GRILE ASIGURARI SI REASIGURARI

GRILE ASIGURARI SI REASIGURARI

1. In categoria catastrofelor naturale se includ:

A. inundatiile, furtunile, seismele (cutremurele de pamant si seismele submarine)

B. seceta si incendiile provocate de temperaturi caniculare

C. frigul si inghetul

D. caderile de grindina,

E. avalansele de zapada

F. incendii si explozii

G. accidente de aviatie

H. accidente maritime lacustre si fluviale

I. accidente rutiere si feroviare

J. accidente produse in mine si cariere

K. prabusiri de cladiri

L. atentatele cu bomba, cu masini capcana, gaze toxice

a) A+B+C+D+E

b) A+B+C+D

c) A+B+C+D+L

d) B+C+D+E+F

e) Toate

2. In categoria catastrofelor tehnice se includ:

A. inundatiile, furtunile, seismele (cutremurele de pamant si seismele submarine)

B. seceta si incendiile provocate de temperaturi caniculare

C. frigul si inghetul

D. caderile de grindina,

E. avalansele de zapada

F. incendii si explozii

G. accidente de aviatie

H. accidente maritime lacustre si fluviale

I. accidente rutiere si feroviare

J. accidente produse in mine si cariere

K. prabusiri de cladiri

L. atentatele cu bomba, cu masini capcana, gaze toxice

a) A+B+C+D+L

b) B+C+D+E+F

c) Toate

d) G+H+I+J+K

e) F+G+H+I+J+K+L

3. Posibilitatile pe care oamenii le au pentru combaterea riscurilor sunt:

A. evitarea sau prevenirea riscului

B. limitarea pagubelor provocate de riscurile produse

C. crearea de rezerve in vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor pagube

D. trecerea riscului asupra altor persoane

a) A+D

b) B+C

c) A+B+C

d) Toate

e) B+C+D

4. Evitarea sau prevenirea riscului presupune:

a)      luarea de masuri capabile sa faca imposibila producerea unui anumit risc

b)      ca dupa producerea evenimentului, insa inainte ca acesta sa fi luat sfarsit, persoanele interesate sa ia masuri capabile sa reduca la minimum efectele dezastruoase ale acestuia

c)      constituirea de catre unitatea economica a unui fond de rezerva, pe care sa-l foloseasca pentru acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau de accidente

d)      ca persoana fizica sau juridica, amenintata de un risc oarecare consimte sa plateasca o suma de bani altei persoane, iar aceasta din urma se angajeaza sa suporte paguba provocata de riscul respective

5. Trecerea riscului asupra altor persoane presupune:

a)      luarea de masuri capabile sa faca imposibila producerea unui anumit risc

b)      ca dupa producerea evenimentului, insa inainte ca acesta sa fi luat sfarsit, persoanele interesate sa ia masuri capabile sa reduca la minimum efectele dezastruoase ale acestuia

c)      constituirea de catre unitatea economica a unui fond de rezerva, pe care sa-l foloseasca pentru acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau de accidente

d)      ca persoana fizica sau juridica, amenintata de un risc oarecare consimte sa plateasca o suma de bani altei persoane, iar aceasta din urma se angajeaza sa suporte paguba provocata de riscul respectiv

6. Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse presupune:

a)      luarea de masuri capabile sa faca imposibila producerea unui anumit risc

b)      ca dupa producerea evenimentului, insa inainte ca acesta sa fi luat sfarsit, persoanele interesate sa ia masuri capabile sa reduca la minimum efectele dezastruoase ale acestuia

c)       constituirea de catre unitatea economica a unui fond de rezerva, pe care sa-l foloseasca pentru acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau de accidente

d)      ca persoana fizica sau juridica, amenintata de un risc oarecare consimte sa plateasca o suma de bani altei persoane, iar aceasta din urma se angajeaza sa suporte paguba provocata de riscul respective

7. Caracterul consensual al contractului de asigurare inseamna ca:

a se incheie prin simplu consimtamant al partilor.

b) partile contractate isi asuma obligatii reciproce si interdependente.

c) la incheierea acestuia partile nu cunosc existenta sau intinderea exacta a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract.

8. Crearea de rezerve in vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor pagube presupune:

a)     luarea de masuri capabile sa faca imposibila producerea unui anumit risc

b)     ca dupa producerea evenimentului, insa inainte ca acesta sa fi luat sfarsit, persoanele interesate sa ia masuri capabile sa reduca la minimum efectele dezastruoase ale acestuia

c)     constituirea de catre unitatea economica a unui fond de rezerva, pe care sa-l foloseasca pentru acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau de accidente

d)     ca persoana fizica sau juridica, amenintata de un risc oarecare consimte sa plateasca o suma de bani altei persoane, iar aceasta din urma se angajeaza sa suporte paguba provocata de riscul respective

9. Contractul de asigurare are urmatoarele trasaturi caracteristice:

A. este un contract consensual

B. este un contract sinalagmatic

C. are un caracter aleatoriu

a) A+C

b) Toate

c) A+B

d) B+C

10. Caracterul sinalagmatic al contractului de asigurare inseamna ca:

a)      se incheie prin simplu consimtamant al partilor.

b)      partile contractate isi asuma obligatii reciproce si interdependente.

c)      la incheierea acestuia partile nu cunosc existenta sau intinderea exacta a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract.

11. Faptul ca un contract de asigurare este un contract succesiv inseamna ca:

a)      fiecare parte urmareste sa obtina un folos, o contraprestatie in schimbul obligatiei ce-si asuma.

b)      se semneaza in timp.

c)      executarea acestuia sa se face cu buna credinta de catre parti.

12. Contractul de asigurare are urmatoarele trasaturi caracteristice:

A . este un contract cu titlu oneros

B . este un contract de adeziune

C . este un contract de buna credinta

D . este un contract succesiv

a) A+D

b) A+B+C

c) Toatte

d) B+C

e) B+C+D

13. Faptul ca un contract de asigurare este un contract de buna credinta inseamna ca:

a)      fiecare parte urmareste sa obtina un folos, o contraprestatie in schimbul obligatiei ce-si asuma.

b)      se semneaza in timp.

c)      executarea acestuia sa se face cu buna credinta de catre parti.

14. Asigurarea ex contractu:

a)   are la baza principiul facultativitatii, adica se incheie din proprie initiativa, de catre persoanele fizice si juridice interesate, impotriva acelor fenomene (evenimente) care le ameninta bunurile, viata sau integritatea corporala, in scop de indemnizare sau de fructificare (capitalizare).

b)   are la baza principiul obligativitatii, adica persoanele fizice si juridice, detinatoare debunuri care fac obiectul asigurarii, sunt obligate sa le asigure impotriva riscurilor prevazute de lege, iar asiguratorii care au primit autorizatia legala de a practica o asemenea asigurare, sunt obligati sa o realizeze, in conditiile prevazute de autoritatea publica competenta, si sa elibereze un inscris probator al asigurarii.

15. Societatile comerciale de asigurare sunt cele care:

a)      indiferent de forma de proprietate, isi desfasoara activitatea potrivit legii, urmarind realizarea deprofit.

b)      efectueaza operatii de asigurare pentru membrii lor, potrivit statutelor acestora, avand la baza principiul mutualitatii; ele urmaresc intrajutorarea membrilor lor, nu obtinerea de profit.

c)      se constituite pe o anumita perioada de timp determinata in decursul careia membrii asociatiei varsa la fondul comun o cotizatie anuala, care variaza in functie de varsta iar la expirarea termenului pentru care a fost constituita asociatia, suma realizata din capitalizarea cotizatiei de-a lungul anilor se imparte intre membrii supravietuitori.

16. Asigurarea ex lege:

a)      are la baza principiul facultativitatii, adica se incheie din proprie initiativa, de catre persoanele fizice si juridice interesate, impotriva acelor fenomene (evenimente) care le ameninta bunurile, viata sau integritatea corporala, in scop de indemnizare sau de fructificare (capitalizare).

b)      are la baza principiul obligativitatii, adica persoanele fizice si juridice, detinatoare de bunuri care fac obiectul asigurarii, sunt obligate sa le asigure impotriva riscurilor prevazute de lege, iar asiguratorii care au primit autorizatia legala de a practica o asemenea asigurare, sunt obligati sa o realizeze, in conditiile prevazute de autoritatea publica competenta, si sa elibereze un inscris probator al asigurarii

17. Caracterul aleatoriu al contractului de asigurare inseamna ca:

a)      se incheie prin simplu consimtamant al partilor.

b)      partile contractate isi asuma obligatii reciproce si interdependente.

c)      la incheierea acestuia partile nu cunosc existenta sau intinderea exacta a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract.

18. Organizatiile de asigurare de tip mutual sunt cele care:

a)      indiferent de forma de proprietate, isi desfasoara activitatea potrivit legii, urmarind realizarea de profit.

b)      efectueaza operatii de asigurare pentru membrii lor, potrivit statutelor acestora, avand la baza principiul mutualitatii; ele urmaresc intrajutorarea membrilor lor, nu obtinerea de profit.

c)      se constituite pe o anumita perioada de timp determinata in decursul careia membrii asociatiei varsa la fondul comun o cotizatie anuala, care variaza in functie de varsta iar la expirarea termenului pentru care a fost constituita asociatia, suma realizata din capitalizarea cotizatiei de-a lungul anilor se imparte intre membrii supravietuitori.

19. Tontinele sunt cele care:

a)      indiferent de forma de proprietate, isi desfasoara activitatea potrivit legii, urmarind realizarea de profit.

b)     efectueaza operatii de asigurare pentru membrii lor, potrivit statutelor acestora, avand la baza principiul mutualitatii; ele urmaresc intrajutorarea membrilor lor, nu obtinerea de profit.

c)      se constituite pe o anumita perioada de timp determinata in decursul careia membrii asociatiei varsa la fondul comun o cotizatie anuala, care variaza in functie de varsta iar la expirarea termenului pentru care a fost constituita asociatia, suma realizata din capitalizarea cotizatiei de-a lungul anilor se imparte intre membrii supravietuitori.

20. Trasaturile unei piete cu concurenta perfecta pe care piata asigurarilor le are sunt:

A. Omogenitatea produsului

B. Transparenta pietei

C. Atomizarea pietei

D. Libertatea de intrare-iesire a participantilor pe /de pe piata

E. Descentralizarea deciziilor

a) A+B+C

b) B+C+D

c) C+D+E

d) D+E

e) A+D+E

21. Elemente tehnice ale asigurarilor specifice asigurarilor facultative sunt

A. asiguratorul, asiguratul, beneficiarul asigurarii

B. contractantul asigurarii si contractul de asigurare

C. riscul asigurat

D. evaluarea in vederea asigurarii, element specific asigurarilor de bunuri

E. suma asigurata

F. norma de asigurare

G. prima de asigurare

H. durata asigurarii

I. dauna sau paguba de asigurare si despagubirea de asigurare

a) A+B+C

b) B+H

c) E+F+G

d) F+G+H

e) Toate

22. Faptul ca un contract de asigurare este un contract cu titlu oneros inseamna ca:

a)      fiecare parte urmareste sa obtina un folos, o contraprestatie in schimbul obligatiei ce-si asuma.

b)      se semneaza in timp.

c)      executarea acestuia sa se face cu buna credinta de catre parti.

23. Elemente tehnice ale asigurarilor specifice asigurarilor de bunuri sunt:

A. asiguratorul, asiguratul, beneficiarul asigurarii

B. contractantul asigurarii si contractul de asigurare

C. riscul asigurat

D. evaluarea in vederea asigurarii

E. suma asigurata

F. norma de asigurare

G. prima de asigurare

H. durata asigurarii

I. dauna sau paguba de asigurare si despagubirea de asigurare

a) A+B+C

b) B+H

c) E+F+G

d) D+F+I

e) Toate

24. Trasaturile unei piete cu concurenta perfecta pe care piata asigurarilor nu le are sunt:

A. Omogenitatea produsului

B. Transparenta pietei

C. Atomizarea pietei

D. Libertatea de intrare-iesire a participantilor pe /de pe piata

E. Descentralizarea deciziilor

a) A+B+C

b) A+C+D

c) Toate

d) B+D+E

e) A+D+E

25. Asiguratorul este:

a)      persoana juridica care in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurati isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate de anumite calamitati naturale sau accidente, de a plati suma asigurata la producerea unui anumit eveniment in viata persoanelor asigurate sau de a plati o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde - in baza legii - fata de terte persoane.

b)      persoana fizica sau juridica care, in schimbul primelor platite asiguratorului, isi asigura bunurile impotriva anumitor calamitati naturale sau accidente, ori persoana fizica ce se asigura impotriva unor evenimente care pot apare in viata sa, precum si persoana fizica sau juridica care se asigura pentru prejudiciul pe care il poate produce unor terte persoane.

c)      persoana care are dreptul sa incaseze despagubirea sau suma asigurata fara insa ca aceasta sa fie parte la contractul de asigurare

d)      persoana fizica sau juridica care poate incheia o asigurare, fara insa ca aceasta sa obtina calitatea de asigurat.

26. Contractantul asigurarii este:

a)      persoana juridica care in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurati isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate de anumite calamitati naturale sau accidente, de a plati suma asigurata la producerea unui anumit eveniment in viata persoanelor asigurate sau de a plati o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde - in baza legii - fata de terte persoane.

b)      persoana fizica sau juridica care, in schimbul primelor platite asiguratorului, isi asigura bunurile impotriva anumitor calamitati naturale sau accidente, ori persoana fizica ce se asigura impotriva unor evenimente care pot apare in viata sa, precum si persoana fizica sau juridica care se asigura pentru prejudiciul pe care il poate produce unor terte persoane.

c)      persoana care are dreptul sa incaseze despagubirea sau suma asigurata fara insa ca aceasta sa fieparte la contractul de asigurare.

d)      persoana fizica sau juridica care poate incheia o asigurare, fara insa ca aceasta sa obtina calitatea de asigurat.

27. Riscul asigurat reprezinta:

A. fenomenul (evenimentul) sau un grup de fenomene (evenimente) care o data produs,

datorita efectelor sale, obliga pe asigurator sa plateasca asiguratului (sau beneficiarului

asigurarii) despagubirea sau suma asigurata.

B. probabilitatea de producere a fenomenului (evenimentului) impotriva caruia se incheie

asigurarea.

C. marimea raspunderii asumate de asigurator prin incheierea unei anumite asigurari

a) A+B

b) B+C

c) A+C

d) Nici una dintre definitii nu este corecta

e) A+B+C

28. Asiguratul este:

a)      persoana juridica care in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurati isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate de anumite calamitati naturale sau accidente, de a plati suma asigurata la producerea unui anumit eveniment in viata persoanelor asigurate sau de a plati o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde - in baza legii - fata de terte persoane.

b)      persoana fizica sau juridica care, in schimbul primelor platite asiguratorului, isi asigura bunurile impotriva anumitor calamitati naturale sau accidente, ori persoana fizica ce se asigura impotriva unor evenimente care pot apare in viata sa, precum si persoana fizica sau juridica care se asigura pentru prejudiciul pe care il poate produce unor terte persoane.

c)      persoana care are dreptul sa incaseze despagubirea sau suma asigurata fara insa ca aceasta sa fie parte la contractul de asigurare.

d)      persoana fizica sau juridica care poate incheia o asigurare, fara insa ca aceasta sa obtina calitatea de asigurat.

29. Conditiile pe care un fenomen generator de pagube trebuie sa le indeplineasca pentru a constitui un risc asigurat sunt:

A. producerea fenomenului pentru care se incheie asigurarea sa fie posibila, sa aiba o anumita

regularitate in producere si un grad de dispersie cat mai mare pe teritoriu, fiindca in caz

contrar nu se poate manifesta interesul pentru asigurarea lui si nu se poate constitui nici

mutualitatea necesara formarii unui fond de asigurare de dimensiuni corespunzatoare.

B. fenomenul trebuie sa aiba in toate cazurile un caracter intamplator.

C. actiunea fenomenului este necesar sa poata fi inregistrata in evidenta statistica.

D. producerea fenomenului sa nu depinda de vointa asiguratului sau a beneficiarului

asigurarii.

a) Toate

b) Nici una dintre conditii

c) A+B+C

d) B+C

e) A+C+D

30. Selectia riscurilor inseamna ca:

a)   Asiguratorii se preocupa sa selecteze riscurile pe care le acopera prin asigurare in ideea de a le elimina pe cele cu producere certa (face exceptie riscul de deces) si pe cele cu posibilitate mare de producere.

b)   Potentialii asigurati se preocupa sa realizeze o selectie a bunurilor in vederea plasarii in asigurare a acelor bunuri (sau persoane), din categoria celor asigurabile, in legatura cu care detin elemente potrivit carora sunt mai vulnerabile si mai expuse la actiunea fenomenelor si evenimentelor acoperite prin asigurare.

31. Evaluarea in vederea asigurarii reprezinta:

a)      operatiunea prin care se stabileste valoarea bunurilor in vederea cuprinderii lor in asigurare deoarece este necesar sa se cunoasca cat mai precis valoarea acestuia, fiindca despagubirea de asigurare pe care o plateste asiguratorul, in caz de producere a riscului asigurat, se stabileste si in functie de valoarea bunurilor asigurate.

b)      partea din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul producerii fenomenului (evenimentului) pentru care s-a incheiat asigurarea.

c)      limita maxima a raspunderii asiguratorului si este unul din elementele care stau la baza calcularii primei de asigurare.

d)      suma asigurata, stabilita prin lege, pe unitatea de obiect asigurat, ea fiind intalnita numai cazul asigurarilor de bunuri obligatorii.

32. Suma asigurata reprezinta:

A. operatiunea prin care se stabileste valoarea bunurilor in vederea cuprinderii lor in

asigurare deoarece este necesar sa se cunoasca cat mai precis valoarea acestuia, fiindca

despagubirea de asigurare pe care o plateste asiguratorul, in caz de producere a riscului

asigurat, se stabileste si in functie de valoarea bunurilor asigurate.

B. partea din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul

producerii fenomenului (evenimentului) pentru care s-a incheiat asigurarea.

C. limita maxima a raspunderii asiguratorului si este unul din elementele care stau la baza

calcularii primei de asigurare.

D. suma asigurata, stabilita prin lege, pe unitatea de obiect asigurat, ea fiind intalnita numai

cazul asigurarilor de bunuri obligatorii.

a) A+B+C

b) B+C+D

c) B+C

d) Nici una dintre definitii nu este corecta

e) A+C+D

33. Norma de asigurare reprezinta:

a)      operatiunea prin care se stabileste valoarea bunurilor in vederea cuprinderii lor in asigurare deoarece este necesar sa se cunoasca cat mai precis valoarea acestuia, fiindca despagubirea de asigurare pe care o plateste asiguratorul, in caz de producere a riscului asigurat, se stabileste si in functie de valoarea bunurilor asigurate.

b)      partea din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul producerii fenomenului (evenimentului) pentru care s-a incheiat asigurarea.

c)      limita maxima a raspunderii asiguratorului si este unul din elementele care stau la baza calcularii primei de asigurare.

d)      suma asigurata, stabilita prin lege, pe unitatea de obiect asigurat, ea fiind intalnita numai cazul asigurarilor de bunuri obligatorii.

34. Anteselectia riscurilor inseamna ca:

a)    Asiguratorii se preocupa sa anteselecteze riscurile pe care le acopera prin asigurare in ideea de a le elimina pe cele cu producere certa (face exceptie riscul de deces) si pe cele cu posibilitate mare de producere.

b)    Potentialii asigurati s-ar preocupa sa realizeze o anteselectie a bunurilor in vederea plasarii in asigurare a acelor bunuri (sau persoane), din categoria celor asigurabile, in legatura cu care detin elemente potrivit carora sunt mai vulnerabile si mai expuse la actiunea fenomenelor si evenimentelor acoperite prin asigurare.

35. Norma de asigurare reprezinta:

a)      suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratul o plateste asiguratorului, pentru ca acesta sa-si poata constitui fondul de asigurare necesar achitarii despagubirii de asigurare sau a sumei asigurate la producerea riscului asigurat.

b)      perioada de timp in care raman valabile raporturile de asigurare intre asigurator si asigurat, asa cum au fost ele stabilite prin contractul de asigurare. Durata asigurarii este un element specific asigurarilor facultative si pe tot parcursul ei cele doua parti care intervin in asigurare trebuie sa respecte obligatiile ce le revin din contractul de asigurare.

c)      ierderea, in expresie baneasca, intervenita la un bun asigurat, ca urmare a producerii fenomenului impotriva caruia s-a incheiat asigurarea.

d)      suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului in vederea compensarii pagubei produse de riscul asigurat.

e)      nici una dintre definitii nu este corecta.

36. Prima de asigurare reprezinta:

a)      suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratul o plateste asiguratorului, pentru ca acesta sa-si poata constitui fondul de asigurare necesar achitarii despagubirii de asigurare sau a sumei asigurate la producerea riscului asigurat.

b)      perioada de timp in care raman valabile raporturile de asigurare intre asigurator si asigurat, asa cum au fost ele stabilite prin contractul de asigurare. Durata asigurarii este un element specific asigurarilor facultative si pe tot parcursul ei cele doua parti care intervin in asigurare trebuie sa respecte obligatiile ce le revin din contractul de asigurare.

c) pierderea, in expresie baneasca, intervenita la un bun asigurat, ca urmare a producerii

fenomenului impotriva caruia s-a incheiat asigurarea.

d) suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului in vederea compensarii pagubei produse de riscul asigurat.

37. Despagubirea de asigurare reprezinta:

a)  suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratul o plateste asiguratorului, pentru ca acesta sa-si poata constitui fondul de asigurare necesar achitarii despagubirii de asigurare sau a sumei asigurate la producerea riscului asigurat.

b)  perioada de timp in care raman valabile raporturile de asigurare intre asigurator si asigurat, asa cum au fost ele stabilite prin contractul de asigurare. Durata asigurarii este un element specific asigurarilor facultative si pe tot parcursul ei cele doua parti care intervin in asigurare trebuie sa respecte obligatiile ce le revin din contractul de asigurare.

c)  pierderea, in expresie baneasca, intervenita la un bun asigurat, ca urmare a producerii

fenomenului impotriva caruia s-a incheiat asigurarea.

d)  suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului in vederea compensarii pagubei produse de riscul asigurat

38. In cazul aplicarii principiului raspunderii proportionale:

a)  despagubirea de asigurare se stabileste in aceeasi proportie fata de paguba in care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului asigurat.

b)  despagubirea este egala cu paguba fara insa a putea depasi marimea sumei asigurate.

c)  despagubirea se acorda numai daca paguba produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita dinainte stabilita, caz in care o parte din paguba cade in sarcina asiguratului, iar marimea relative a acesteia (uneori cea absoluta) este stipulata in contractul de asigurare

39. Beneficiarul asigurarii este:

a)  persoana juridica care in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurati isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate de anumite calamitati naturale sau accidente, de a plati suma asigurata la producerea unui anumit eveniment in viata persoanelor asigurate sau de a plati o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde - in baza legii - fata de terte persoane.

b)  persoana fizica sau juridica care, in schimbul primelor platite asiguratorului, isi asigura bunurile impotriva anumitor calamitati naturale sau accidente, ori persoana fizica ce se asigura impotriva unor evenimente care pot apare in viata sa, precum si persoana fizica sau juridica care se asigura pentru prejudiciul pe care il poate produce unor terte persoane.

c)  persoana care are dreptul sa incaseze despagubirea sau suma asigurata fara insa ca aceasta sa fie parte la contractul de asigurare.

d)  persoana fizica sau juridica care poate incheia o asigurare, fara insa ca aceasta sa obtina calitatea de asigurat.

40. Paguba sau dauna reprezinta:

a)      suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratul o plateste asiguratorului, pentru ca acesta sa-si poata constitui fondul de asigurare necesar achitarii despagubirii de asigurare sau a sumei asigurate la producerea riscului asigurat.

b)      perioada de timp in care raman valabile raporturile de asigurare intre asigurator si asigurat, asa cum au fost ele stabilite prin contractul de asigurare. Durata asigurarii este un element specific asigurarilor facultative si pe tot parcursul ei cele doua parti care intervin in asigurare trebuie sa respecte obligatiile ce le revin din contractul de asigurare.

c)      pierderea, in expresie baneasca, intervenita la un bun asigurat, ca urmare a producerii fenomenului impotriva caruia s-a incheiat asigurarea.

d)      suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului in vederea compensarii pagubei produse de riscul asigurat.

41. In cazul aplicarii principiului raspunderii limitate:

a) despagubirea de asigurare se stabileste in aceeasi proportie fata de paguba in care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului asigurat.

b)      despagubirea este egala cu paguba fara insa a putea depasi marimea sumei asigurate.

c) despagubirea se acorda numai daca paguba produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita dinainte stabilita, caz in care o parte din paguba cade in sarcina asiguratului, iar marimea relative a acesteia (uneori cea absoluta) este stipulata in contractul de asigurare.

42. Durata asigurarii reprezinta:

a)      suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratul o plateste asiguratorului, pentru ca acesta sa-si poata constitui fondul de asigurare necesar achitarii despagubirii de asigurare sau a sumei asigurate la producerea riscului asigurat.

b)      perioada de timp in care raman valabile raporturile de asigurare intre asigurator si asigurat, asa cum au fost ele stabilite prin contractul de asigurare. Durata asigurarii este un element specific asigurarilor facultative si pe tot parcursul ei cele doua parti care intervin in asigurare trebuie sa respecte obligatiile ce le revin din contractul de asigurare.

c) pierderea, in expresie baneasca, intervenita la un bun asigurat, ca urmare a producerii

fenomenului impotriva caruia s-a incheiat asigurarea.

d)      suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului in vederea compensarii pagubei produse de riscul asigurat.

43. In cazul fransizei atinse:

A. asiguratorul acopera in intregime paguba - pana la nivelul sumei asigurate daca aceasta

este mai mare decat fransiza.

B. aceasta se scade in toate cazurile din paguba, indiferent cat este volumul pagubei. In acest

caz despagubirea se acorda numai pentru partea de paguba care depaseste fransiza.

C. nu se acorda despagubiri pentru pagubele care se incadreaza in limitele fransizei.

a) A+B

b) B+C

c) A+C

d) A+B+C

44. In cazul aplicarii principiului primului risc:

a)    despagubirea de asigurare se stabileste in aceeasi proportie fata de paguba in care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului asigurat.

b)    despagubirea este egala cu paguba fara insa a putea depasi marimea sumei asigurate.

c)    despagubirea se acorda numai daca paguba produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita dinainte stabilita, caz in care o parte din paguba cade in sarcina asiguratului, iar marimea relative a acesteia (uneori cea absoluta) este stipulata in contractul de asigurare.

45. In cazul fransizei deductibile:

A. asiguratorul acopera in intregime paguba - pana la nivelul sumei asigurate daca aceasta

este mai mare decat fransiza.

B. aceasta se scade in toate cazurile din paguba, indiferent cat este volumul pagubei. In acest

caz despagubirea se acorda numai pentru partea de paguba care depaseste fransiza.

C. nu se acorda despagubiri pentru pagubele care se incadreaza in limitele fransizei

a) A+B

b) B+C

c) A+C

d) A+B+C

46. Asigurarile de bunuri sunt cele care:

a) au ca obiect diferite valori materiale apartinand persoanelor fizice sau juridice, care pot fi supuse actiunii unor fenomene naturale sau accidentelor.

b)      au ca obiect persoana fizica in sine, ele incheindu-se pentru diminuarea consecintelor negative cauzate de calamitati naturale, accidente, boli etc. sau pentru plata sumelor asigurate in legatura cu producerea unor evenimente in viata persoanelor.

c) au drept caracteristica faptul ca asiguratorul isi asuma obligatia de a plati despagubirea pentru prejudiciul adus de asigurat unei terte persoane.

47. Asigurarile de raspundere civila sunt cele care:

a)  au ca obiect diferite valori materiale apartinand persoanelor fizice sau juridice, care pot fi supuse actiunii unor fenomene naturale sau accidentelor.

b)  au ca obiect persoana fizica in sine, ele incheindu-se pentru diminuarea consecintelor negative cauzate de calamitati naturale, accidente, boli etc. sau pentru plata sumelor asigurate in legatura cu producerea unor evenimente in viata persoanelor.

c)  au drept caracteristica faptul ca asiguratorul isi asuma obligatia de a plati despagubirea pentru prejudiciul adus de asigurat unei terte persoane.

48. Asigurarea obligatorie:

a)      se poate introduce atunci cand bunurile unui mare numar de persoane fizice si juridice sunt amenintate de anumite riscuri, astfel incat fiecare detinator al bunului respectiv ar putea avea de suportat pagube, mai devreme sau mai tarziu, la producerea riscurilor respective.

b)      ia nastere pe baza contractului de asigurare incheiat intre asigurat si asigurator.

49. Asigurarile de persoane sunt cele care:

a)      au ca obiect diferite valori materiale apartinand persoanelor fizice sau juridice, care pot fi supuse actiunii unor fenomene naturale sau accidentelor.

b)      au ca obiect persoana fizica in sine, ele incheindu-se pentru diminuarea consecintelor negative cauzate de calamitati naturale, accidente, boli etc. sau pentru plata sumelor asigurate in legatura cu producerea unor evenimente in viata persoanelor.

c)      au drept caracteristica faptul ca asiguratorul isi asuma obligatia de a plati despagubirea pentru prejudiciul adus de asigurat unei terte persoane.

50. Trasaturile specifice asigurarii obligatorii sunt:

A. raporturile dintre asigurator si asigurat, drepturile si obligatiile lor sunt stabilite prin lege.

B. in ea sunt cuprinse toate bunurile de acelasi fel apartinand persoanelor fizice si juridice,

precum si persoanelor fizice si juridice ce intrunesc conditiile prevazute de lege.

C. suma asigurata se stabileste prin lege sub forma unor norme de asigurare.

D. este fara termen, activand tot timpul cat exista bunul asigurat.

E. raspunderea asiguratorului ia nastere in mod automat, din momentul in care asiguratul

intra in posesia bunului respectiv.

F. plata despagubirii cuvenite asiguratului in cazul realizarii riscului asigurat poate sa nu fie

conditionata de achitarea prealabila a primei de asigurare, deoarece termenul la care acesta

trebuie achitata este stabilit prin lege

a) Toate

b) Nici una

c) A+B+C

d) B+C+D+E

e) A+BE+F

51. Asigurarea facultativa:

a)  se poate introduce atunci cand bunurile unui mare numar de persoane fizice si juridice sunt amenintate de anumite riscuri, astfel incat fiecare detinator al bunului respectiv ar putea avea de suportat pagube, mai devreme sau mai tarziu, la producerea riscurilor respective.

b)  ia nastere pe baza contractului de asigurare incheiat intre asigurat si asigurator.

52. Faptul ca in cazul asigurarii obligatorii raporturile dintre asigurator si asigurat, drepturile si obligatiile lor sunt stabilite prin lege inseamna ca:

a)      asigurarea ia fiinta in virtutea legii, fara a se cere acordul de vointa al celor care detin bunurile respective sau al persoanelor fizice ori juridice ce intra sub incidenta legii.

b)      este o asigurare totala.

c)      exclude posibilitatea selectiei riscurilor, permitand o dispersare optima a acestora

d)      la aceleasi riscuri si la asigurarea acelorasi bunuri, primele de asigurare stabilite la asigurarea obligatorie sunt mai reduse, comparativ cu cele de la asigurarea facultativa.

e) este o asigurare normata.

f) la stabilirea normelor de asigurare absolute, se porneste de la bunurile de acelasi fel care au valoarea cea mai mica pentru a nu putea da posibilitatea asiguratilor care au astfel de bunuri sa primeasca, in caz de paguba, o despagubire mai mare decat valoarea bunului.

g) in eventualitatea ca un bun asigurat obligatoriu a fost inlocuit dintr-un anumit motiv cu altul, asigurarea ramane valabila in continuare

53. Faptul ca in asigurarile obligatorii suma asigurata se stabileste prin lege sub forma unor norme de asigurare inseamna ca:

A. asigurarea ia fiinta in virtutea legii, fara a se cere acordul de vointa al celor care detin

bunurile respective sau al persoanelor fizice ori juridice ce intra sub incidenta legii.

B. este o asigurare totala.

C. exclude posibilitatea selectiei riscurilor, permitand o dispersare optima a acestora.

D. la aceleasi riscuri si la asigurarea acelorasi bunuri, primele de asigurare stabilite la

asigurarea obligatorie sunt mai reduse, comparativ cu cele de la asigurarea facultativa.

E. este o asigurare normata.

F. la stabilirea normelor de asigurare absolute, se porneste de la bunurile de acelasi fel care au

valoarea cea mai mica pentru a nu putea da posibilitatea asiguratilor care au astfel de

bunuri sa primeasca, in caz de paguba, o despagubire mai mare decat valoarea bunului.

G. in eventualitatea ca un bun asigurat obligatoriu a fost inlocuit dintr-un anumit motiv cu

altul, asigurarea ramane valabila in continuare.

a) A+B+G

b) C+D+E

c) D+F+G

d) E+F+G

e) E+F

54. Faptul ca asigurarile obligatorii sunt fara termen, activand tot timpul cat exista bunu inseamna ca:

a)      exclude posibilitatea selectiei riscurilor, permitand o dispersare optima a acestora.

b)      la aceleasi riscuri si la asigurarea acelorasi bunuri, primele de asigurare stabilite la asigurarea obligatorie sunt mai reduse, comparativ cu cele de la asigurarea facultativa.

c)      este o asigurare normata.

d)      la stabilirea normelor de asigurare absolute, se porneste de la bunurile de acelasi fel care au valoarea cea mai mica pentru a nu putea da posibilitatea asiguratilor care au astfel de bunuri sa primeasca, in caz de paguba, o despagubire mai mare decat valoarea bunului.

e)      in eventualitatea ca un bun asigurat obligatoriu a fost inlocuit dintr-un anumit motiv cu altul, asigurarea ramane valabila in continuare.

55. Faptul ca in asigurarile obligatorii sunt cuprinse toate bunurile de acelasi fel apartinand persoanelor fizice si juridice, precum si persoanelor fizice si juridice ce intrunesc conditiile prevazute de lege inseamna ca:

A. asigurarea ia fiinta in virtutea legii, fara a se cere acordul de vointa al celor care detin

bunurile respective sau al persoanelor fizice ori juridice ce intra sub incidenta legii.

B. este o asigurare totala.

C. exclude posibilitatea selectiei riscurilor, permitand o dispersare optima a acestora.

D. la aceleasi riscuri si la asigurarea acelorasi bunuri, primele de asigurare stabilite la

asigurarea obligatorie sunt mai reduse, comparativ cu cele de la asigurarea facultativa.

E. este o asigurare normata.

F. la stabilirea normelor de asigurare absolute, se porneste de la bunurile de acelasi fel care au valoarea cea mai mica pentru a nu putea da posibilitatea asiguratilor care au astfel de

bunuri sa primeasca, in caz de paguba, o despagubire mai mare decat valoarea bunului.

G. in eventualitatea ca un bun asigurat obligatoriu a fost inlocuit dintr-un anumit motiv cu

altul, asigurarea ramane valabila in continuare

a) A+B+C+G

b) A+B+C+E

c) B+C+D

d) B+C+D+F

e) D+E+F+G

56. Trasaturile specifice asigurarii facultative sunt:

A. nu este totala ea cuprinzand, in mod frecvent, numai o parte din bunurile de acelasi fel

existente in posesia persoanelor fizice sau juridice la un moment dat. suma asigurata este

stabilita in functie de propunerea asiguratului si avand ca limita maxima valoare reala a

bunului in momentul incheierii asigurarii, iar la asigurarile de persoane anumite sume

stabilite prin regulamentul de asigurare.

B. ofera conditii pentru stabilirea sumelor asigurate in functie de interesele si posibilitatile

materiale ale asiguratilor.

C. este valabila numai o anumita perioada de timp, riguros stabilita in contractul de asigurare,

iar raspunderea asiguratorului functioneaza doar in acel interval.

D. intra in vigoare numai dupa indeplinirea conditiilor prevazute in contractul de asigurare,

printre care cea mai importanta este plata de catre asigurat a primei de asigurare.

E. in situatia in care apar unele pagube inainte de achitarea primei de asigurare sau dupa

trecerea termenului prevazut pentru achitarea ei, asiguratorul nu acorda despagubirea

respectiva.

a) Nici una

b) Toate

c) A+B+C

d) B+C+D

e) A+C+D+E

57. Asigurarile interne au caracteristic faptul ca:

a)  partile contractate domiciliaza in aceeasi tara, bunurile, persoanele si raspunderea civila care fac obiectul lor se afla pe teritoriul aceleiasi tari, riscurile asigurate se pot produce pe acelasi teritoriu, iar primele de asigurare, despagubirile si sumele asigurate se exprima si se platesc in moneda nationala.

b)  apar in legatura cu persoane, raspundere civila sau bunuri, care ies in afara limitelor teritoriale ale tarii in care se incheie contractul de asigurare situatie in care, una din partile contractate ori beneficiarul asigurarii domiciliaza in alta tara sau obiectul asigurarii ori riscul asigurat se afla, respectiv se poate produce, pe teritoriul unei alte tari, iar primele de asigurare si despagubirile se exprima si se platesc in valuta.

58. Asigurarile externe au caracteristic faptul ca:

a)  partile contractate domiciliaza in aceeasi tara, bunurile, persoanele si raspunderea civila care fac obiectul lor se afla pe teritoriul aceleiasi tari, riscurile asigurate se pot produce pe acelasi teritoriu, iar primele de asigurare, despagubirile si sumele asigurate se exprima si se platesc in moneda nationala.

b)  apar in legatura cu persoane, raspundere civila sau bunuri, care ies in afara limitelor teritoriale ale tarii in care se incheie contractul de asigurare situatie in care, una din partile contractate ori beneficiarul asigurarii domiciliaza in alta tara sau obiectul asigurarii ori riscul asigurat se afla, respectiv se poate produce, pe teritoriul unei alte tari, iar primele de asigurare si despagubirile se exprima si se platesc in valuta.

59. Trasaturile specifice asigurarii facultative sunt:

G. raporturile dintre asigurator si asigurat, drepturile si obligatiile lor sunt stabilite prin lege.

H. in ea sunt cuprinse toate bunurile de acelasi fel apartinand persoanelor fizice si juridice,

precum si persoanelor fizice si juridice ce intrunesc conditiile prevazute de lege.

I. suma asigurata se stabileste prin lege sub forma unor norme de asigurare.

J. este fara termen, activand tot timpul cat exista bunul asigurat.

K. raspunderea asiguratorului ia nastere in mod automat, din momentul in care asiguratul

intra in posesia bunului respectiv.

L. plata despagubirii cuvenite asiguratului in cazul realizarii riscului asigurat poate sa nu fie

conditionata de achitarea prealabila a primei de asigurare, deoarece termenul la care acesta

trebuie achitata este stabilit prin lege

a) Toate

b) Nici una

c) A+B+C

d) B+C+D+E

e) A+BE+F

60. Faptul ca asigurarile obligatorii sunt fara termen, activand tot timpul cat exista bunul inseamna ca:

a)      asigurarea ia fiinta in virtutea legii, fara a se cere acordul de vointa al celor care detin bunurile respective sau al persoanelor fizice ori juridice ce intra sub incidenta legii.

b)      in eventualitatea ca un bun asigurat obligatoriu a fost inlocuit dintr-un anumit motiv cu altul, asigurarea ramane valabila in continuare.

c)      exclude posibilitatea selectiei riscurilor, permitand o dispersare optima a acestora.

d)      la aceleasi riscuri si la asigurarea acelorasi bunuri, primele de asigurare stabilite la asigurarea obligatorie sunt mai reduse, comparativ cu cele de la asigurarea facultativa.

e)      este o asigurare normata.

61. Specific asigurarilor directe este faptul ca:

a)      ca raporturile de asigurare se stabilesc in mod nemijlocit intre asigurati si asigurator, fie prin intermediul contractului de asigurare, fie in baza legii.

b)      apar ca raporturi ce se stabilesc de fiecare data intre doua societati de asigurare, dintre care una are calitatea de reasigurat (cedent), iar cealalta de reasigurator

62. Pentru incheierea unei asigurari de bunuri facultative este necesar ca:

A. asiguratul sa aiba un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat.

B. in cazul in care a fost desemnat un beneficiar al asigurarii incheiate acesta sa aiba un interes

patrimonial cu privire la bunul asigurat.

a. A

b. B

c. A+B

63. Valoarea bunurilor la data incheierii asigurarii pentru mijloacele fixe si obiectele de inventar inseamna:

a)      valoarea din nou a acestora (pretul de inlocuire), din care s-a scazut uzura in raport cu vechimea,intrebuintarea si starea de intretinere a bunurilor respective;

b)      pretul de cost al acestora;

c) sumele corespunzatoare valorii lor de circulatie.

64. Specific asigurarilor directe este faptul ca:

a)      ca raporturile de asigurare se stabilesc in mod nemijlocit intre asigurati si asigurator, fie prin intermediul contractului de asigurare, fie in baza legii.

b)      apar ca raporturi ce se stabilesc de fiecare data intre doua societati de asigurare, dintre care una are calitatea de reasigurat (cedent), iar cealalta de reasigurator.

65. Valoarea bunurilor la data incheierii asigurarii pentru obiectele de muzeu sau de expozitie, lucrarile de arta pe sticla, din sticla ori pe placi de marmura inseamna:

a)      valoarea din nou a acestora (pretul de inlocuire), din care s-a scazut uzura in raport cu vechimea, intrebuintarea si starea de intretinere a bunurilor respective;

b)      pretul de cost al acestora;

c) sumele corespunzatoare valorii lor de circulatie.

66. In cazul asigurarilor de bunuri raspunderea asiguratorului incepe:

a)      dupa 12 de ore de la expirarea zilei in care s-au platit acestuia primele de asigurare si s-a intocmit contractul de asigurare.

b)      dupa 24 de ore de la expirarea zilei in care s-au platit acestuia primele de asigurare si s-a intocmit contractul de asigurare.

c)      dupa 48 de ore de la expirarea zilei in care s-au platit acestuia primele de asigurare si s-a intocmit contractul de asigurare.

67. Valoarea bunurilor la data incheierii asigurarii pentru materii prime, materiale, produse finite, marfuri si altele asemanatoare inseamna:

a)      valoarea din nou a acestora (pretul de inlocuire), din care s-a scazut uzura in raport cu vechimea, intrebuintarea si starea de intretinere a bunurilor respective;

b)      pretul de cost al acestora;

c)      sumele corespunzatoare valorii lor de circulatie.

68. In cazul asigurarilor de bunuri raspunderea asiguratorului inceteaza:

a.      la ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care s-a incheiat asigurarea.

b.      dupa 12 de ore de la expirarea ultimei zile din perioada pentru care s-a incheiat asigurarea.

c.       dupa 24 de ore de la expirarea ultimei zile din perioada pentru care s-a incheiat asigurarea.

69. Contractul de asigurare de bunuri se reziliaza de drept, iar primele de asigurare platite pentru perioada ulterioara rezilierii se restituie:

A. in cazul in care inainte de inceperea raspunderii asigurarorului, evenimentul asigurat s-a

produs si asigurarea a ramas fara obiect.

B. atunci cand dupa inceperea raspunderii asiguratorului, producerea evenimentului asigurat

a devenit imposibila.

C. in cazul in care primele de asigurare se platesc in rate, iar asiguratul nu a achitat rata

scadenta la termenul stabilit si nici in perioada de pasuire aprobata de asigurator.

a) A+B+C

b) A+B

c) B+C

d) A+C

70. Trasaturile specifice asigurarii obligatorii sunt:

F. nu este totala ea cuprinzand, in mod frecvent, numai o parte din bunurile de acelasi fel

existente in posesia persoanelor fizice sau juridice la un moment dat. suma asigurata este

stabilita in functie de propunerea asiguratului si avand ca limita maxima valoare reala a

bunului in momentul incheierii asigurarii, iar la asigurarile de persoane anumite sume

stabilite prin regulamentul de asigurare.

G. ofera conditii pentru stabilirea sumelor asigurate in functie de interesele si posibilitatile

materiale ale asiguratilor.

H. este valabila numai o anumita perioada de timp, riguros stabilita in contractul de asigurare,

iar raspunderea asiguratorului functioneaza doar in acel interval.

I. intra in vigoare numai dupa indeplinirea conditiilor prevazute in contractul de asigurare,

printre care cea mai importanta este plata de catre asigurat a primei de asigurare.

J. in situatia in care apar unele pagube inainte de achitarea primei de asigurare sau dupa

trecerea termenului prevazut pentru achitarea ei, asiguratorul nu acorda despagubirea

respectiva.

a) Nici una

b) Toate

c) A+B+C

d) B+C+D

e) A+C+D+E

71. Contractul de asigurare de bunuri se reziliaza fara restituirea primelor de asigurare platite:

a in cazul in care inainte de inceperea raspunderii asigurarorului, evenimentul asigurat s-a produs si asigurarea a ramas fara obiect.

b) atunci cand dupa inceperea raspunderii asiguratorului, producerea evenimentului asigurat a devenit imposibila.

c) in cazul in care primele de asigurare se platesc in rate, iar asiguratul nu a achitat rata scadenta la termenul stabilit si nici in perioada de pasuire aprobata de asigurator.

72. In cazul asigurarii de bunuri daca asiguratul a dat raspunsuri inexacte sau incomplete ori daca nu a facut asiguratorului de indata, comunicarea referitoare la schimbarea imprejurarilor esentiale privind riscul, asiguratorul are dreptul, inainte de producerea evenimentului:

A. sa propuna asiguratului modificarea corespunzatoare a contractului.

B. sa denunte contractul, in cazul in care, cunoscand exact imprejurarile, nu l-ar fi incheiat.

a) A+B

b) A

c) B

73. In cazul asigurarii de bunuri dupa producerea evenimentului asigurat, asiguratorul are dreptul:

A. sa reduca indemnizatia cuvenita, corespunzator raportului dintre prima stabilita si cea care,cunoscandu-se exact imprejurarile, ar fi fost cuvenita.

B. sa refuze plata indemnizatiei, daca fata de acele imprejurari, contractul nu s-ar fi incheiat.

a) A

b) B

c) A+B

74. In cazul asigurarii de bunuri daca asiguratul a dat raspunsuri inexacte sau incomplete ori daca nu a facut asiguratorului de indata, comunicarea referitoare la schimbarea imprejurarilor esentiale privind riscul, asiguratorul are dreptul, inainte de producerea evenimentului:

A. sa reduca indemnizatia cuvenita, corespunzator raportului dintre prima stabilita si cea care, cunoscandu-se exact imprejurarile, ar fi fost cuvenita.

B. sa refuze plata indemnizatiei, daca fata de acele imprejurari, contractul nu s-ar fi incheiat

a) A

b) B

c) A+B

d) Nici unul din aceste drepturi.

75. In cazul asigurarii de bunuri dupa producerea evenimentului asigurat, asiguratorul are dreptul:

A. sa propuna asiguratului modificarea corespunzatoare a contractului.

B. sa denunte contractul, in cazul in care, cunoscand exact imprejurarile, nu l-ar fi incheiat.

a) A

b) B

c) Nici unul din aceste drepturi

d) A+B

76. In cazul asigurarii de bunuri la producerea riscului asigurat, asiguratul este obligat:

A. sa ia, pe seama asiguratorului si in cadrul sumei pentru care s-a facut asigurarea, masuri

pentru limitarea pagubelor, pentru salvarea bunurilor asigurate, pentru pastrarea si paza

bunurilor ramase si pentru prevenirea degradarilor ulterioare;

B. sa instiinteze in scris pe asigurator despre producerea riscului in 24 de ore;

C. sa instiinteze imediat in caz de incendiu sau de explozie, organele de politie sau unitatile de pompieri.

a) A+B+C

b) A+B

c) A+C

d) B+C

e) Nici una di aceste obligatii

77. Despagubirea datorata de asigurator in cazul asigurarii de bunuri nu poate depasi:

A. valoarea bunului in momentul producerii riscului asigurat.

B. cuantumul pagubei.

C. suma la care s-a facut asigurarea

a) A+B

b) A+C

c) B+C

d) A+B+C

78. In cazul asigurarii de bunuri asiguratorul nu datoreaza despagubirea daca riscul asigurat a fost produs:

A. cu intentie de asigurat, contractant sau beneficiar ori de catre un membru din conducerea

persoanei juridice asigurate.

B. cu intentie de catre persoanele fizice majore care in mod statornic locuiesc si gospodaresc

impreuna cu asiguratul, contractantul sau beneficiarul.

C. cu intentie de catre prepusii asiguratului, contractantului sau beneficiarului.

D. din culpa persoanelor indicate mai sus.

a) A+B

b) B+C

c) A+B+C+D

d) C+D

e) A+C

79. In cazul asigurarii de bunuri societatea de asigurari nu acorda despagubiri pentru:

A. pagubele indirecte provocate de: reducerea valorii bunurilor asigurate dupa reparatie,

scaderea preturilor bunurilor, intarzieri in livrarea bunurilor, chiar ca urmare a unei cauze

cuprinse in asigurare si alte asemene cauze;

B. pagubele produse prin intreruperea folosirii bunurilor ori prin intreruperea productiei,

chiar ca urmare a unor cauze cuprinse in asigurare;

C. cheltuielile pentru transformarea sau imbunatatirea bunurilor in comparatie cu starea lor

inainte de producerea evenimentului asigurat, cele pentru repararea unor avarii sau

distrugeri produse de cauze necuprinse in asigurare si nici cele pentru reparatii,

reconditionari sau restaurari nereusite;

D. pagubele produse de masuri de razboi, invazie, ocupatie militara, razboi civil, rebeliune,

revolutie, dictatura militara sau uzurpare de putere;

E. pagube produse de influente directe ale exploziei atomice, ale radiatiei sau infestarii

radioactive, ca urmare a folosirii energiei atomice sau a materialelor fisionabile;

F. prejudiciile provocate de masurile de confiscare, nationalizare, sechestrare, rechizitionare

sau altele similare luate de autoritati;

G. pagubele sau cheltuielile in legatura cu poluarea si/sau contaminarea provocate direct si

indirect din orice cauza.

a) A+B+C

b) B+C+D

c) C+D+E

d) D+E+F+G

e) A+B+C+D+F+G

80. In legatura cu pagubele provocate de calamitati naturale bunurilor asigurate pe baze contractuale:

a practica nu este unitara: unele societati despagubesc in aceiasi masura pagubele provocate de calamitati tehnice ca si pe cele determinate de calamitati naturale, alte societati despagubesc pagubele produse de calamitati naturale, numai in masura in care polita cuprinde clause speciale referitoare la asemenea riscuri cu plata unei prime corespunzatoare.

b)toate societatile despagubesc in aceiasi masura pagubele provocate de calamitati tehnice ca si pe cele determinate de calamitati naturale.

c)      toate societatile despagubesc pagubele produse de calamitati naturale numai in masura in care polita cuprinde clauze speciale referitoare la asemenea riscuri cu plata unei prime corespunzatoare.

81. Paguba totala la cladiri si alte constructii inseamna:

A. distrugerea in intregime, fara resturi ce se pot intrebuinta sau valorifica;

B. distrugerea in asemenea masura incat, desi au mai ramas resturi sau elemente de

constructie ce se mai pot intrebuinta sau valorifica, refacerea prin reparatie nu mai este

posibila;

C. costul reparatiilor, mai putin uzura, depaseste valoarea, la data producerii riscului asigurat,

a cladirilor sau a altor constructii, din care s-a dedus valoarea, la aceiasi data, a resturilor

ce se mai pot intrebuinta sau valorifica;

D. acea parte din cantitatea totala care a fost distrusa in intregime ;

E. distrugerea in asemenea masura incat, desi au mai ramas resturi ce se pot intrebuinta sau

valorifica, bunurile respective nu mai pot fi folosite prin repararea partilor componente ori

a pieselor avariate sau prin inlocuirea, reconditionarea ori restaurarea acestora.

a) A+C+D

b) B+C+D

c) A+B+C

d) C+D+E

e) A+B+E

82. Marimea pagubei totale la cladiri sau alte constructii reprezinta:

a) costul construirii din nou, din care se scad uzura si valoarea resturilor ce se mai pot

intrebuinta sau valorica;

b) valoarea partii din cantitatea totala care a fost distrusa in intregime;

c)      valoarea bunurilor distruse, din care se scade valoarea resturilor ce se mai pot     intrebuinta sau valorifica.

83. Marimea despagubirii in caz de paguba partiala la cladiri sau alte constructii reprezinta:

a)      costul reparatiei din care se scad uzura si valoarea materialelor recuperabile, ce se     mai pot intrebuinta sau valorifica;

b)      valoarea pierderii de calitate a acelei parti din cantitatea totala care a ramas dupa paguba si care diminueaza valoarea bunurilor respective;

c) costul restaurarii, din care se scad valoarea resturilor ce se mai pot intrebuinta sau

valorifica;

d) costul reparatiilor partilor componente sau a pieselor avariate ori costul de inlocuire sau reconditionare a acestora, din care se scad uzura corespunzatoare pentru piesele noi sau reconditionate si valoarea resturilor ce se mai pot intrebuinta sau valorifica.

84. Paguba totala la bunurile a caror cantitate se exprima in diverse unitati inseamna:

a)      distrugerea in intregime, fara resturi ce se pot intrebuinta sau valorifica;

b) distrugerea in asemenea masura incat, desi au mai ramas resturi sau elemente de

constructie ce se mai pot intrebuinta sau valorifica, refacerea prin reparatie nu mai este posibila

c) costul reparatiilor, mai putin uzura, depaseste valoarea, la data producerii riscului asigurat,a cladirilor sau a altor constructii, din care s-a dedus valoarea, la aceiasi data, a resturilor ce se mai pot intrebuinta sau valorifica;

d) acea parte din cantitatea totala care a fost distrusa in intregime ;

e) distrugerea in asemenea masura incat, desi au mai ramas resturi ce se pot intrebuinta sau valorifica, bunurile respective nu mai pot fi folosite prin repararea partilor componente ori a pieselor avariate sau prin inlocuirea, reconditionarea ori restaurarea acestora

85. Marimea despagubirii in caz de paguba partiala la bunurile a caror cantitate se exprima in diverse unitati reprezinta:

a)      costul reparatiei din care se scad uzura si valoarea materialelor recuperabile, ce se mai pot intrebuinta sau valorifica;

b)      valoarea pierderii de calitate a acelei parti din cantitatea totala care a ramas dupa paguba si care diminueaza valoarea bunurilor respective;

c) costul restaurarii, din care se scad valoarea resturilor ce se mai pot intrebuinta sau

valorifica;

d) costul reparatiilor partilor componente sau a pieselor avariate ori costul de inlocuire sau reconditionare a acestora, din care se scad uzura corespunzatoare pentru piesele noi sau reconditionate si valoarea resturilor ce se mai pot intrebuinta sau valorifica.

86. Marimea despagubirii in caz de paguba partiala la obiectele de muzeu sau de expozitii, lucrari de arta pe sticla si altele asemanatoare reprezinta:

a)      costul reparatiei din care se scad uzura si valoarea materialelor recuperabile, ce se mai pot intrebuinta sau valorifica;

b)      valoarea pierderii de calitate a acelei parti din cantitatea totala care a ramas dupa paguba si care diminueaza valoarea bunurilor respective;

c) costul restaurarii, din care se scad valoarea resturilor ce se mai pot intrebuinta sau

valorifica;

d) costul reparatiilor partilor componente sau a pieselor avariate ori costul de inlocuire sau reconditionare a acestora, din care se scad uzura corespunzatoare pentru piesele noi sau reconditionate si valoarea resturilor ce se mai pot intrebuinta sau valorifica.

87. Marimea despagubirii in caz de paguba partiala la celelalte bunuri in afara cladirilor, constructiilor, bunurilor a caror cantitate se exprima in diverse unitati si a obiectelor de muzeu sau de expozitii, lucrarilor de arta pe sticla si altele asemanatoare reprezinta:

a)      costul reparatiei din care se scad uzura si valoarea materialelor recuperabile, ce se mai pot intrebuinta sau valorifica;

b)      valoarea pierderii de calitate a acelei parti din cantitatea totala care a ramas dupa paguba si care diminueaza valoarea bunurilor respective;

c) costul restaurarii, din care se scad valoarea resturilor ce se mai pot intrebuinta sau

valorifica;

d) costul reparatiilor partilor componente sau a pieselor avariate ori costul de inlocuire sau reconditionare a acestora, din care se scad uzura corespunzatoare pentru piesele noi sau reconditionate si valoarea resturilor ce se mai pot intrebuinta sau valorifica

88. Conditiile pe care asiguratul trebuie sa le indeplineasca pentru ca asiguratorul sa achite despagubirea sunt:

A. a probat legitimitatea sa de a incasa indemnizatia;

B. a declarat daca a mai incheiat asigurari cu alte societati pentru acelasi risc;

C. a predat asiguratorului intreaga documentatie necesara verificarii pentru a putea exercita

actiuni de verificare.

a) A+B+C

b) A+C

c) B+C

d) Nici una dintre aceste conditii

89. Marimea pagubei totale la bunurile a caror cantitate se exprima in diverse unitati reprezinta:

a) costul construirii din nou, din care se scad uzura si valoarea resturilor ce se mai pot

intrebuinta sau valorica;

b) valoarea partii din cantitatea totala care a fost distrusa in intregime;

c)      valoarea bunurilor distruse, din care se scade valoarea resturilor ce se mai pot intrebuinta sau valorifica.

90. In cazul in care asiguratul a incheiat mai multe contracte de asigurare pentru acelasi risc, iar totalul despagubirilor depaseste valoarea pagubei:

a) asiguratorul datoreaza numai o parte a despagubirii, si anume aceea care rezulta din repartizarea proportionala a despagubirilor datorate de toti asiguratorii.

b) fiecare asigurator datoreaza intreaga despagubire in limita sumei asigurate din fiecare contract in parte.

91. In cazul asigurarilor de bunuri dupa fiecare paguba:

A. suma asigurata se micsoreaza, cu incepere de la data producerii evenimentului asigurat,

pentru restul perioadei asigurarii, cu suma cuvenita drept despagubire.

B. asigurarea continua pentru suma ramasa, prima de asigurare pentru aceasta perioada

ramanand neschimbata.

C. la cererea asiguratului, suma ramasa poate fi completata printr-o asigurare suplimentara

contra platii diferentei de prima corespunzatoare.

a) A+C

b) B+C

c) A+B

d) A+B+C

92. La asigurarile de persoane:

A. suma asigurata se stabileste in mod forfetar de catre asigurat, in functie de nevoile si de

posibilitatile sale financiare.

B. asiguratul poate sa incheie mai multe contracte de asigurare impotriva aceluiasi eveniment (complex de evenimente) si pentru sume diferite fara sa fie impiedicat de lege sau de asigurator sa faca acest lucru.

C. la producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul asigurarii are dreptul sa incaseze drepturile de asigurare de la toti asiguratorii.

a) A+B

b) A+B+C

c) A+B

d) B+C

93. La asigurarile de supravietuire:

A. asiguratorul se angajeaza sa plateasca asiguratului, suma asigurata, cu conditia ca acesta sa fie in viata la expirarea contractului.

B. Daca asiguratul a decedat anterior expirarii termenului de valabilitate al contractului,

asiguratorul se considera eliberat de angajamentul luat prin contract si ca urmare, nu are

nici o obligatie fata de mostenitorii asiguratului.

C. asiguratorul este obligat sa achite suma inscrisa in contract, daca decesul asiguratului a avut loc in perioada de valabilitate a acestuia.

D. daca la expirarea contractului este in viata, asiguratorul este exonerat, fata de asigurat, de

orice obligatie decurgand din contract.

a) A+B+C

b) B+C+D

c) A+B

d) B+C

e) C+D

94. La asigurarile de deces:

A. asiguratorul se angajeaza sa plateasca asiguratului, suma asigurata, cu conditia ca acesta sa fie in viata la expirarea contractului.

B. Daca asiguratul a decedat anterior expirarii termenului de valabilitate al contractului,

asiguratorul se considera eliberat de angajamentul luat prin contract si ca urmare, nu are

nici o obligatie fata de mostenitorii asiguratului.

C. asiguratorul este obligat sa achite suma inscrisa in contract, daca decesul asiguratului a avut loc in perioada de valabilitate a acestuia.

D. daca la expirarea contractului este in viata, asiguratorul este exonerat, fata de asigurat, de

orice obligatie decurgand din contract.

a) A+B+C

b) B+C+D

c) A+B

d) B+C

e) C+D

95. La asigurarile mixte de viata:

A. in cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigurarii intra in posesia sumei asigurate.

B. in caz de supravietuire, asiguratul incaseaza personal suma asigurata prevazuta in

contract.

a) A+B

b) B

c) A

96. La asigurarile de accidente:

A. se urmareste protejarea persoanelor fizice de consecintele nefaste ale unor evenimente

neprevazute care le afecteaza viata, integritatea corporala ori capacitatea de munca.

B. persoanele asigurate primesc cu titlu de indemnizatie, fie o suma forfetara, fie mai multe

parti fractionate pentru acoperirea cheltuielilor de ingrijire medicala, refacerea sanatatii si

compensarea pierderii de venit.

C. in caz de invaliditate permanenta, asiguratorul datoreaza asiguratului intreaga suma

asigurata sau o parte din aceasta, in functie de gradul de invaliditate stabilit de comisia de

expertiza medicala.

D. la expirarea contractului, asiguratorul poate sa accepte reinnoirea acestuia pentru o noua

perioada, eventual cu o prima majorata, sau sa o refuze, daca persoana accidentata a suferit

un grad ridicat de invaliditate care i-a redus total sau in parte capacitatea de munca.

E. se urmareste protejarea persoanelor care au suferit o incapacitate temporara de munca

determinata de boala.

a) A+B+C

b) A+B+C+D

c) B+C+D

d) B+C+D+E

e) C+D+E

97. Marimea pagubei totale la celelalte bunuri in afara cladirilor, constructiilor si bunurilor a caror cantitate se exprima in diverse unitati reprezinta:

a) costul construirii din nou, din care se scad uzura si valoarea resturilor ce se mai pot

intrebuinta sau valorica;

b) valoarea partii din cantitatea totala care a fost distrusa in intregime;

c) valoarea bunurilor distruse, din care se scade valoarea resturilor ce se mai pot intrebuinta sau valorifica.

98. La asigurarile de boala:

a. se urmareste protejarea persoanelor fizice de consecintele nefaste ale unor evenimente neprevazute care le afecteaza viata, integritatea corporala ori capacitatea de munca.

b. persoanele asigurate primesc cu titlu de indemnizatie, fie o suma forfetara, fie mai multe parti fractionate pentru acoperirea cheltuielilor de ingrijire medicala, refacerea sanatatii si compensarea pierderii de venit.

c. in caz de invaliditate permanenta, asiguratorul datoreaza asiguratului intreaga suma asigurata sau o parte din aceasta, in functie de gradul de invaliditate stabilit de comisia de expertiza medicala.

d. la expirarea contractului, asiguratorul poate sa accepte reinnoirea acestuia pentru o noua perioada, eventual cu o prima majorata, sau sa o refuze, daca persoana accidentata a suferit un grad ridicat de invaliditate care i-a redus total sau in parte capacitatea de munca.

e. se urmareste protejarea persoanelor care au suferit o incapacitate temporara de munca determinate de boala.

99. La asigurarea dotala:

A. daca asiguratul a contactat o incapacitate de munca in urma unei boli sau unui accident, el are dreptul la o indemnizatie de asigurare care se acorda periodic atat timp cat tine starea

de incapacitate sau pana cand asiguratul a atins varsta de pensionare sau a decedat.

B. persoanele asigurate primesc cu titlu de indemnizatie, fie o suma forfetara, fie mai multe

parti fractionate pentru acoperirea cheltuielilor de ingrijire medicala, refacerea sanatatii si

compensarea pierderii de venit.

C. se urmareste protejarea persoanelor care au suferit o incapacitate temporara de munca

determinata de boala.

D. asiguratorul onoreaza aceasta asigurare, daca beneficiarul asigurarii este in viata la data

atingerii majoratului, cand asigurarea devine exigibila.

E. daca beneficiarul acestei asigurari a decedat anterior datei majoratului, asiguratorul este

exonerat de orice raspundere legata de acest contract.

F. daca contractul respectiv contine clauza "contraasigurarii", in cazul mortii premature a

beneficiarului asigurarii asiguratorul este obligat sa restituie sumele incasate.

a) A+B+C

b) B+C+D

c) C+D+F

d) D+E+F

e) A+C+F

100. La asigurarea de nuptialitate:

a) asiguratorul se angajeaza sa plateasca o anumita suma de bani asiguratului, daca acesta se casatoreste inainte de a implini o anumita varsta.

b) asiguratorul onoreaza aceasta asigurare, daca beneficiarul asigurarii este in viata la data atingerii majoratului, cand asigurarea devine exigibila.

c) se prevede obligatia asiguratorului de a plati o anumita suma de bani asiguratului, caruia I s-a nascut un copil, intr-un anumit termen.

101. La asigurarea de natalitate:

a) asiguratorul se angajeaza sa plateasca o anumita suma de bani asiguratului, daca acesta se casatoreste inainte de a implini o anumita varsta.

b) asiguratorul onoreaza aceasta asigurare, daca beneficiarul asigurarii este in viata la data atingerii majoratului, cand asigurarea devine exigibila.

c) se prevede obligatia asiguratorului de a plati o anumita suma de bani asiguratului, caruia I s-a nascut un copil, intr-un anumit termen.

102. La asigurarile de viata (cu exceptia asigurarilor viagere cu prima unica) durata asigurarii, durata de plata a primelor si perioadele de timp de asigurare se socotesc de la data inceperii asigurarii si anume:

a) de la 1 a lunii caracteristice pentru care s-a platit cea dintai rata de prima;

b) de la data emiterii politei si incasarii primei de asigurare;

c) de la data inceperii raspunderii asiguratorului.

103. La asigurarile viagere de deces cu prima unica durata asigurarii, durata de plata a primelor si perioadele de timp de asigurare se socotesc de la data inceperii asigurarii si anume:

a) de la 1 a lunii caracteristice pentru care s-a platit cea dintai rata de prima;

b) de la data emiterii politei si incasarii primei de asigurare;

c) de la data inceperii raspunderii asiguratorului.

104. La asigurarile de accidente durata asigurarii, durata de plata a primelor si perioadele de timp de asigurare se socotesc de la data inceperii asigurarii si anume:

a) de la 1 a lunii caracteristice pentru care s-a platit cea dintai rata de prima;

b) de la data emiterii politei si incasarii primei de asigurare;

c) de la data inceperii raspunderii asiguratorului.

105. La asigurarile de viata, odata cu completarea si semnarea declaratiei de asigurare, persoana care doreste sa se asigure trebuie:

A. sa achite o suma (denumita anticipatie), egala cu valoarea celei dintai rate de prima

B. taxa de polita

a) A+B

b) A

c) B

106. La asigurarea de sanatate permanenta:

a. daca asiguratul a contactat o incapacitate de munca in urma unei boli sau unui accident, el are dreptul la o indemnizatie de asigurare care se acorda periodic atat timp cat tine starea de incapacitate sau pana cand asiguratul a atins varsta de pensionare sau a decedat.

b. persoanele asigurate primesc cu titlu de indemnizatie, fie o suma forfetara, fie mai multe parti fractionate pentru acoperirea cheltuielilor de ingrijire medicala, refacerea sanatatii si compensarea pierderii de venit.

c. se urmareste protejarea persoanelor care au suferit o incapacitate temporara de munca determinate de boala.

d. asiguratorul onoreaza aceasta asigurare, daca beneficiarul asigurarii este in viata la data atingerii majoratului, cand asigurarea devine exigibila.

e. daca contractul respectiv contine clauza "contraasigurarii", in cazul mortii premature a beneficiarului asigurarii asiguratorul este obligat sa restituie sumele incasate.

107. La asigurarile de viata incheiate cu plata primelor in rate,

A. in caz de neplata la scadenta a unei rate de prima, asiguratul are dreptul sa o plateasca in

termenul de pasuire stabilit.

B. in caz de neplata la scadenta a unei rate de prima, asiguratul nu are dreptul sa o plateasc in termenul de pasuire.

a) B

b) A

108. Daca la asigurarile de viata la care se constituie rezerva de prime (cu exceptia asigurarilor temporare de deces) rata de prima restanta nu a fost achitata in termenul de pasuire, se procedeaza astfel:

a) daca incetarea platilor are loc dupa ce au fost achitate pe timpul prevazut in conditiile speciale, contractul ramane in vigoare pentru o suma asigurata redusa (renta).

b) contractele se reziliaza, fara restituirea primelor platite anterior.

109. La asigurarile de viata, la care se constituie rezerva de prime (cu exceptia asigurarilor temporare de deces), asiguratul are dreptul:

A. intr-un anumit interval de timp de la incetarea platii primelor, sa reactiveze contractul.

Reactivarea se face prin plata primelor restante, prin prelungirea duratei asigurarii cu

timpul cat nu s-au platit prime, sau partial, prin plata primelor restante si partial, prin

prelungirea duratei asigurarii.

B. sa ceara incetarea contractului de asigurare prin plata sumei de rascumparare, daca a

achitat primele pe timpul prevazut de conditiile speciale. Daca in momentul rascumpararii

contractul de asigurare era cu primele platite la zi, suma de rascumparare se stabileste in

raport cu timpul cat s-au platit primele.

a) A

b) B

c) A+B

110. La asigurarile de viata, la care se constituie rezerva de prime (cu exceptia asigurarilor temporare de deces) asiguratorul nu plateste suma asigurata, daca:

A. evenimentul asigurat a fost produs de operatiuni militare in timp de razboi. In astfel de

situatii in caz de deces al asiguratului, asiguratorul plateste rezerva de prime aferenta

contractului, indiferent de timpul care a trecut de la incheierea acestuia.

B. decesul sau invaliditatea permanenta a asiguratului a fost prilejuita de comiterea sau

incercarea de comitere de catre asigurat sau beneficiar, cu intentie, a unor fapte penale de o

deosebita gravitate.

a) A +B

b) A

c) B

111. La asigurarile de viata

a) drepturile asupra sumelor rezultand din rezerva de prime nu sunt imprescriptibile.

b) drepturile asupra sumelor rezultand din rezerva de prime sunt imprescriptibile.

112. Daca la asigurarile de viata cu exceptia asigurarilor de viata la care se constituie rezerva de prime si a asigurarilor temporare de deces rata de prima restanta nu a fost achitata in termenul de pasuire, se procedeaza astfel:

a) daca incetarea platilor are loc dupa ce au fost achitate pe timpul prevazut in conditiile speciale, contractul ramane in vigoare pentru o suma asigurata redusa (renta).

b) contractele se reziliaza, fara restituirea primelor platite anterior.

113. La asigurarile de viata care cuprind riscul de deces din orice cause

a) persoanele bolnave nu sunt primite in asigurare.

b) persoanele bolnave sunt primite in asigurare, dar numai cu avizul comisiei medicale

agreate de asigurator.

114. La asigurarile de viata pentru riscul de deces al asiguratului dintr-o boala infectioasa acuta, raspunderea asiguratorului incepe

a) la ora 24 a zile in care s-a emis polita de asigurare, dar nu mai devreme de 20 de zile de la ora 24 a zilei in care s-a platit anticipatia, daca nu s-a convenit un alt termen.

b) dupa 24 de ore de la expirarea zilei in care s-a achitat anticipatia.

c) dupa 24 de ore de la expirarea zilei in care a fost achitata prima de asigurare.

115. La asigurarile de viata pentru riscul de deces din accident al asiguratului, raspunderea asiguratorului incepe:

a) la ora 24 a zile in care s-a emis polita de asigurare, dar nu mai devreme de 20 de zile de la ora 24 a zilei in care s-a platit anticipatia, daca nu s-a convenit un alt termen.

b) dupa 24 de ore de la expirarea zilei in care s-a achitat anticipatia.

c) dupa 24 de ore de la expirarea zilei in care a fost achitata prima de asigurare.

116. La asigurarile de viata in caz de deces al asiguratului din alte cauze decat accident sau boala infectioasa acuta, in primele sase luni de la inceputul asigurarii:

a) asiguratorul restituie primele incasate mai putin cheltuielile suportate;

b) asiguratorul plateste 50% din suma asigurata, insa cel mult cuantumul stabilit de asigurator;

c) asiguratorul plateste 75% din suma asigurata, insa cel mult cuantumul stabilit de asigurator;pentru suma ce depaseste acest cuantum, restituie primele incasate, mai putin cheltuielile suportate;

d) asiguratorul plateste intreaga suma asigurata.

117. La asigurarile de viata in caz de deces al asiguratului din alte cauze decat accident sau boala infectioasa acuta, in perioada de sase luni la un an de la inceputul asigurarii:

a) asiguratorul restituie primele incasate mai putin cheltuielile suportate;

b) asiguratorul plateste 50% din suma asigurata, insa cel mult cuantumul stabilit de asigurator;

c) asiguratorul plateste 75% din suma asigurata, insa cel mult cuantumul stabilit de asigurator; pentru suma ce depaseste acest cuantum, restituie primele incasate, mai putin cheltuielile suportate;

d) asiguratorul plateste intreaga suma asigurata.

118. La asigurarile de viata care cuprind riscurile de deces sau invaliditate permanenta din accident, raspunderea asiguratorului incepe:

a) la ora 24 a zile in care s-a emis polita de asigurare, dar nu mai devreme de 20 de zile de la ora 24 a zilei in care s-a platit anticipatia, daca nu s-a convenit un alt termen.

b) dupa 24 de ore de la expirarea zilei in care s-a achitat anticipatia.

c) dupa 24 de ore de la expirarea zilei in care a fost achitata prima de asigurare.

119. La unele asigurari mixte de viata suma asigurata

a) poate fi platita inainte de expirarea termenului de valabilitate a contractului, prin sistemul tragerilor de amortizare, suma aferenta combinatiilor iesite castigatoare la tragerile la sorti fiind achita imediat de asigurator.

b) poate fi platita inainte de expirarea termenului de valabilitate a contractului, prin sistemul tragerilor de amortizare, suma aferenta combinatiilor iesite castigatoare la tragerile la sorti fiind achita la expirarea termenului de valabilitate a contractului de catre asigurator.

120. Prin asigurarilor de raspundere civila:

A. sunt acoperite numai acele prejudicii, produse de asigurat unor terte persoane, care sunt

urmarea unui accident.

B. nu se pot acorda despagubiri pentru pretentiile formulate de terte persoane fata de asigurat, ca urmare a neexecutarii de catre acesta a unor obligatii preexistente.

a) A

b) A+B

c) B

121. La asigurarile de viata in caz de deces al asiguratului din alte cauze decat accident sau boala infectioasa acuta, in cel de-al doilea an al asigurarii de la inceputul asigurarii:

a) asiguratorul restituie primele incasate mai putin cheltuielile suportate;

b) asiguratorul plateste 50% din suma asigurata, insa cel mult cuantumul stabilit de asigurator;

c) asiguratorul plateste 75% din suma asigurata, insa cel mult cuantumul stabilit de asigurator; pentru suma ce depaseste acest cuantum, restituie primele incasate, mai putin cheltuielile suportate;

d) asiguratorul plateste intreaga suma asigurata.

122. Conditiile care trebuie indeplinite cumulativ pentru ca pagubele produse de asigurat unor terte persoane sa fie acoperite prin asigurarea de raspundere civila sunt:

A. este necesara savarsirea de catre asigurat a unei fapte ilicite.

B. trebuie sa se poata dovedi existenta unui prejudiciu, deci a unei pagube produse de asigurat tertei persoane accidentate.

C. se impune sa existe un raport de cauzalitate intre fapta ilicita a asiguratului, care a produs

accidentul, si prejudiciul adus tertei persoane pagubite.

D. este necesar sa se poata constata culpa asiguratului care a savarsit fapta ilicita ce a condos la producerea accidentului.

a) A+B

b) A+C

c) A+B+C+D

d) A+B+C

e) B+C+D

123. Particularitatile asigurarilor de raspundere civila sunt:

A. Obiectul asigurarilor de raspundere civila il reprezinta tocmai prejudiciul produs unor terte

persoane de catre asigurat.

B. In cazul asigurarilor de raspundere civila, culpa asiguratului este una din conditiile de baza

care se cere a fi indeplinita pentru ca asiguratorul sa plateasca despagubirea cuvenita

tertilor pagubiti.

C. In asigurarile de raspundere civila, in calitate de beneficiar pot aparea numai terte

persoane, necunoscute in momentul incheierii asigurarii.

D. Din contractul de asigurare incheiat in cazul asigurarii de raspundere civila, nu rezulta

raporturi juridice intre societatea de asigurari si tertele persoane pagubite.

E. Se pot acorda despagubiri pentru pretentiile formulate de terte persoane fata de asigurat, ca urmare a neexecutarii de catre acesta a unor obligatii preexistente.

a) A+B+C

b) A+B+D+E

c) A+C+D+E

d) A+B+C+D

e) A+B+C+D+E

124. La asigurarile de viata in caz de deces al asiguratului din alte cauze decat accident sau boala infectioasa acuta, incepand cu cel de-al treilea an de la inceputul asigurarii:

a) asiguratorul restituie primele incasate mai putin cheltuielile suportate;

b) asiguratorul plateste 50% din suma asigurata, insa cel mult cuantumul stabilit de asigurator;

c) asiguratorul plateste 75% din suma asigurata, insa cel mult cuantumul stabilit de asigurator; pentru suma ce depaseste acest cuantum, restituie primele incasate, mai putin cheltuielile suportate;

d) asiguratorul plateste intreaga suma asigurata.

125. Prin asigurarilor de raspundere civila:

a) sunt acoperite numai acele prejudicii, produse de asigurat unor terte persoane, care sunt urmarea unui accident.

b) se pot acorda despagubiri pentru pretentiile formulate de terte persoane fata de asigurat, ca urmare a neexecutarii de catre acesta a unor obligatii preexistente.

126. In Romania, in asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule, sunt cuprinse:

A. toate persoanele fizice si juridice detinatoare de autovehicule supuse inmatricularii si

folosite pe drumurile publice.

B. persoanele straine posesoare de autovehicule pe care le folosesc pe teritoriul tarii noastre, daca nu poseda documente internationale de asigurare valabile si pe teritoriul Romaniei.

C. persoanele fizice si juridice care detin motocicluri cu o capacitate cilindrica sub 69 cm

a) A+B

b) B+C

c) A+C

d) A+B+C

127. In Romania, la asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule apartinand persoanelor care intra pe teritoriul Romaniei cu autovehicule inmatriculate in strainatate, dar neasigurate ori ale caror asigurari isi inceteaza valabilitatea cat timp se afla pe teritoriul tarii noastre:

a) primele de asigurare sunt stabilite pe un an, iar nivelul este diferentiat de felul de

autovehicule si pe categorii de persoane.

b) prima de asigurare are un nivel mai redus cu cat capacitatea cilindrica este mai mica si daca autovehiculul este detinut de o persoana fizica, comparativ cu situatia in care proprietarul este o persoana juridica.

c) prima de asigurare este stabilita pentru o perioada de o luna, iar nivelul ei este diferit in functie de felul autovehiculului.

128. Particularitatile asigurarilor de raspundere civila sunt:

A. Se pot acorda despagubiri pentru pretentiile formulate de terte persoane fata de asigurat, ca urmare a neexecutarii de catre acesta a unor obligatii preexistente.

B. La asigurarile de raspundere civila suma asigurata ramane la acelasi nivel pe toata durata

asigurarii.

C. La fiecare producere a riscului asigurat, despagubirea de asigurare poate atinge nivelul

maxim, indiferent de numarul cazurilor asigurate care au avut loc in perioada de

valabilitate a asigurarii.

D. Este posibil sa apara si situatii cand asiguratorul plateste despagubiri al caror total - pe

intreaga durata a asigurarii - intrece cuantumul sumei asigurate.

E. Daca asiguratul insusi este victima accidentului (sau acesta afecteaza bunurile sale) el nu are dreptul de a incasa ceva de la asigurator in cadrul asigurarilor de raspundere civila.

a) A+B+C+E

b) A+B+D+E

c) A+C+D+E

d) A+B+C+D

e) B+C+D+E

129. Persoanele care detin autovehicule inmatriculate in Romania trebuie sa plateasca primele de asigurare la asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule pentru autovehiculele care se inmatriculeaza in perioada 1 ianuarie - 31 decembrie:

a) primele de asigurare se platesc asiguratorului la data inmatricularii sau la data eliberarii autorizatiei provizorii de circulatie.

b) pana la sfarsitul anului precedent (integral sau in rate, daca acest lucru este prevazut).

c) lunar intr-un cuantum de 1/10 din prima de asigurare anuala prevazuta in tarif.

130. Persoanele care detin autovehicule inmatriculate in Romania trebuie sa plateasca primele de asigurare la asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente deautovehicule pentru autovehiculele care se inmatriculeaza temporar:

a) primele de asigurare se platesc asiguratorului la data inmatricularii sau la data eliberarii autorizatiei provizorii de circulatie.

b) pana la sfarsitul anului precedent (integral sau in rate, daca acest lucru este prevazut).

c) lunar intr-un cuantum de 1/10 din prima de asigurare anuala prevazuta in tarif.

131. La asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule raspunderea asiguratorului incepe:

A. dupa trecerea a 24 de ore de la expirarea zilei in care au fost achitate asiguratorului primele de asigurare si s-a eliberat documentul care dovedeste incheierea asigurarii.

B. nu mai devreme de data intrarii in vigoare a asigurarii inscrise in document.

C. nu mai devreme inainte de data eliberarii autorizatiei provizorii de circulatie sau a

inmatricularii autovehiculelor.

a) A+B

b) B+C

c) A+C

d) Nici unul dintre termene nu este corect

e) A+B+C

132. La asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule raspunderea asiguratorului inceteaza:

A. la ora 24 a ultimei zile din perioada inscrisa in documentul de asigurare pentru care s-a platit prima de asigurare.

B. din momentul radierii autovehiculului din circulatie.

a) A+B

b) A

c) B

d) Nici unul dintre termene nu este correct

133. Persoanele care detin autovehicule inmatriculate in Romania trebuie sa plateasca primele de asigurare la asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule pentru anul urmator pentru autovehiculele care se inmatriculeaza pana la 31 decembrie:

a) primele de asigurare se platesc asiguratorului la data inmatricularii sau la data eliberarii autorizatiei provizorii de circulatie.

b) pana la sfarsitul anului precedent (integral sau in rate, daca acest lucru este prevazut).

c) lunar intr-un cuantum de 1/10 din prima de asigurare anuala prevazuta in tarif.

134. La asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule

A. asiguratorul plateste despagubiri tuturor persoanelor pagubite ca urmare a unui accident de autovehicul, iar acestea se acorda si in cazul in care conducatorul autovehiculului, raspunzator de producerea accidentului, este o alta persoana decat asiguratul.

B. in despagubirile pe care le plateste asiguratorul se includ si cheltuielile facute de asigurati in procesul civil.

C. in despagubirile pe care le plateste asiguratorul nu se includ si cheltuielile facute de

asigurati in procesul civil.

D. asiguratorul plateste despagubiri tuturor persoanelor pagubite ca urmare a unui accident de autovehicul, dar acestea nu se acorda si in cazul in care conducatorul autovehiculului, raspunzator de producerea accidentului, este o alta persoana decat asiguratul.

a) A+C

b) A+B

c) B+D

135. Prin asigurarile facultative de raspundere civila legala se acorda despagubiri pentru:

A. acoperirea obligatiilor asiguratului constand in sume pe care acesta este obligat sa le

plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuieli de judecata pentru prejudicii de care raspunde

in fata legii, fata de terte persoane constand in avarieri si distrugeri de bunuri sau de

vatamare corporala ori deces.

B. acoperirea cheltuielilor facute de asigurat in procesul civil, ori de cate ori acesta a fost

obligat sa dezdauneze cheltuieli care se acopera si in cazul in care actiunea penala pusa in

miscare nu se mai judeca, iar actiunea civila ramane in competenta instantei penale.

C. sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca si atunci cand pagubele pricinuite ca urmare a vatamarii corporale ori decesului, precum si cele produse bunurilor, sunt rezultatul culpei prepusilor asiguratului ori a persoanelor pentru care asiguratul raspunde potrivit legii.

a) A+B

b) A+C

c) B+C

d) A+B+C

e) Nici una dintre situatii nu este corecta

136. In Romania, in asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule, nu sunt cuprinse:

a) persoanele straine posesoare de autovehicule pe care le folosesc pe teritoriul tarii noastre, daca nu poseda documente internationale de asigurare valabile si pe teritoriul Romaniei.

b) persoanele fizice si juridice care detin motocicluri cu o capacitate cilindrica sub 69cm

137. La asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule

A. asiguratorul nu plateste despagubiri tuturor persoanelor pagubite ca urmare a unui

accident de autovehicul, iar acestea se acorda si in cazul in care conducatorul

autovehiculului, raspunzator de producerea accidentului, este o alta persoana decat

asiguratul.

B. in despagubirile pe care le plateste asiguratorul nu se includ si cheltuielile facute de

asigurati in procesul civil.

C. asiguratorul plateste despagubiri tuturor persoanelor pagubite ca urmare a unui accident de autovehicul, dar acestea nu se acorda si in cazul in care conducatorul autovehiculului, raspunzator de producerea accidentului, este o alta persoana decat asiguratul.

a) Nici una dintre situatii nu este corecta

b) A+B

c) B+C

138. Prin asigurarile facultative de raspundere civila legala se acorda despagubiri pentru:

A. acoperirea obligatiilor asiguratului constand in sume pe care acesta este obligat sa le

plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuieli de judecata pentru prejudicii de care raspunde

in fata legii, fata de terte persoane constand in avarieri si distrugeri de bunuri sau de

vatamare corporala ori deces.

B. acoperirea cheltuielilor facute de asigurat in procesul civil, ori de cate ori acesta a fost

obligat sa dezdauneze cheltuieli care se acopera si in cazul in care actiunea penala pusa in

miscare nu se mai judeca, iar actiunea civila ramane in competenta instantei penale.

C. sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca si atunci cand pagubele pricinuite ca urmare a vatamarii corporale ori decesului, dar nu si cele produse bunurilor daca sunt rezultatul culpei prepusilor asiguratului ori a persoanelor pentru care asiguratul raspunde potrivit legii.

a) A+B

b) A+C

c) B+C

d) A+B+C

e) Nici una dintre situatii nu este corecta

139. In Romania, la asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule pentru persoanele care poseda autovehicule inmatriculate in Romania:

A. primele de asigurare sunt stabilite pe un an, iar nivelul este diferentiat de felul de

autovehicule si pe categorii de persoane.

B. prima de asigurare are un nivel mai redus cu cat capacitatea cilindrica este mai mica si daca autovehiculul este detinut de o persoana fizica, comparativ cu situatia in care proprietarul este o persoana juridica.

C. prima de asigurare este stabilita pentru o perioada de o luna, iar nivelul ei este diferit in functie de felul autovehiculului.

a) A+B+C

b) A+C

c) A+B

d) B+C

140. La asigurarile de raspundere civila legala nu exista posibilitatea efectuarii operatiei de evaluare in vederea asigurarii motiv pentru care:

A. sumele asigurate se stabilesc in functie de cererea asiguratului si tinandu-se cont de

prevederile din conditiile de asigurare.

B. sumele la care se incheie asigurarea, pentru unul si acelasi accident, indiferent de numarul accidentelor pe toata perioada asigurarii, se stabilesc conform cererii asiguratului in limitele stabilite in tariful de prime.

C. se stabileste o suma maxima pentru fiecare persoana accidentata si o suma maxima pentru pagubele produse tuturor bunurilor avariate sau distruse.

a) A+C

b) A+B

c) A+B+C

d) B+C

141. Avaria particulara:

A. se caracterizeaza prin aceea ca paguba materiala adusa unor bunuri este consecinta directa a fortei majore, a unei greseli de navigatie, a viciilor proprii bunurilor respective.

B. priveste interesul uneia dintre partile care participa la expeditia maritima, adica fie numai interesul navei, fie numai pe cel al incarcaturii.

C. are un caracter accidental, iar nu deliberat si este efectul unor riscuri produse in afara

vointei oamenilor.

D. se caracterizeaza prin aceea ca paguba (sacrificiul) sau cheltuiala extraordinara a fost

facuta de comandant in mod intentionat si rational pentru salvarea de la pericolul care le

ameninta a intereselor tuturor celor care participau la expeditia maritima.

a) A+B+C

b) A+C+D

c) B+C+D

d) A+C

e) A+B+C+D

142. La asigurarile de raspundere civila legala despagubirea de asigurare:

A. se stabileste pe baza intelegerii asiguratului cu persoanele prejudiciate, fiind insa necesar si acordul asiguratorului.

B. se stabileste prin hotarare judecatoreasca daca nu exista o intelegere a asiguratului cu persoanele prejudiciate.

C. inclusiv cheltuielile de judecata se stabileste in limita sumei asigurate mentionate in

contractul de asigurare.

D. pentru pagubele produse bunurilor, nu poate fi mai mare decat valoarea acestora in

momentul in care a avut loc faptul generator de raspundere civila.

a) A+B+C

b) A+C+D

c) B+C+D

d) A+C

e) A+B+C+D.

143. In cazul avariei particulare:

a) paguba se suporta fie de nava, fie de incarcatura, in functie de bunul care a fost supus avariei sau pentru care s-au efectuat cheltuielile de salvare, adica acestea privesc fie navafie incarcatura.

b) paguba suferita in urma masurilor luate in mod constient si rational se repartizeaza intre cele trei interese, adica nava, incarcatura si navlu.

144. In cazul avariei comune:

a) paguba se suporta fie de nava, fie de incarcatura, in functie de bunul care a fost supus avariei sau pentru care s-au efectuat cheltuielile de salvare, adica acestea privesc fie nava fie incarcatura.

b) paguba suferita in urma masurilor luate in mod constient si rational se repartizeaza intre cele trei interese, adica nava, incarcatura si navlu.

145. In cazul asigurarii maritime riscurile care pot provoca pierderea navei sau a incarcaturii, a caror cuprindere in asigurare trebuie ceruta in mod expres, cu o prima suplimentara sunt:

A. pierderile provocate de confiscarea marfurilor sau a navei de catre autoritatile unui stat.

B. pierderile provocate de actiuni sau masuri de razboi, rascoale sau razboi civil, de actiuni de piraterie.

C. pierderile provocate de risipire, spargere, daca acestea nu au fost provocate de naufragiu

sau de accidente petrecute in timpul transportului.

D. pagubele provocate de autoincendierea sau asudarea incarcaturii, aruncarea peste bord si luarea de valuri a incarcaturii aflate pe punte.

E. pagubele provocate de furt.

F. pierderile provocate de natura marfii.

G. pagubele provocate de neglijenta grava a asiguratului sau a reprezentantilor sai.

H. pagubele provocate de viermi, rozatoare, insecte.

I. pagubele provocate de intarzierea in livrarea incarcaturii.

J. pagubele provocate de scaderea preturilor.

a) A+B+C+D

b) B+E+G+H

c) A+B+C

d) F+H+I+J

e) G+I+J

146. Avaria comuna:

a) se caracterizeaza prin aceea ca paguba materiala adusa unor bunuri este consecinta directa a fortei majore, a unei greseli de navigatie, a viciilor proprii bunurilor respective.

b) priveste interesul uneia dintre partile care participa la expeditia maritima, adica fie numai interesul navei, fie numai pe cel al incarcaturii.

c) are un caracter accidental, iar nu deliberat si este efectul unor riscuri produse in afara vointei oamenilor.

d) se caracterizeaza prin aceea ca paguba (sacrificiul) sau cheltuiala extraordinara a fost facuta de comandant in mod intentionat si rational pentru salvarea de la pericolul care le ameninta a intereselor tuturor celor care participau la expeditia maritima.

147. O nava este considerata pierdere totala reala atunci cand:

A. este complet distrusa sau atat de grav avariata, incat nu mai poate fi reparata sau cand costul reparatiei ar depasi valoarea comerciala a navei.

B. nu mai pot fi procurate materialele necesare efectuarii reparatiei.

C. nava exista si poate fi salvata si reparata, dar ea este atat de grav avariata incat operatiile de salvare si reparare, daca s-ar efectua ar reclama cheltuieli extrem de mari, care ar depasi valoarea asigurata a navei.

a) A

b) B

c) C

d) B+C

e) A+B

148. Incarcatura unei nave este considerata pierdere totala reala atunci cand avem:

A. disparitia marfii in urma scufundarii navei sau a incendiului.

B. deteriorarea totala sau intr-o asemenea masura, incat din punct de vedere comercial ea nu mai poate fi valorificata ca marfa, nefiind reconditionabila.

a) A+B

b) A

c) B

149. In practica se foloseste o clauza care prevede dreptul asiguratului de a considera nava pierdere totala prezumata, atunci cand:

A. valoarea reparatiilor depaseste 3/4 din valoarea reala.

B. valoarea reparatiilor depaseste 3/4 din valoarea de asigurare a navei.

a) A

b) A+B

c) B

150. In cazul unei pierderi totale prezumate a navei asiguratul are posibilitatea:

A. sa considere paguba drept o avarie partiala si sa pastreze nava, primind de la asigurator, cu titlu de despagubire, o suma egala cu valoarea estimata a pagubei.

B. sa abandoneze nava asiguratorului, ca si cum ar fi o pierdere totala reala, si sa primeasca, drept despagubire, valoarea asigurata.

a) A

b) B

c) A+B

151. O nava este considerata pierdere totala prezumata atunci cand:

a) este complet distrusa sau atat de grav avariata, incat nu mai poate fi reparata sau cand costul reparatiei ar depasi valoarea comerciala a navei.

b) nu mai pot fi procurate materialele necesare efectuarii reparatiei.

c) nava exista si poate fi salvata si reparata, dar ea este atat de grav avariata incat operatiile de salvare si reparare, daca s-ar efectua ar reclama cheltuieli extrem de mari, care ar depasi valoarea asigurata a navei.

152. In cazul asigurarii maritime riscurile care pot provoca pierderea navei sau a incarcaturii riscurile neasigurabile chiar cu o prima suplimentara sunt:

A. pierderile provocate de confiscarea marfurilor sau a navei de catre autoritatile unui stat.

B. pierderile provocate de actiuni sau masuri de razboi, rascoale sau razboi civil, de actiuni de piraterie.

C. pierderile provocate de risipire, spargere, daca acestea nu au fost provocate de naufragiu

sau de accidente petrecute in timpul transportului.

D. pagubele provocate de autoincendierea sau asudarea incarcaturii, aruncarea peste bord si luarea de valuri a incarcaturii aflate pe punte.

E. pagubele provocate de furt.

F. pierderile provocate de natura marfii.

G. pagubele provocate de neglijenta grava a asiguratului sau a reprezentantilor sai.

H. pagubele provocate de viermi, rozatoare, insecte.

I. pagubele provocate de intarzierea in livrarea incarcaturii.

J. pagubele provocate de scaderea preturilor.

a) A+B+C+D

b) B+E+G+H

c) A+B+C+G+H

d) F+G+H+I+J

e) G+I+J

153. Asigurarea Cargo incheiata in conditia A acopera

a) coliziunea sau contactul navei cu un obiect exterior, altul decat apa

b) sacrificiul in avaria comuna

c) intrarea apei de mare, de lac sau de rau in nava, cala, container sau loc de depozitare

d) cu unele exceptii toate riscurile de pierdere si avariere a bunului asigurat

e) dauna totala a unui colet pierdut peste bord sau cazut, in timpul incarcarii sau descarcarii pe si de pe nava

154. Asigurarea Cargo incheiata in conditia B acopera riscurile de pierdere si avariere a bunului asigurat cauzate de:

A. incendiu sau explozie;

B. esuarea, scufundarea sau rasturnarea navei;

C. coliziunea sau contactul navei cu un obiect exterior, altul decat apa;

D. descarcarea marfii intr-un port de refugiu;

E. cutremur de pamant, eruptie vulcanica sau trasnet;

F. sacrificiul in avaria comuna;

G. aruncarea peste bord sau luarea de valuri;

H. intrarea apei de mare, de lac sau de rau in nava, cala, container sau loc de depozitare;

I. dauna totala a unui colet pierdut peste bord sau cazut, in timpul incarcarii sau descarcarii

pe si de pe nava.

a) A+B+C+D+F

b) B+E+G+H+I

c) C+D+G+H+I

d) E+F+G+H+I

e) A+B+C+D+F+G+H+I

155. Asigurarea Cargo incheiata in conditia B acopera riscurile de pierdere si avariere a bunului asigurat cauzate de:

A. incendiu sau explozie;

B. esuarea, scufundarea sau rasturnarea navei;

C. coliziunea sau contactul navei cu un obiect exterior, altul decat apa;

D. descarcarea marfii intr-un port de refugiu;

E. cutremur de pamant, eruptie vulcanica sau trasnet;

F. sacrificiul in avaria comuna;

G. aruncarea peste bord sau luarea de valuri;

H. intrarea apei de mare, de lac sau de rau in nava, cala, container sau loc de depozitare;

I. dauna totala a unui colet pierdut peste bord sau cazut, in timpul incarcarii sau descarcarii

pe si de pe nava.

a) A+B+C+D+F+G

b) A+D+E+F+G+H

c) C+E+F+G+H+I

d) B+C+F+G+H+I

e) C+D+E+F+G+H

156. La asigurarea Cargo suma asigurata este formata din:

A. valoarea bunului potrivit facturii sau valoarea de piata a bunului la locul de expediere in

momentul incheierii asigurarii;

B. costul transportului, al asigurarii si alte costuri legate de transportul bunului necuprinse in factura;

C. cheltuieli si taxe vamale;

D. supraasigurare de 10% din valoarea bunului pentru acoperirea acelor cheltuieli care nu pot fi prevazute la incheierea asigurarii.

a) B+C+D

b) A+B+C+D

c) A+C+D

d) A+D

e) A+C

157. Asigurarea Cargo

a) nu are o limita de timp, ci opereaza potrivit clauzelor internationale pe principiul duratei transportului de la depozit la depozit.

b) are o limita de timp strict determinata si prevazuta in contractul de asigurare.

158. La asigurarea Cargo raspunderea asiguratorului incepe in momentul in care bunul asigurat paraseste depozitul indicat in contractul de asigurare spre a fi transportat si inceteaza atunci cand:

A. bunul transportat este livrat la depozitul destinatarului.

B. bunul este livrat la alt depozit, pe care asiguratul decide sa-l foloseasca pentru depozitare,

alocare sau distribuire.

C. contractul de transport se termina in alt port sau loc decat destinatia specificata in

contractul de asigurare sau transportul se termina in alt fel inainte de livrarea bunului la

depozitul destinatarului.

D. au expirat 60 de zile de la terminarea descarcarii bunului de la nava in portul, locul final,

intermediar sau de refugiu.

a) A+C+D

b) C+D

c) A+B+C

d) B+C+D

e) A+B+C+D

159. La asigurarile Cargo locul asigurarii

a) este oriunde se afla bunul asigurat in timpul perioadei de asigurare (in timpul

transportului).

b) este locul unde s-a incheiat contractul de asigurare.

160. Asigurarea Cargo se incheie pe principiul proportionalitatii ceea ce inseamna ca:

A. intre despagubire si daune este un raport de egalitate cand incarcatura a fost asigurata

pentru o valoare egala cu cea reala.

B. despagubirea este mai mica decat dauna, cand incarcatura a fost asigurata pentru o valoare mai mica decat cea reala.

C. despagubirea este intotdeauna mai mica decat dauna.

D. despagubirea este egala cu dauna fara insa a putea depasi suma asigurata.

a) A+C

b) B+C+D

c) C+D

d) A+B

e) B+D

161. Asigurarea Casco se poate incheia in conditiile:

A. pierdere totala, avarie si raspundere pentru coliziuni;

B. pierdere totala, avarie comuna si raspundere pentru coliziuni;

C. pierdere totala;

D. pierdere totala si avarii;

E. pierdere totala si avarie comuna;

F. asigurarea navelor aflate in constructie in santierele navale.

a) A+B+C+D

b) B+C+D+E+F

c) A+B+E+F

d) B+E+F

e) A+B+C+D+E+F

162. Asigurarea Casco in conditia pierdere totala, avarie si raspundere pentru coliziuni acopera:

A. pierderea totala.

B. pierderile si avariile la nava.

C. contributia si cheltuielile de avarie comuna si de salvare.

D. raspunderea pentru daunele rezultand din coliziunea navei asigurate cu alte nave, instalatii portuare sau alte obiecte fixe ori plutitoare si cheltuielile decurgand din acestea.

a) A+B+C+D

b) A+B+C

c) B+C+D

d) C+D

e) B+D

163. La asigurarea Casco suma asigurata trebuie:

A. Sa fie suma declarata de asigurat si agreata de asigurator.

B. Sa fie inferioara valorii de inlocuire.

C. Sa nu depaseasca valoarea din nou a unei nave similare la data incheierii asigurarii.

a) A

b) A+C

c) B+C

d) B

e) C

164. La asigurarea Casco suplimentar, la suma asigurata a navei, se poate asigura pana la 25% din valoarea navei pentru:

A. cazul de pierdere totala.

B. acoperirea diferentelor ce ar putea rezulta prin aplicarea raportului dintre suma asigurata

si valoarea navei, stabilita pentru cazurile de salvare sau contributie la avaria comuna.

a) A+B

b) A

c) B

165. La asigurarea Casco

a)      in caz de pierdere totala reala, efectiva sau constructiva, ori de disparitie a navei, drept despagubire se plateste suma asigurata a acesteia.

b)      in caz de pierdere totala reala, efectiva sau constructiva, ori de disparitie a navei, drept despagubire se plateste numai suma asigurata suplimentar.

c)      in caz de pierdere totala reala, efectiva sau constructiva, ori de disparitie a navei, drept despagubire se plateste suma asigurata a acesteia si suma asigurata suplimentar.

166. La asigurarea Casco:

A. avariile navei se despagubesc numai in cazul in care cuantumul pagubei depaseste fransiza deductibila pe eveniment.

B. fransiza nu se aplica in cazurile de avarie comuna.

C. fransiza nu se aplica in cazurile de coliziune cu alte nave, instalatii portuare ori alte obiecte fixe sau plutitoare.

a) A+B+C

b) A+B

c) A+C

d) B+C

e) A

167. In cazul asigurarilor P&I fac parte din partea de Protectie:

a) Riscurile legate de raspunderea armatorului.

b) Riscurile rezultand din exploatarea navei.

168. Protectia oferita de Cluburile P&I are urmatoarele caracteristici:

A. protectia oferita de un asemenea Club este mutuala.

B. mmembrii clubului sunt in acelasi timp si asiguratori si asigurati.

C. fiecare armator devenit membru al unui Club P&I, contribuie la acoperirea daunelor

suferite de alti membrii ai Clubului si, la randul sau, beneficiaza de contributia celorlalti

membrii la acoperirea propriilor daune.

D. contributia initiala a membrilor asociati este revizuibila la finele anului, daca ea s-a dovedit

subdimensionata, membrii clubului achita o contributie suplimentara.

E. Cluburile P&I nu lucreaza pentru profit.

F. protectia oferita de Cluburile P&I este, de regula nelimitata.

G. protectia oferita de Cluburile P&I se limiteaza numai pentru acoperirea pe care o ofera

pentru raspunderea in caz de poluare cu titei la 500 milioane $.

a) A+B+C+G

b) A+B+E+F

c) B+C+G

d) B+D+E+F+G

e) A+B+C+D+E+F+G

169. Pe linie de Despagubire un Club P&I:

a) acopera in general riscurile pe care nu le accepta societatile de asigurari si anume: lipsuri si avarii constatate la descarcarea marfurilor de la nava; contributia marfii la avaria comuna, cand aceasta nu s-a putut incasa de la proprietarii marfurilor, din cauza ca nava nu era in stare de navigabilitate; amenzi aplicate navei pentru infractiuni la legile vamale sau la cele ale imigratiei; daunele cauzate altor nave sau danelor, cheiurilor, geamandurilor si altor obiecte portuare fixe sau plutitoare; cheltuielile pe care armatorul este obligat sa la efectueze pentru ridicarea epavei; accidente de munca, spitalizare, decese, funeralii ale personalului navei sau ale muncitorilor folositi la nava; cheltuielile de carantina; fransizele avariilor particulare ramase in sarcina armatorului, contaminarea marfurilor etc.

b) face anchete pentru elucidarea imprejurarilor in care s-a produs evenimentul, in care este implicata raspunderea membrilor sai, ajuta la procesele privind incasarea de navlu, contrastalii, remuneratii de salvare, reparatii necorespunzatoare, furnizare de combustibili de calitate inferioara, abuzuri savarsite de autoritatile portuare etc.

170. In cazul asigurarilor P&I fac parte din partea de Despagubire:

a) Riscurile legate de raspunderea armatorului.

b) Riscurile rezultand din exploatarea navei.

171. Pe linie de Protectie un Club P&I:

a) acopera in general riscurile pe care nu le accepta societatile de asigurari si anume: lipsuri si avarii constatate la descarcarea marfurilor de la nava; contributia marfii la avaria comuna, cand aceasta nu s-a putut incasa de la proprietarii marfurilor, din cauza ca nava nu era in stare de navigabilitate; amenzi aplicate navei pentru infractiuni la legile vamale sau la cele ale imigratiei; daunele cauzate altor nave sau danelor, cheiurilor, geamandurilor si altor obiecte portuare fixe sau plutitoare; cheltuielile pe care armatorul este obligat sa la efectueze pentru ridicarea epavei; accidente de munca, spitalizare, decese, funeralii ale personalului navei sau ale muncitorilor folositi la nava; cheltuielile de carantina; fransizele avariilor particulare ramase in sarcina armatorului, contaminarea marfurilor etc.

b) face anchete pentru elucidarea imprejurarilor in care s-a produs evenimentul, in care este implicata raspunderea membrilor sai, ajuta la procesele privind incasarea de navlu, contrastalii, remuneratii de salvare, reparatii necorespunzatoare, furnizare de combustibili de calitate inferioara, abuzuri savarsite de autoritatile portuare etc.

172. Coasigurarea consta in:

a) participarea mai multor societati la asigurarea unui bun de valoare mare.

b) cedarea de catre asigurator, catre alte societati, a partii din riscul subscris care depaseste retinerea sa proprie.

173. Retrocesiunea reprezinta:

a) operatiunea prin care la randul sau, reasiguratorul poate ceda si el o parte mai mare sau mai mica din riscul acceptat in reasigurare, pana cand riscul cuprins in asigurarea originala va fi indeajuns de faramitat intre diferite societati de asigurare.

b) un mijloc de egalizare, prin divizare, a raspunderilor intre mai multi asiguratori, dispersati pe arii geografice cat mai intinse, de mentinere a unui echilibru intre primele incasate si despagubirile datorate la fiecare asigurator in parte.

174. Contractul de reasigurare are unele particularitati:

A. se poate incheia numai intre societati de asigurari.

B. raporturile de reasigurare pot lua fiinta in legatura si ca urmare a unui contract de

asigurare.

C. fiind un contract derivat, contractul de reasigurare urmeaza soarta contractului principal,

adica soarta contractului de asigurare; daca asigurarea este nevalabila ori a fost lovita de

nulitate si reasigurarea respectiva devine nevalabila.

D. reasigurarea produce efecte numai intre reasigurat si reasigurator, adica asiguratul nu se

poate indrepta cu actiune judiciara impotriva reasiguratorului, el nefiind participant la

contractul de reasigurare.

a) A+B

b) A+B+C

c) A+B+D

d) B+C

e) A+B+C+D

175. Reasigurarea consta in:

a) participarea mai multor societati la asigurarea unui bun de valoare mare.

b) cedarea de catre asigurator, catre alte societati, a partii din riscul subscris care depaseste retinerea sa proprie.

176. Retinerea asiguratorului reprezinta:

A. acea parte din suma asigurata, din riscul asumat sau din dauna produsa la sinistru, pe car o societate de asigurari intelege sa o pastreze pentru contul sau propriu.

B. limita maxima a raspunderii fata de un asigurat, pe care asiguratorul intelege sa o pastrez pentru contul sau si pe care a stabilit-o singur prin contractul de reasigurare sau care i-a

fost impusa de o autoritate competenta in functie de capacitatea sa financiara.

a) A

b) A+B

c) B

177. Prin contractul de reasigurare facultativ:

a) reasiguratul poate propune si reasiguratorul poate sa accepte sau sa refuze reasigurarea.

b) asiguratorul se obliga sa cedeze si reasiguratorul se obliga sa accepte in reasigurare categoriile de riscuri prevazute in contract, in proportiile si in conditiile stabilite.

c) reasiguratul are posibilitatea sa cedeze sau nu anumite riscuri de reasigurare, in timp ce reasiguratorul este obligat sa le accepte.

178. Avantajele reasigurarii facultative pentru reasigurator sunt:

A. analiza caz cu caz a riscurilor ce i-au fost propuse ii permite sa retina numai pe acelea care corespund politicii sale de subscriere si sa le respinga pe celelalte;

B. ii da posibilitatea sa exercite o anumita influenta asupra asiguratorului, cerandu-i sa revada conditiile oferite, mai ales la riscurile la care s-au inregistrat in trecut rezultate

nefavorabile;

C. creeaza conditii fie pentru majorarea cotei de prima pe care urmeaza sa o suporte

asiguratul, fie pentru reducerea comisionului pretins de asigurator;

D. face posibila efectuarea controlului asupra angajamentelor asumate si evitarea riscului de

cumul;

E. gestionarea unei asemenea metode este mai costisitoare decat a altora.

a) A+B+C+D+E

b) A+B+C+E

c) B+C+D+E

d) A+B+C+D

e) A+C+D+E

179. Contractul de reasigurare are unele particularitati:

A. contractul de reasigurare are un caracter confidential si se bazeaza mai mult pe cutuma si

mai putin pe prevederile legislative.

B. eventualele neintelegeri ivite in cursul executarii contractului de reasigurare, intre cedent si

reasigurator, se solutioneaza, de regula, pe cale amiabila sau pe cale de arbitraj.

C. reasigurarea nu se poate incheia pentru o suma mai mare decat cea asigurata prin

contractul de asigurare.

a) A+B

b) B+C

c) A+B+C

d) A+C

180. In contractul de reasigurare

A. este o clauza din care rezulta ca reasiguratorul impartaseste soarta asiguratorului.

B. deciziile luate de asigurator privind incheierea contractului de asigurare precum si

lichidarea daunelor inregistrate produc efecte atat pentru reasigurat cat si pentru

reasigurator.

a) A

b) B

c) A+B

181. La reasigurarea neproportionala:

a) reasiguratorul poate chiar sa nu participe la acoperirea daunei inregistrate in urma

producerii riscului asigurat, daca aceasta se situeaza sub un anumit volum convenit de parti.

b) raspunderile reasiguratului si reasiguratorului se stabilesc sub forma unui raport, a unei proportii fata de suma totala asigurata, raport care se utilizeaza si la repartizarea primei de asigurare, ca si la decontarea daunelor.

182. Prin contractul de reasigurare automata:

a)      reasiguratul poate propune si reasiguratorul poate sa accepte sau sa refuze reasigurarea.

b)      asiguratorul se obliga sa cedeze si reasiguratorul se obliga sa accepte in reasigurare categoriile de riscuri prevazute in contract, in proportiile si in conditiile stabilite.

c)      reasiguratul are posibilitatea sa cedeze sau nu anumite riscuri de reasigurare, in timp ce reasiguratorul este obligat sa le accepte.

183. Dezavantajele reasigurarii facultative pentru asigurator sunt:

A. creeaza conditii fie pentru majorarea cotei de prima pe care urmeaza sa o suporte

asiguratul, fie pentru reducerea comisionului pretins de asigurator;

B. de vreme ce trebuie sa astepte raspunsurile reasiguratorilor la oferta sa, asiguratorul este

pus in situatia de a intarzia incheierea contractului de asigurare, ceea ce ar putea produce

nemultumiri clientilor si agentilor sai;

C. gestionarea unei asemenea metode este mai costisitoare decat a altora;

D. de vreme ce trebuie sa tina seama de parerile reasiguratorilor, asiguratorul isi vede afectat libertatea de a fixa conditiile asigurarii;

E. asiguratorul nu poate modifica polita de asigurare fara acordul prealabil al

reasiguratorilor;

F. in cazul in care plasarea riscurilor se face cu dificultate, asiguratorul poate sa nu-si

recupereze cheltuielile efectuate.

a) A+B+C+D+E

b) A+B+C+D

c) B+C+D+F

d) B+C+D+E

e) B+C+D+E+F

184. La reasigurarea neproportionala:

a) reasiguratorul poate chiar sa nu participe la acoperirea daunei inregistrate in urma

producerii riscului asigurat, daca aceasta se situeaza sub un anumit volum convenit de parti.

b) raspunderile reasiguratului si reasiguratorului se stabilesc sub forma unui raport, a unei proportii fata de suma totala asigurata, raport care se utilizeaza si la repartizarea primei de asigurare, ca si la decontarea daunelor.

185. Operatiile de reasigurare antreneaza influente valutare atunci cand:

A. reasigurarea se realizeaza prin intermediul unor societati rezidente;

B. contractele de reasigurare au fost incheiate intr-o moneda straina;

C. riscurile cedate in reasigurare, desi subscrise intr-o moneda neconvertibila, sunt acceptate

de reasigurator, cu conditia ca decontarea acestora sa se faca intr-o moneda convertibila;

D. societatile de asigurari-reasigurari si cele de reasigurari efectueaza plasamente in valuta.

a) A+B+C

b) B+C+D

c) A+C+D

d) A+B+C+D

e) A+B+D

186. Riscul valutar contabil in domeniul reasigurarilor consta in:

a) faptul ca incasarile de prime si platile de despagubiri, comisioanele etc., in operatiile de reasigurare, se efectueaza in diverse monede straine, al caror curs de schimb in moneda nationala a tarii de rezidenta a reasiguratorului sufera modificari in perioada de referinta, genereaza influente favorabile sau nefavorabile, dupa caz, in volumul afacerilor, al rezultatelor financiare, al plasamentelor financiare si al obligatiilor exprimate in moneda nationala, influente care se stabilesc la intocmirea bilantului si a contului de profit si pierderi.

b) riscul valutar la care o societate de reasigurari se poate astepta intr-o perioada de timp viitoare risc ce trebuie previzionat, ceea ce este mult mai dificil deoarece reasiguratorul ar trebui sa estimeze riscul determinat de fluctuatiile cursului valutar, la care se poate astepta in fiecare an, la fiecare contract de reasigurare incheiat ori, cum un asemenea calcul detaliat este imposibil de efectuat din lipsa de date, reasiguratorul adesea se multumeste sa efectueze calcule asupra activelor si angajamentelor globale rezultate din primele si retrocesiunile de riscuri pe fiecare valuta utilizata in parte.

187. Riscul economic in domeniul reasigurarilor consta in:

a) faptul ca incasarile de prime si platile de despagubiri, comisioanele etc., in operatiile de reasigurare, se efectueaza in diverse monede straine, al caror curs de schimb in moneda nationala a tarii de rezidenta a reasiguratorului sufera modificari in perioada de referinta, genereaza influente favorabile sau nefavorabile, dupa caz, in volumul afacerilor, al rezultatelor financiare, al plasamentelor financiare si al obligatiilor exprimate in moneda nationala, influente care se stabilesc la intocmirea bilantului si a contului de profit si pierderi.

b) riscul valutar la care o societate de reasigurari se poate astepta intr-o perioada de timp viitoare risc ce trebuie previzionat, ceea ce este mult mai dificil deoarece reasiguratorul ar trebui sa estimeze riscul determinat de fluctuatiile cursului valutar, la care se poate astepta in fiecare an, la fiecare contract de reasigurare incheiat ori, cum un asemenea calcul detaliat este imposibil de efectuat din lipsa de date, reasiguratorul adesea se multumeste sa efectueze calcule asupra activelor si angajamentelor globale rezultate din primele si retrocesiunile de riscuri pe fiecare valuta utilizata in parte.

188. Pentru reducerea riscului valutar reasiguratorul:

A. incearca sa subscrie numai riscuri exprimate in monede stabile si sa elimine, pe cat posibil, pe cele in monede care sufera fluctuatii importante.

B. apeleaza la un cos de monede (DST) sau la EURO pentru decontarea reasigurarilor.

C. plaseaza riscurile valutare pe care le detine in diverse active, astfel incat efectele pozitive ale acestora sa poata acoperi pe cele negative.

a) A+B+C

b) A+B

c) A+C

d) B+C

e) C

189. Prin contractul de reasigurare mixta:

a) reasiguratul poate propune si reasiguratorul poate sa accepte sau sa refuze reasigurarea.

b) asiguratorul se obliga sa cedeze si reasiguratorul se obliga sa accepte in reasigurare categoriile de riscuri prevazute in contract, in proportiile si in conditiile stabilite.

c) reasiguratul are posibilitatea sa cedeze sau nu anumite riscuri de reasigurare, in timp ce reasiguratorul este obligat sa le accepte.

190. Managementul in asigurari trebuie sa asigure conditii optime pentru:

A. constituirea la timp si in cuantumul prevazut a fondului de asigurare.

B. acordarea operativa a despagubirilor si, respectiv, a sumelor asigurate la care au dreptul

asiguratii, atunci cand se produc riscurile asigurate.

C. adaptarea continua a formelor de asigurari (facultative si obligatorii) de bunuri, persoane si

raspundere civila la cerintele care apar pe piata de asigurari si reasigurari, interna si

internationala.

a) A+B

b) A+B+C

c) B+C

d) A+C

e) C

191. Riscul de eroare:

a) poate aparea ori de chite ori tarifele de prime se dovedesc a fi insuficiente, datorita

faptului ca la fundamentarea acestora nu au existat suficiente date statistice care sa permita o extrapolare privind evolutia riscului asigurat.

b) se manifesta ori de cate ori pe parcursul desfasurarii activitatii de asigurare se

inregistreaza o evolutie a daunelor si a costurilor activitatii de asigurare, mult diferite de cele care au stat la baza calculului primelor.

c)se refera la posibilitatea determinarii insuficient de riguroase a rezervelor tehnice de prime astfel incat acestea sa nu permita asiguratorului sa acopere integral obligatiile asumate prin contractele de asigurare incheiate.

d) poate fi intalnit in cazul asigurarilor care se incheie pe termen lung si se refera la faptul ca elementele incluse in prima de asigurare, in scopul acoperirii cheltuielilor privind constituirea si administrarea fondului de asigurare, sa nu permita realizarea acestui lucru in viitor, din cauza cresterii cheltuielilor curente de la un an la altul.

192. Riscul cheltuielilor de exploatare:

a) poate aparea ori de chite ori tarifele de prime se dovedesc a fi insuficiente, datorita

faptului ca la fundamentarea acestora nu au existat suficiente date statistice care sa permita o extrapolare privind evolutia riscului asigurat.

b) se manifesta ori de cate ori pe parcursul desfasurarii activitatii de asigurare se

inregistreaza o evolutie a daunelor si a costurilor activitatii de asigurare, mult diferite de cele care au stat la baza calculului primelor.

c) se refera la posibilitatea determinarii insuficient de riguroase a rezervelor tehnice de prime astfel incat acestea sa nu permita asiguratorului sa acopere integral obligatiile asumate prin contractele de asigurare incheiate.

d) poate fi intalnit in cazul asigurarilor care se incheie pe termen lung si se refera la faptul ca elementele incluse in prima de asigurare, in scopul acoperirii cheltuielilor privindconstituirea si administrarea fondului de asigurare, sa nu permita realizarea acestui lucru in viitor, din cauza cresterii cheltuielilor curente de la un an la altul.

193. Riscul de deviere:

a) poate aparea ori de chite ori tarifele de prime se dovedesc a fi insuficiente, datorita

faptului ca la fundamentarea acestora nu au existat suficiente date statistice care sa permita o extrapolare privind evolutia riscului asigurat.

b) se manifesta ori de cate ori pe parcursul desfasurarii activitatii de asigurare se

inregistreaza o evolutie a daunelor si a costurilor activitatii de asigurare, mult diferite de cele care au stat la baza calculului primelor.

c) se refera la posibilitatea determinarii insuficient de riguroase a rezervelor tehnice de prime astfel incat acestea sa nu permita asiguratorului sa acopere integral obligatiile asumate prin contractele de asigurare incheiate.

d) poate fi intalnit in cazul asigurarilor care se incheie pe termen lung si se refera la faptul ca elementele incluse in prima de asigurare, in scopul acoperirii cheltuielilor privind constituirea si administrarea fondului de asigurare, sa nu permita realizarea acestui lucru in viitor, din cauza cresterii cheltuielilor curente de la un an la altul.

194. Riscul daunelor majore:

a) este specific asigurarilor generale (altele decat cele de viata) si se manifesta in cazurile in care producerea unui numar excesiv de daune ii expune pe asiguratori la plati de despagubiri de un volum deosebit, care poate perturba serios echilibrul financiar.

b) poate aparea atunci cand producerea unui singur eveniment poate conduce la o acumulare a pagubelor intr-o anumita zona geografica de proportii deosebite in urma caruia asiguratorii se pot confrunta cu dificultati financiare majore.

c) este posibil sa se manifeste ca urmare a inregistrarii unei dezvoltari excesive si insufficient coordonate si corelate a activitatii unui asigurator, care poate conduce la grave perturbari de ordin financiar, ce pot ameninta insasi existenta societatii de asigurare.

d) poate sa se produca atunci cand fondurile unui asigurator nu sunt la nivelul obligatiilor acestuia fata de terti in situatia incetarii activitatii de asigurare.

195. Riscul de crestere:

a) este specific asigurarilor generale (altele decat cele de viata) si se manifesta in cazurile in care producerea unui numar excesiv de daune ii expune pe asiguratori la plati de despagubiri de un volum deosebit, care poate perturba serios echilibrul financiar.

b) poate aparea atunci cand producerea unui singur eveniment poate conduce la o acumulare a pagubelor intr-o anumita zona geografica de proportii deosebite in urma caruia asiguratorii se pot confrunta cu dificultati financiare majore.

c) este posibil sa se manifeste ca urmare a inregistrarii unei dezvoltari excesive si insufficient coordonate si corelate a activitatii unui asigurator, care poate conduce la grave perturbari de ordin financiar, ce pot ameninta insasi existenta societatii de asigurare.

d) poate sa se produca atunci cand fondurile unui asigurator nu sunt la nivelul obligatiilor acestuia fata de terti in situatia incetarii activitatii de asigurare.

196. Riscul de evaluare:

a) poate aparea ori de chite ori tarifele de prime se dovedesc a fi insuficiente, datorita

faptului ca la fundamentarea acestora nu au existat suficiente date statistice care sa permita o extrapolare privind evolutia riscului asigurat.

b) se manifesta ori de cate ori pe parcursul desfasurarii activitatii de asigurare se

inregistreaza o evolutie a daunelor si a costurilor activitatii de asigurare, mult diferite de cele care au stat la baza calculului primelor.

c) se refera la posibilitatea determinarii insuficient de riguroase a rezervelor tehnice de prime astfel incat acestea sa nu permita asiguratorului sa acopere integral obligatiile asumate prin contractele de asigurare incheiate.

d) poate fi intalnit in cazul asigurarilor care se incheie pe termen lung si se refera la faptul ca elementele incluse in prima de asigurare, in scopul acoperirii cheltuielilor privind constituirea si administrarea fondului de asigurare, sa nu permita realizarea acestui lucru in viitor, din cauza cresterii cheltuielilor curente de la un an la altul.

197. Riscul de cumul:

a)      este specific asigurarilor generale (altele decat cele de viata) si se manifesta in cazurile in care producerea unui numar excesiv de daune ii expune pe asiguratori la plati de despagubiri de un volum deosebit, care poate perturba serios echilibrul financiar.

b)      poate aparea atunci cand producerea unui singur eveniment poate conduce la o acumulare a pagubelor intr-o anumita zona geografica de proportii deosebite in urma caruia asiguratorii se pot confrunta cu dificultati financiare majore.

c)      este posibil sa se manifeste ca urmare a inregistrarii unei dezvoltari excesive si insufficient coordonate si corelate a activitatii unui asigurator, care poate conduce la grave perturbari de ordin financiar, ce pot ameninta insasi existenta societatii de asigurare.

d)      poate sa se produca atunci cand fondurile unui asigurator nu sunt la nivelul obligatiilor acestuia fata de terti in situatia incetarii activitatii de asigurare.

198. Riscurile tehnice pot fi prevenite prin:

A. eliminarea oricaror tentatii privind practicarea unor prime reduse pentru marirea gradului

de atractivitate fata de asigurarea respectiva;

B. introducerea, in anumite cazuri deosebite, a unei clauze de modificare a primelor;

C. tarifarea suplimentara pentru riscuri agravante;

D. acordarea unei atentii sporite dispersarii optime a riscurilor;

E. apelarea la reasigurare pentru divizarea riscurilor;

F. dimensionarea si alocarea riguroasa a rezervelor tehnice.

a) A+B+C+D+E

b) B+C+D+E+F

c) A+C+E+F

d) B+C+D+E

e) A+B+C+D+E+F

199. Riscul de devalorizare:

a)      reprezinta riscul ca o anumita investitie sa inregistreze o pierdere din valoare ca urmare a schimbarilor intervenite pe piata de capital sau pe piata bunurilor imobiliare, modificarii ratei de schimb valutar sau cresterii volumului de incasat de la diferiti debitori.

b)      apare atunci cand anumite investitii de un volum important nu pot fi lichidate la momentul dorit, punandu-l pe asigurator in situatia de a depasi obligatiile financiare ajunse la scadenta.

c)      este determinat fie de deprecierea titlurilor de valoare cu dobanda fixa, in situatiile in care se inregistreaza o crestere a ratei dobanzii pe piata de capital, fie de pierderea care se poate inregistra in cazul reinvestirii, daca are loc o scadere a ratei dobanzii.

d)      apare in cazul in care, o investitie este supraevaluata din start, ceea ce poate crea probleme neplacute ulterior.

200. Riscul de lichidare:

a)      este specific asigurarilor generale (altele decat cele de viata) si se manifesta in cazurile in care producerea unui numar excesiv de daune ii expune pe asiguratori la plati de despagubiri de un volum deosebit, care poate perturba serios echilibrul financiar.

b)      poate aparea atunci cand producerea unui singur eveniment poate conduce la o acumulare a pagubelor intr-o anumita zona geografica de proportii deosebite in urma caruia asiguratorii se pot confrunta cu dificultati financiare majore.

c)      este posibil sa se manifeste ca urmare a inregistrarii unei dezvoltari excesive si insufficient coordonate si corelate a activitatii unui asigurator, care poate conduce la grave perturbari de ordin financiar, ce pot ameninta insasi existenta societatii de asigurare.

d) poate sa se produca atunci cand fondurile unui asigurator nu sunt la nivelul obligatiilor acestuia fata de terti in situatia incetarii activitatii de asigurare.

201. Riscul dobanzilor:

a)      reprezinta riscul ca o anumita investitie sa inregistreze o pierdere din valoare ca urmare schimbarilor intervenite pe piata de capital sau pe piata bunurilor imobiliare, modificariiratei de schimb valutar sau cresterii volumului de incasat de la diferiti debitori.

b)      apare atunci cand anumite investitii de un volum important nu pot fi lichidate la momentul dorit, punandu-l pe asigurator in situatia de a depasi obligatiile financiare ajunse la scadenta.

c)      este determinat fie de deprecierea titlurilor de valoare cu dobanda fixa, in situatiile in care se inregistreaza o crestere a ratei dobanzii pe piata de capital, fie de pierderea care se poate inregistra in cazul reinvestirii, daca are loc o scadere a ratei dobanzii.

d) apare in cazul in care, o investitie este supraevaluata din start, ceea ce poate crea probleme neplacute ulterior.

202. Riscurile investitionale pot fi prevenite prin:

A. dispersarea si diversificarea investitiilor;

B. prudenta privind plasarea fondurilor de investitii;

C. stabilirea unui raport corespunzator intre plasamentele facute in titluri de valoare cu

dobanda fixa si titluri de valoare cu dobanda variabila;

D. in contractele incheiate in legatura cu investitiile, sa fie prevazuta si o clauza de reziliere;

E. evaluarea investitiilor sa fie prudenta.

a) A+B+C+D

b) B+C+D+E

c) A+C+D+E

d) A+B+C

e) A+B+C+D+E

203. Riscul de participare:

a) este riscul pe care si-l asuma un asigurator, atunci cand participa ca actionar la alte

societati comerciale, motiv pentru care orice subscriere de capital la o alta societate trebuie facuta cu prudenta necesara.

b) isi face simtit efectul in cazul in care asiguratorul garant este pus in situatia de a plati o garantie in indeplinirea unei promisiuni facute unei terte persoane.

c)      poate aparea in cazul in care terte persoane nu-si indeplinesc anumite obligatii asumate fata de asigurator.

d)      apare in conditiile in care afacerile se realizeaza in conformitate cu un anumit cadru legal iar schimbarile pe care acesta le cunoaste pot afecta gradul de profitabilitate al afacerilor, dar si schimbarile care se pot produce pe plan economic si social, inclusiv ca urmare a caracterului ciclic al economiei, pot determina mutatii in ceea ce priveste profitul si structura afacerilor si dimensiunea rezultatelor financiare obtinute.

e) se refera la riscul cu care se poate confrunta un asigurator in conditiile in care activitatea de management nu este realizata de oameni competenti sau cand printre acestia apar unii dispusi la actiuni frauduloase.

204. Riscul de supraevaluare:

a)      reprezinta riscul ca o anumita investitie sa inregistreze o pierdere din valoare ca urmare a schimbarilor intervenite pe piata de capital sau pe piata bunurilor imobiliare, modificarii ratei de schimb valutar sau cresterii volumului de incasat de la diferiti debitori.

b)      apare atunci cand anumite investitii de un volum important nu pot fi lichidate la momentul dorit, punandu-l pe asigurator in situatia de a depasi obligatiile financiare ajunse la scadenta.

c)      este determinat fie de deprecierea titlurilor de valoare cu dobanda fixa, in situatiile in care se inregistreaza o crestere a ratei dobanzii pe piata de capital, fie de pierderea care se poate inregistra in cazul reinvestirii, daca are loc o scadere a ratei dobanzii.

d) apare in cazul in care, o investitie este supraevaluata din start, ceea ce poate crea probleme neplacute ulterior.

205. Riscul de privind garantiile date in favoarea tertilor:

a) este riscul pe care si-l asuma un asigurator, atunci cand participa ca actionar la alte

societati comerciale, motiv pentru care orice subscriere de capital la o alta societate trebuie facuta cu prudenta necesara.

b) isi face simtit efectul in cazul in care asiguratorul garant este pus in situatia de a plati o garantie in indeplinirea unei promisiuni facute unei terte persoane.

c) poate aparea in cazul in care terte persoane nu-si indeplinesc anumite obligatii asumate fata de asigurator.

d) apare in conditiile in care afacerile se realizeaza in conformitate cu un anumit cadru legal iar schimbarile pe care acesta le cunoaste pot afecta gradul de profitabilitate al afacerilor,dar si schimbarile care se pot produce pe plan economic si social, inclusiv ca urmare a caracterului ciclic al economiei, pot determina mutatii in ceea ce priveste profitul si structura afacerilor si dimensiunea rezultatelor financiare obtinute.

e) se refera la riscul cu care se poate confrunta un asigurator in conditiile in care activitatea de management nu este realizata de oameni competenti sau cand printre acestia apar unii dispusi la actiuni frauduloase.

206. Riscul de lichiditate:

a)      reprezinta riscul ca o anumita investitie sa inregistreze o pierdere din valoare ca urmare a schimbarilor intervenite pe piata de capital sau pe piata bunurilor imobiliare, modificarii ratei de schimb valutar sau cresterii volumului de incasat de la diferiti debitori.

b)      apare atunci cand anumite investitii de un volum important nu pot fi lichidate la momentul dorit, punandu-l pe asigurator in situatia de a depasi obligatiile financiare ajunse la scadenta.

c)      este determinat fie de deprecierea titlurilor de valoare cu dobanda fixa, in situatiile in care se inregistreaza o crestere a ratei dobanzii pe piata de capital, fie de pierderea care se poate inregistra in cazul reinvestirii, daca are loc o scadere a ratei dobanzii.

d) apare in cazul in care, o investitie este supraevaluata din start, ceea ce poate crea probleme neplacute ulterior.

207. Riscul general al afacerilor:

a) este riscul pe care si-l asuma un asigurator, atunci cand participa ca actionar la alte

societati comerciale, motiv pentru care orice subscriere de capital la o alta societate trebuie facuta cu prudenta necesara.

b) isi face simtit efectul in cazul in care asiguratorul garant este pus in situatia de a plati o garantie in indeplinirea unei promisiuni facute unei terte persoane.

c) poate aparea in cazul in care terte persoane nu-si indeplinesc anumite obligatii asumate fata de asigurator.

d)      apare in conditiile in care afacerile se realizeaza in conformitate cu un anumit cadru legal iar schimbarile pe care acesta le cunoaste pot afecta gradul de profitabilitate al afacerilor, dar si schimbarile care se pot produce pe plan economic si social, inclusiv ca urmare a caracterului ciclic al economiei, pot determina mutatii in ceea ce priveste profitul si structura afacerilor si dimensiunea rezultatelor financiare obtinute.

e) se refera la riscul cu care se poate confrunta un asigurator in conditiile in care activitatea de management nu este realizata de oameni competenti sau cand printre acestia apar unii dispusi la actiuni frauduloase.

208. Marja de solvabilitate a unui asigurator reprezinta:

a) egalitatea dintre pasivele si activele unui asigurator.

b) surplusul pe care il includ activele peste nivelul care echilibreaza activele cu pasivele.

209. Riscul in legatura cu inregistrarea unor pierderi datorita unor terti:

a) este riscul pe care si-l asuma un asigurator, atunci cand participa ca actionar la alte

societati comerciale, motiv pentru care orice subscriere de capital la o alta societate trebuie facuta cu prudenta necesara.

b) isi face simtit efectul in cazul in care asiguratorul garant este pus in situatia de a plati o garantie in indeplinirea unei promisiuni facute unei terte persoane.

c) poate aparea in cazul in care terte persoane nu-si indeplinesc anumite obligatii asumate fata de asigurator.

d)      apare in conditiile in care afacerile se realizeaza in conformitate cu un anumit cadru legal iar schimbarile pe care acesta le cunoaste pot afecta gradul de profitabilitate al afacerilor, dar si schimbarile care se pot produce pe plan economic si social, inclusiv ca urmare a caracterului ciclic al economiei, pot determina mutatii in ceea ce priveste profitul si structura afacerilor si dimensiunea rezultatelor financiare obtinute.

e)      se refera la riscul cu care se poate confrunta un asigurator in conditiile in care activitatea de management nu este realizata de oameni competenti sau cand printre acestia apar unii dispusi la actiuni frauduloase.

210. Rata daunei:

a)      arata in ce raport se afla despagubirile sau sumele asigurate platite de asigurator fata de primele de asigurare incasate .

b)      se obtine prin raportarea totalului cheltuielilor ocazionate de activitatea de asigurare, la totalul incasarilor obtinute din primele de asigurare si din alte surse .

c)      se calculeaza raportand diferenta dintre totalul venitului si totalul cheltuielilor inregistrata intr-o anumita perioada, la totalul veniturilor.

d)      se calculeaza raportand diferenta dintre totalul cheltuielilor si totalul despagubirilor sau sumelor asigurate platite de un asigurator pe parcursul unui an, la diferenta dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor.

211. Riscul de managerial:

a) este riscul pe care si-l asuma un asigurator, atunci cand participa ca actionar la alte

societati comerciale, motiv pentru care orice subscriere de capital la o alta societate trebuie facuta cu prudenta necesara.

b) isi face simtit efectul in cazul in care asiguratorul garant este pus in situatia de a plati o garantie in indeplinirea unei promisiuni facute unei terte persoane.

c)      poate aparea in cazul in care terte persoane nu-si indeplinesc anumite obligatii asumate fata de asigurator.

d)      apare in conditiile in care afacerile se realizeaza in conformitate cu un anumit cadru legal iar schimbarile pe care acesta le cunoaste pot afecta gradul de profitabilitate al afacerilor, dar si schimbarile care se pot produce pe plan economic si social, inclusiv ca urmare a caracterului ciclic al economiei, pot determina mutatii in ceea ce priveste profitul si structura afacerilor si dimensiunea rezultatelor financiare obtinute.

e)      se refera la riscul cu care se poate confrunta un asigurator in conditiile in care activitatea de management nu este realizata de oameni competenti sau cand printre acestia apar unii dispusi la actiuni frauduloase.

212. Rata venitului net:

a)      arata in ce raport se afla despagubirile sau sumele asigurate platite de asigurator fata de primele de asigurare incasate .

b)      se obtine prin raportarea totalului cheltuielilor ocazionate de activitatea de asigurare, la totalul incasarilor obtinute din primele de asigurare si din alte surse .

c)      se calculeaza raportand diferenta dintre totalul venitului si totalul cheltuielilor inregistrata intr-o anumita perioada, la totalul veniturilor.

d)      se calculeaza raportand diferenta dintre totalul cheltuielilor si totalul despagubirilor sau sumelor asigurate platite de un asigurator pe parcursul unui an, la diferenta dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor.

213. Cheltuieli la 1 leu, 1 dolar etc. venit net :

a)      arata in ce raport se afla despagubirile sau sumele asigurate platite de asigurator fata de primele de asigurare incasate .

b)      se obtine prin raportarea totalului cheltuielilor ocazionate de activitatea de asigurare, la totalul incasarilor obtinute din primele de asigurare si din alte surse .

c)      se calculeaza raportand diferenta dintre totalul venitului si totalul cheltuielilor inregistrataintr-o anumita perioada, la totalul veniturilor.

d)      se calculeaza raportand diferenta dintre totalul cheltuielilor si totalul despagubirilor sau sumelor asigurate platite de un asigurator pe parcursul unui an, la diferenta dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor.

214. Costul relativ al activitatii de asigurare:

a)      arata in ce raport se afla despagubirile sau sumele asigurate platite de asigurator fata de primele de asigurare incasate .

b)      se obtine prin raportarea totalului cheltuielilor ocazionate de activitatea de asigurare, la totalul incasarilor obtinute din primele de asigurare si din alte surse .

c)      se calculeaza raportand diferenta dintre totalul venitului si totalul cheltuielilor inregistrata intr-o anumita perioada, la totalul veniturilor.

d)      se calculeaza raportand diferenta dintre totalul cheltuielilor si totalul despagubirilor sau sumelor asigurate platite de un asigurator pe parcursul unui an, la diferenta dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor.

215. Gradul de cuprindere in asigurare:

a)      apare ca un raport intre totalul bunurilor sau persoanelor asigurabile si totalul bunurilor sau personalelor asigurabile.

b)      se calculeaza ca un raport intre numarul total al asigurarilor facultative contractate intr-o anumita perioada de timp si numarul lucratorilor care se ocupa cu incheierea de asigurari.

c)      se calculeaza ca un raport intre totalul sumelor asigurate si numarul total al contractelor de asigurare incheiate.

d) se obtine raportand totalul incasarilor din prime la numarul contractelor de asigurare

incheiate.

216. Productivitatea muncii unui lucrator din asigurari:

a) se obtine raportand incasarile din primele de asigurare la numarul total de lucratori.

b) se calculeaza ca un raport intre numarul zilelor trecute de la avizarea daunelor pana la plata despagubirilor si numarul daunelor solutionate.

c) se calculeaza ca un raport intre suma asigurata si valoarea reala a bunului asigurat.

d) arata, in procente, in ce raport se afla despagubirea fata de paguba produsa.

217. Prima medie incasata pe un contract:

a)      apare ca un raport intre totalul bunurilor sau persoanelor asigurabile si totalul bunurilor sau personalelor asigurabile.

b)      se calculeaza ca un raport intre numarul total al asigurarilor facultative contractate intr-o anumita perioada de timp si numarul lucratorilor care se ocupa cu incheierea de asigurari.

c)      se calculeaza ca un raport intre totalul sumelor asigurate si numarul total al contractelor de asigurare incheiate.

d) se obtine raportand totalul incasarilor din prime la numarul contractelor de asigurare

incheiate.

218. Durata medie de lichidare a daunelor:

a) se obtine raportand incasarile din primele de asigurare la numarul total de lucratori.

b) se calculeaza ca un raport intre numarul zilelor trecute de la avizarea daunelor pana la plata despagubirilor si numarul daunelor solutionate.

c) se calculeaza ca un raport intre suma asigurata si valoarea reala a bunului asigurat.

d) arata, in procente, in ce raport se afla despagubirea fata de paguba produsa.

218. Numarul mediu de asigurari contractate de un lucrator din domeniul muncii de achizitie:

a)      apare ca un raport intre totalul bunurilor sau persoanelor asigurabile si totalul bunurilor sau personalelor asigurabile.

b)      se calculeaza ca un raport intre numarul total al asigurarilor facultative contractate intr-o anumita perioada de timp si numarul lucratorilor care se ocupa cu incheierea de asigurari.

c)      se calculeaza ca un raport intre totalul sumelor asigurate si numarul total al contractelor de asigurare incheiate.

d) se obtine raportand totalul incasarilor din prime la numarul contractelor de asigurare

incheiate.

219. Gradul de acoperire prin asigurare

a)      se obtine raportand incasarile din primele de asigurare la numarul total de lucratori.

b)      se calculeaza ca un raport intre numarul zilelor trecute de la avizarea daunelor pana la plata despagubirilor si numarul daunelor solutionate.

c)      se calculeaza ca un raport intre suma asigurata si valoarea reala a bunului asigurat.

d) arata, in procente, in ce raport se afla despagubirea fata de paguba produsa.

220. Suma medie asigurata:

a)      apare ca un raport intre totalul bunurilor sau persoanelor asigurabile si totalul bunurilor sau personalelor asigurabile.

b)      se calculeaza ca un raport intre numarul total al asigurarilor facultative contractate intr-o anumita perioada de timp si numarul lucratorilor care se ocupa cu incheierea de asigurari.

c)      se calculeaza ca un raport intre totalul sumelor asigurate si numarul total al contractelor de asigurare incheiate.

d) se obtine raportand totalul incasarilor din prime la numarul contractelor de asigurare

incheiate.

221. Gradul de acoperire a daunei:

a) se obtine raportand incasarile din primele de asigurare la numarul total de lucratori.

b) se calculeaza ca un raport intre numarul zilelor trecute de la avizarea daunelor pana la plata despagubirilor si numarul daunelor solutionate.

c) se calculeaza ca un raport intre suma asigurata si valoarea reala a bunului asigurat.

d) arata, in procente, in ce raport se afla despagubirea fata de paguba produsa.