Compartimentele unei societati captive de asigurari

Compartimentele unei societati captive de asigurari

O societate captiva de asigurari este alcatuita din departamente care trebuie sa functioneze perfect ,pentru ca societatea parinte sa poata beneficia de pe urma infiintarii acesteia. Deoarece societatile captive functioneaza asemanator cu societatile traditionale de asigurare inseamna ca si principalele departamente sunt asemanatoare.

1.Departamentul de marketing

Indiferent cat de competitiva ar fi o societate captiva de asigurari nu poate avea succes fara un program de marketing adecvat. Potentialii cumparatori ai asigurarilor si reasigurarilor trebuie sa fie informati corect despre produsele societatii, inclusiv despre serviciile de solutio nare a revendicarilor, posibilitatile de control al daunelor.Transmiterea acestor informatii potentialilor clienti reprezinta atributia principala a personalului de la departamentul de marketing.

Un program de marketing adecvat trebuie sa includa :o cercetare a pietei, in vederea determinarii nevoilor companiilor parinte; programe de publicitate si relatii cu publicul, pentru a-i informa pe potentialii reasiguratori despre starea financiara existenta a captivei; programe de pregatire profesionala, care sa ajute angajatii companiei in satisfacerea cerintelor acesteia .

In cadrul departamentului de marketing functioneaza compartimentul de contracte. Principala responsabilitate este sa aleaga produsele pe care le va vinde societatea captiva de asigurari si conditiile de lansare a acestora pe piata.Compartimentul de contracte trebuie sa propuna diferite modalitati de asigurare a riscurilor mai grele. Acest lucru se poate realiza prin stabilirea unor fransize mai mari , a unor excluderi sau modificarea planului de stabilire a primelor pentru a creste cotatiile.

2.Departamentul de despagubiri si controlul daunelor

Un contract de asigurare reprezinta o promisiune a societatii de asigurare de a face o lata catre sau in numele asiguratului, daca si cand se vor produce evenimentele asigurate.

Departamentul despagubiri are principala responsabilitate privind solutionarea revendicarilor pagubitilor este reprezentat de persoane care au pregatirea si abilitatile necesare pentru a negocia, sau daca este necesar de a contesta revendicarile beneficiarilor politelor de asigurare.

Scopul acestuia este de a acorda o despagubire adecvata, in conformitate cu prevederile clauzele contractului de asigurare.Despagubirile prea mari cresc costul asigurarii, in timp ce despagubirile prea mici priveaza detinatorii de polite de unele beneficii ale contractului de asigurare. Solutionarea necorespunzatoare a revendicarilor companiei parinte poate stanjeni eforturile de marketing ale societati captive si poate duce la actionarea sa in judecata.

In stransa legatura cu acest departament functioneaza compartimentul de control al daunelor care are ca principal scop inlaturarea acelor riscuri care pot fi eliminate si de a reduce amploarea celor care nu pot fi prevenite.

3.Departamentul calcul actuarial

Departamentul de calcul actuarial indeplineste functii cum sunt: determinarea primelor, estimarea rezervelor, elaborarea unor planuri de evaluare, realizarea unor previziuni.Acesta colaboreaza, in principal, cu departamentele de marketing si contracte. Departamentul de calcul actuarial stabileste pretul si conditiile in care societatea captiva de asigurari va oferi acoperire riscurilor companiei parinte, sprijinindu-se departamentul de marketing prin elaborarea unor standarde de subscriere, de selectare a solicitantilor de asigurari. In pretul asigurarii trebuie incluse nu numai o cota parte din cheltuielile societati captive de asigurari ci si o parte din profit.

Principalul scop este acela de a garanta profitabilitatea si stabilitatea finaciara a fiecarui tip de asigurare subscris.

Departamentul de calcul actuarial elaboreaza majoritatea procedurilor de evaluare a riscului si de stabilire a primelor folosite de departamentul de marketing. De asemenea, pregateste informatiile statistice necesare pentru evaluarea performantelor diferitelor departamente. In stabilirea cotelor de prima departamentul de calcul actuarial trebuie sa ia in considerare rezultatele analizelor departamentului de marketing in ceea ce priveste acceptabilitatea cotelor de prima pe piata.

Departamentul de calcul actuarial raspunde de determinarea rezervei de dauna prezentate in rapoartele financiare anuale. Pentru aceasta, trebuie sa colaboreze eficient si cu depatamentul de despagubiri.

4.Departamentul investitii

La prima vedere, nu pare sa existe o relatie stransa intre activitatile de investitii ale asiguratorului si transferul riscului. In realitate, relatia este destul de puternica, din doua motive. In primul rand, activitatile de investitii ale asiguratorului genereaza venit din investitii prin plasarea fondurilor obtinute ca urmare a activitatilor de transfer al riscului. Pe de alta parte, venitul din investitii vine in completarea veniturilor tehnice ale asiguratorului permitandu-i astfel practicarea unor tarife de prima mai competitive.

Relatia functioneaza in dublu sens. Tipurile de riscuri pe care si le asuma un asigurator reprezinta un factor determinant in ceea ce priveste investitiile realizate de acesta. Un asigurator care preia doar riscuri de asigurare moderate poate sa-si asume riscuri de investitii

mai mari. Un asigurator care isi asuma riscuri de asigurare foarte mari, trebuie sa fie mai conservator in ceea ce priveste strategia de investitii.De asemenea obtinerea de venituri din investitii duce la cresterea profitului si nu in ultimul rand la cresterea resurselor disponibile companiei parinte.

Societatile captive de asigurari fiind cu preponderenta domiciliate offshore,datorita legislatiilor existente,nu sunt prevazute restrictii fata de regimul investitiilor,pot efectua orice tip de investitii.

Managerul societatii captive de asigurari ,in general de cele mai multe ori un investitor institutional ,care sa se ocupe de activitatea acestui departament ,prin efectuarea consultantei de plasament.

Principalele avantaje ale societatilor captive de asigurari care beneficiaza de consultanta de plasament sunt urmatoarele:accesul la informatii corecte,complete si recente asupra evolutiei pietei de capital;analize competente a societatilor cotate pe pietele bursiere si a titlurilor financiare existente in cadrul pietei financiare;beneficiaza de cunostintele si experienta unor specialisti,reducand riscul investitiilor;elaborarea unei politici investitionale adecvate profilului si obiectivelor investitorilor si posibilitatea unor analize profesioniste a portofoliilor de investitii ale clientilor.

La 31.12.2002 in total pe piata societatilor captive de asigurari 514 captive au optat pentru

societati specializate de investitii care sa le gestioneze resursele financiare[2].

Fig.1.Clasificarea investitorilor in functie de numarul activelor gestionate

Sursa: Gavriletea Marius Dan-Societatile captive de asigurari-Ed.Dacia,Cluj Napoca, 2004, p.29

Se poate obseva din tabel ca acesti investitori chiar daca gestioneaza un numar mare de captive ,valoarea totala a activelor gestionate este destul de scazuta.Poate fi alcatuit un clasament al investitorilor in functie de valoarea activelor gestionate.

Fig. 2. Clasificarea investitorilor in functie de valoarea activelor gestionate

Sursa:    Gavriletea Marius Dan-Societatile captive de asigurari-Ed.Dacia,Cluj Napoca, 2004, p.30

Existenta unor investitori institutionali cu renume mondial prin experienta lor aduc plusvaloare societatilor captive de asigurari.

5.Departamentul financiar contabil si departamentul juridic

Acest departament are obligatia de a inregistra documentele contabile cu privire la activitatea desfasurata de catre societatea captiva.Ca in orice societate la sfarsitul anului se intocmesc rapoartele obligatorii:bilant,contul de profit si pierdere,anexe.

Pentru a respecta cat mai exact cerintele locale,ale domiciilor offshore,onshore a societatilor captive,de cele mai multe ori,se angajeaza o companie autohtona care sa solutioneze toate problemele referitoare la legislatie.Monitorizarea permanenta a activitatii societatii captive de asigurari este necesara pentru a nu contraveni reglementarilor legale existente,pentru a se inlatura efectele negative ale unor amenzi si penalitati care pot afecta desfasurarea activitatii captivei.

6.Departamentul de reasigurari

In cadrul acestui department se elaboreaza strategia de reasigurare, privind cedarea riscurilor catre piata reasigurarilor, dar si primirea prin reasigurare de la asiguratorii de fronting a riscurilor cedate de compania parinte.

Odata cu infintarea societatii captive s-au tinut cont de anumite criterii: daca societatile captive de asigurari sunt capabile sa finanteze o parte din riscurile companiei parinte fara a avea incheiate contracte de fronting; calitatea procesului de management al riscului.

In majoritatea cazurilor captivele nu au o dispersie a riscurilor suficienta pentru acoperi daunele foarte mari.De exemplu, daca o fabrica a companiei parinte este distrusa de un incendiu, iar captiva nu este reasigurata,pe langa falimentul captivei vor aparea si probleme pentru compania parinte.

Reasigurarea este esentiala pentru societatile captive.Reasiguratorul trebuie sa stie despre societatea captiva de reasigurat urmatoarele:daca acestea sunt finantate adecvat,in functie de nivelul afacerilor pe care le asigura ,respectiv daca surplusul,rezervele si capitalul social sunt suficiente pentru a acoperi riscurile subscrise;daca exista experienta in managementul societatii captive de asigurari;daca se va permite de catre compania parinte controlul deplin al riscurilor subscrise;daca politele sunt emise in conformitate cu prevederile legale in vigoare; experienta si eficienta programelor de prevenire a daunelor;modul de solutionare a daunelor aparute.

Pentru a alege o forma de reasigurare managerul societati captive de asigurari trebuie sa

aiba in vedere tipurile de asigurari subscrise,riscurile asigurate si in special gradul de protectie pe care doreste sa-l obtina prin reasigurare.

In prezent societatile captive de asigurari practica doua forme de reasigurare: reasigurarea proportionala si reasigurarea neproportionala.

6.1.Reasigurarea proportionala si tipuri de contracte

Societatile captive care nu asigura riscuri foarte grele sau care incorporeaza o strategie mai curajoasa pot opta pentru reasigurarea proportionala , unde costurile sunt mai mici.

Reasiguratorul accepta o raspundere stabilita ca un procent din suma asigurata initial prin contractul de asigurare.Daunele care se inregistreaza se repartizeaza intre compania cap tiva de asigurari si reasiguratori direct proportional cu raspunderea acordata.

Contractele de reasigurare proportionala sunt de doua tipuri:

a)Contractul de reasigurare "cota parte"(Quata-share treaty)

Reprezinta cea mai simpla forma de reasigurare ,reasiguratorul preia in reasigurare o anumita proportie din fiecare risc asumat de societatea captiva de asigurari prin contractele initiale cu compania parinte,suportand toate daunele in aceeasi proportie conform primelor directe ,dar fara comisionul de reasigurare.

Are urmatoarele caracteristici;ambii parteneri au aceeasi rata a daunei;captiva are posibilitatea de a subscrie riscuri de valori mai mari decat ii permite capacitatea financiara, retinand doar cota pe care o poate suporta,diferenta fiind cedata in reasigurare;comisionul solicitat de compania captiva este mai mare deoarece aceasta nu are posibilitatea selectiei riscurilor subscrise in detrimentul reasiguratorului ;cheltuieli de administrare mai reduse;contractul este de tip continuu ,reinoindu-se automat de la o perioada la alta;se potriveste captivelor mici sau nou infiintate ducand la o capacitate de subscriere mai mare;este cel mai utilizat si mai profitabil contract.

b)Contractul de reasigurare "excedent de suma"(Surplus treaty)

Este o forma de reasigurare prin care reasiguratorul consimte sa preia o parte dintr-un risc peste o anumita limita plin ,retinuta de societatea captiva de asigurari pe contul sau primind in schimb echivalentul proportional din prima bruta de asigurare,fara comisionul de reasigurare ,angajandu-se sa suporte in aceeasi proportie daunele care vor aparea.

Are urmatoarele trasaturi:societatea captiva poate selecta riscurile,dezavantaj pentru reasigurator,fapt pentru care comisionul cedentei este mai mic,reasiguratorii primesc doar riscuri foarte grele si mai putin profitabile;capacitatea contractuala se exprima intr-o multime de plinuri care consta in suma maxima pe care compania captiva de asigurari o retine pe cont propriu ;societatea poate retine pe cont propriu primele pentru riscurile subscrise dar care se afla sub nivelul retinerii, prin cedarea sumelor ce depasesc retinerea se reduc daunele posibile ce o pot afecta acestea fiind suportate de reasiguratori.

Este ideal pentru captive dar este dezavantajos pentru reasigurator,este utilizat foarte rar.

6.2.Reasigurarea neproportionala si tipuri de contracte

In cazul reasigurarii neproportionale nu exista nici o legatura intre volumul primelor de asigurare incasate de captiva si cel cedat reasiguratorilor ,dar nici intre daunele suportate de aceasta si reasigurator.Prin aceste contracte,reasiguratorul participa numai la acoperirea daunelor ce depasesc limita stabilita de compania captiva si retinuta in contul sau.

Exista doua tipuri de contracte:

a)Contractul "excedent de dauna "(Excess of loss)

Societatile captive de asigurari pot gasi protectie prin acest contract dupa ce s-au stabilit sumele maxime pe care le pot suporta din fiecare dauna.Prin contract se stabileste o limita monetara in suma absoluta ,care delimiteaza raspunderea proprie denumita prioritate. Reasigurarea se face doar peste valoarea prioritatii.Zonele de raspundere in care se divide excedentul de dauna sunt numite "layere".

Acest contract se caracterizeaza prin:captiva si reasiguratorul au legatura cu marimea daunei suferite,raspunderea reasiguratorului intervine dupa atingerea prioritatii stabilite in contract;societatea captiva cedeaza un volum relativ redus din primele de asigurare avand o protectie substantiala ;costurile de administrare a contractului sunt relativ reduse;contractul este structurat si plasat pe"layere';se poate incheia pe baza de risc ,cand reasiguratorul suporta daunele in excesul unei sume predeterminate, sau pe baza de intamplare ,reasiguratorul plateste numai daca daunele din fiecare eveniment depasesc o retinere predeterminata.

b)Contactul "excedent de rata a daunei "(Loss ratio )

Daunele pe care le va suporta o societate captiva de asigurari ,referitoare la o clasa de riscuri sau in totalitate,sunt limitate.Acesta limita se exprima sub forma unei rate.Spre exemplu un asemenea contract ar putea oferi o acoperire doar cand rata daunei depaseste 85%,dar pana la limita de 120%.Prin acest contract se limiteaza raspunderea captivei la un anumit nivel al ratei daunei ,cedandu-se in reasigurare doar ceea ce depaseste un nivel procentual prestabilit din volumul de prime.Reasiguratorul suporta daunele numai daca nivelul total al acestora intr-un anumit an pentru societatea captiva depaseste suma stabilita.Captiva se protejeaza impotriva daunelor totale nete anuale dintr-un an financiar .Raspunderea asiguratorului se extinde la acumularea de daune ,limita retinerii captivei stabilindu-se ca procent din volumul primelor nete incasate.

Caracteristicile acestui tip de contract sunt:captiva isi limiteaza raspunderea la un anumit procent din primele incasate in legatura cu riscurile respective;reasiguratorul este responsabil doar din momentul in care se atinge procentul de rata a daunei prestabilita pentru reasigurat;contractul se bazeaza pe buna credinta a captivei cedente ,deoarece aceasta poate profita de pe urma reasiguratorului prin marirea subscrierii ,acesta din urma fiind obligat sa plateasca ;contractul ofera o buna protectie pentru societatea captiva cedenta deoarece sunt stabilizate pierderile anuale;contractul se administreaza greu ,modul de stabilire a primei fiind foarte dificil.

Daca se are in vedere situatia existenta pe pietele de asigurare reasigurare,un program de reasigurare al captivei ar trebui sa includa contractul excedent de dauna si excedent de rata a daunei permitandu-se astfel atingerea de catre captiva a doua obiective:limitarea expunerii sale per eveniment/per total la un anumit nivel al daunelor/rata a daunei,care poate fi autofinantat;oprirea ratei daunei la un nivel pe parcursul unui an sau a mai multor ani.