata nationala a asigurarilor devine mult mai elocventa daca luam in considerare dependenta nivelului de dezvoltare a pietei asigurarilor devine mult mai elocventa daca luam in considerare dependenta nivelului de dezvoltare a pietei asigurarilor de coerenta politii macroeconomice aplicate.

Evolutia pietei asigurarilor in Romania

* Raport procentual intre primele brute incasate si PIB

** Prime brute incasate pe locuitor

*** Variatie procentuala reala fata de anul anterior

Sursa:Ziarul Bursa

Din datele furnizate de Comisia de Supraveghere a asigurarilor, incasarile din prime brute la nivelul intregii piete a asigurarilor au fost in semestrul I, 2002 de 4740 miliarde lei, fata de 3503 miliarde lei in aceeasi perioada a anului 2002. In procente cresterea este de circa 29%.

Structura clasamentului primelor 10 companii de asigurare nu a suferit modificari esentiale fasa de aceeasi perioada a anului trecut.

PROVOCARI ALE MANAGEMENTULUI STRATEGIC AL SOCIETATILOR DE ASIGURARE

Tendinte manageriale in noul secol

Studiile asupra viitorului sunt aproape unanime in concluzia ca firma, ca organizatie economico-sociala cu finalitate, statut, resurse si activitati specifice, va constitui scena unor schimbari de anvergura care ii vor afecta conducerea, functionalitatea si integrarea in ansamblul societatii. Schimbarile se vor produce, in primul rand, sub impactul progresului stiintific si tehnologic, dar si sub cel al mutatiilor profunde si accelerate la care economia mondiala si economiile nationale sunt supuse. Incercarile de prefigurare a firmei viitorului, a caracteristicilor ei definitorii sunt numeroase si ofera profunde si interesante subiecte de reflectie. Trecerea in revista a celor mai semnificative schimbari pe care le va prezenta firma viitorului serveste evidentierii principalelor cerinte carora va trebui sa le faca fata tehnologia managementului strategic.

Schimbari in practica manageriala. Specialistul britanic Charles Handy denumeste perioada turbulenta pe care o parcurgem 'era incertitudinii'. Mai mult decat atat, am putea-o denumi 'era performantelor inalte'. Schimbarea a devenit un mod de viata, iar organizatiile si indivizii trebuie sa reactioneze prompt la aceasta. Performanta reprezinta obiectivul principal al organizatiilor, care se impune in noile conditii economice. Salariatii sunt solicitati sa gaseasca noi modalitati de crestere a productivitatii, sa manifeste implicare in realizarea obiectivelor firmei, sa demostreze creativitate si auto-satisfactie in indeplinirea sarcior de lucru. Ei trebuie sa manifeste spirit de echipa, sa inteleaga necesitatile si obiectivele organizatiei si sa utilizeze noile tehnologii la potentialul lor maxim.

Printre alte schimbari, un nou concept ce isi face aparitia in practica manageriala. Denumit simbolic 'piramida organizatorica intoarsa', acest concept surprinde o noua imagine a organizatiei si a membrilor.

Spre deosebire de abordarile anterioare ale relatiilor dintre diferitele niveluri ierarhice, in figura putem observa ca executantii sunt asezati in partea superioara a piramidei intoarse. In activitatea lor ei sunt sprijiniti de catre managerii asezati in partea inferioara a piramidei. Acesti manageri nu sunt doar 'comandanti', rolul lor fiind de a oferi sprijin celorlalti membrii ai organizatiei in vederea satisfacerii cerintelor clientilor. Implicatiile conceptului ilustrat in figura au o deosebita importanta pentru activitatea firmei. Conform acestei abordari, fiecare individ este un creator de valoare-adaugata prin activitatea pe care o desfasoara ei furnizeaza valoare consumatorilor sau clientilor firmei. Intreaga organizatie este devotata satisfacerii cerintelor consumatorilor, iar acest lucru se realizeaza cu sprijinul managerilor.

Numeroasele tendinte si schimbari ce afecteaza organizatiile, precum cea reflectata de conceptul 'piramida intoarsa', impun schimbarea mentalitatii conducatorilor lor. In noul secol cei mai buni manageri vor fi cei care vor 'ajuta' si vor 'sprijini' mai mult decat vor 'directiona' si 'ordona'.

Chiar daca ne aflam in 'era inaltei tehnologii' si a masinilor 'inteligente', resursele umane sunt indispensabile. Implicarea angajatilor si cresterea gradului lor de responsabilizare reprezinta elemente critice ale succesului organizational. Utilizarea resurselor umane la potentialul lor maxim impune delegarea autoritatii decizionale pana la nivelurile la care pot fi colectate informatiile necesare - cel mai adesea, la nivelul executantilor.

In organizatiile viitoare, posturile vor fi mai putin clar defini te, se va pune accent pe munca in echipa iar angajatii vor fi transferati de la un proiect la altul, in masura in care contributia lor va deveni necesara. Se poate constata deja ca, in unele cazuri, titulatura de 'manager' din organigramele organizatiilor este inlocuita cu cea de 'coordonator' , 'instructor' sau 'sef de echipa'.

Internationalizarea activitatilor economice. Consultantul in management Keruchi Ohmae a precizat ca in economia mondiala granitele nationale au disparut. Cati dintre noi putem, in prezent, sa precizam cu certitudine in ce tara a fost fabricata incaltamintea sport pe care o purtam sau anumite componente din computerul personal? Intalnim numeroase cazuri in care un anumit produs este proiectat intr-o tara, piesele sale componente sunt fabricate in alte tari, iar ansamblarea finala a produsului se realizeaza in cu totul alta tara.

Organizatiile tind, din ce in ce mai mult, sa abordeze dintr-o perspectiva internationala activitatile proprii, determinate in primul rand de accentuarea concurentei. Autoritatile guvernamentale ale multor tari sunt preocupate de concurenta intre natiuni, asa cum si conducatorii firmelor sunt preocupati de concurenta economica. Lumea este, in mare parte, impartita in blocuri economice regionale, precum cele din Asia, America de nord, America latina sau Europa. Totusi, economia globala tinde sa schimbe chiar si aceasta organizare. Africa pare sa-si demonstreze potentialul economic, performantele democratice din Africa de sud atragand tot mai multi investitori catre acest continent.

China manifesta o influenta puternica pe coasta Pacificului, regiune nu demult dominata de Japonia. Desi efectele crizei economice asiatice nu au fost complet eliminate, tari precum Corea de Sud, Taiwan, Singapore, Malaiesia si Thailanda sunt, in prezent, concurenti recunoscuti pe piata internationala.

Uniunea Europeana tinde sa se consolideze si sa se extinda prin atragerea economiilor in dezvoltare din Europa Centrala. Acordul NAFT A ce prevede liberalizarea comertului intre Canada, SUA si Mexic pare sa functioneze iar colaborarile economice intre tarile din America de sud tind sa se dezvolte.

Cresterea preocuparii publicului pentru etica manageriala. Societatea devine tot mai aspra in 'judecarea' comportamentului etic si a responsabilitatii sociale a organizatiilor. Problemele de etica si responsabilitate sociala vizeaza toate aspectele activitatii organizatiei, protectia mediului inconjurator, comportamentul angajatilor, adaptarea la cerintele unei economii globale etc. Sub presiunea factorilor sociali, organizatiile si managerii lor se adapteaza standardelor impuse de societate. Edificativa in acest sens este declaratia firmei J ohnson& J ohnson:

'Noi suntem responsabili fata de comunitatea in care traim si muncim si, de asemenea, fata de comunitatea intregii lumii. Noi trebuie sa fim buni cetateni - sa sprijinim faptele bune si actele de caritate si sa suportam taxele ce ne revin. Noi trebuie sa pastram in bune conditii proprietatea pe care avem privilegiul sa o utilizam, protejand mediul inconjurator si resursele naturale.'

Schimbari tehnologice si informationale. Computerele si inalta tehnologie au adus schimbari importante mediului de lucru. Computerele portabile, supercomputerele, proiectarea asistata de calculator, sistemele expert si programele informatice de optimizare a deciziilor reprezinta, in prezent, instrumente utilizate in mod uzual in activitatea firmelor. Campaniile computerizate de telemarketing, posta electronica, Internetul, comertul electronic au o arie de raspandire din ce in ce mai mare.

Noua tehnologie poate fi considerata o resursa importanta pentru activitatea firmei. Utilizand-o in comunicare (pentru a facilita schimbul de informatii intre diferite subdiviziuni ale firmei sau intre doua persoane), distantele geografi ce nu mai reprezinta o problema in afaceri. Reteaua computerizata poate pune in contact diferite persoane, aBate in oricare parte a lumii, prin simpla atingere a tastaturii calculatorului.

Futuristul Alvin Toffler considera ca accelerarea tranzactiilor si a activitatii decizionale poate fi o sursa de putere ce trebuie exploatata de indivizi, organizatii si natiuni.

Schimbari in cariera profesionala. Natura muncii s-a schimbat nu numai sub aspectul tehnologiei utilizate. Specialistul Charles Handy utilizeaza un trifoi pentru a simboliza schimbarile ce vor afecta formele de incadrare in munca ale angajatilor (figura 11.2) si implicatiile acestora asupra carierei profesionale.

Trifoiul organizational imaginat de Charles Handy are trei frunze, cate o frunza pentru fiecare forma de incadrare a angajatilor. Pe una din frunze sunt reprezentati de angajatii de baza sau permanenti. Angajatii permanenti urmeaza o cariera profesionala traditionala. Dezvoltandu-si anumite abilitati profesionale de importanta critica pentru activitatea firmei, acesti angajati pot avansa si pot ramane in cadrul firmei o perioada e timp indelungata. Pe cea de a doua frunza a trifoiului organizational sunt reprezentati angajatii pe baza de contracte de colaborare. Ei desfasoara o anumita activitate necesara organizatiei si sunt recompensati prin acord sau comision si nu pe baza de salariu fix. Angajatii colaboratori presteaza un anumit serviciu angajatorilor lor, putand lucra in beneficiul mai multor angajatori. Pe cea de a treia frunza sunt reprezentati angajatii part-time sau cu program de lucru partial. Ei sunt angajati temporar sau pentru un anumit numar de ore. In functie de evolutia activitatii firmei numarul de angajati temporari poate sa creasca sau sa scada.

In prezent, tinerii absolventi trebuie sa fie pregatiti sa-si dezvolte o cariera profesionala in oricare dintre situatiile prezentate anterior. In secolul XXI, cariera profesionala tipica a unui angajat nu va fi reprezentata de un contract de munca permanent si nici nu se va limita la un singur angajator. Cariera unei persoane va avea un caracter oportunist, putand evolua, in timp, de la o forma de incadrare la alta. Fiecare persoana trebuie sa se orienteze catre dezvoltarea acelor abilitati care sunt apreciate de mai multi angajatori si sa se perfectioneze permanent. Un consultant in dezvoltarea carierei profesionale, identifica cariera profesionala cu surfingul:

'Esti permanent in miscare. Te poti astepta sa cazi in apa de mai multe ori, dar trebuie sa te ridici pentru a prinde urmatorul val.'