CLASIFICAREA BARIERELOR NETARIFARE

CLASIFICAREA BARIERELOR NETARIFARE

care implica o limitare cantitativa directa a importurilor

a.1. Interdictii la import

a.2. Contingente de import

a.3. Licente de import

a.4. Limitari "voluntare" la export

care implica o limitare indirecta, prin mecanismul preturilor

b.1. Prelevari variabile si taxe sezoniere la import

b.2. Preturi minime/maxime de import

b.3. Ajustari fiscale la frontiera (bariere paratarifare)

b.4. Taxe antidumping si compensatorii

b.5. Masuri interne de control al preturilor

care fac ca nivelul importurilor sa devieze de la cel cel care ar prevala in absenta interventiei

c.1. Obligatii/ stimulente pentre utilizarea de bunuri produse local (local content requirements)

c.2. Obligatii/ conditii legate de recurgerea la operatiuni de tip barter, contrapartida, compensatie [interzicerea importurilor unor bunuri cu plata in devize; interzicerea exporturilor unor bunuri in contrapartida cu marfuri importate]

care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile

d.1. Evaluarea vamala

d.2. Clasificare vamala

d.3. Documente, proceduri si formalitati

care decurg din participarea statului la activitatile comerciale

e.1. Achizitiile guvernamentale

e.2. Comert de stat

e.3. Monopol de stat

obstacole tehnice

f.1. Norme si standarde

de produs

de procese de productie

de ambalare, marcare, etichetare

f.2. Testare si certificare

f.3. Acreditare

masuri de control al valutei

g.1. Depozite prelabile la import

g.2. Cursuri de schimb multiple

g.3. Alocarea valutei prin mecanisme decuplate de piata

g.4. Reglementari privind conditii de plata admisibile pentru importuri

Varietatea masurilor netarifare de protectie este practic nelimitata. Multa vreme au lipsit eforturi sistematice de inventariere a lor.

- cele mai vechi "inregistrari" de masuri netarifare apartin FMI (rapoarte anuale privind restrictiile comerciale), dar acestea nu mentionau, de regula, decat modificarile regimurilor aflate anterior in vigoare

- prima tentativa sistematica de recenzare si catalogare a barierelor netarifare a fost intreprinsa la sub egida GATT; inventarul intocmit cuprindea, in 1973, circa 800 asemenea masuri

- in anii '80, inregistrari sistematice, oferind atat o viziune de ansamblu, cat si comparatii intertemporale, internationale si pe categorii de produse au fost efectuate intr-o baza de date special construita de UNCTAD (TRAINS), care insa a fost restransa incepand cu anii '90.

INVENTARE

EXTENSIUNEA UTILIZARII UNOR ANUMITE TIPURI DE BARIERE NETARIFARE LA IMPORTUL TARILOR DEZVOLTATE (grad de acoperire a importirilor, in %)

FRECVENTA RECURGERII LA PRINCIPALELE BARIRE NETARIFARE IN UNELE TARI DEZVOLTATE (indice de frecventa, in %)

FRECVENTA RECURGERII LA PRINCIPALELE BARIRE NETARIFARE IN UNELE TARI IN CURS DE DEZVOLTARE (indice de frecventa, in %)

BAZA DE DATE A COMISIEI PENTRU COMERT INTERNATIONAL A SUA (USITC)

"obstacole tehnice" (standarde, testare, certificare, etichetare): 1048 de masuri recenzate

licente la import: 475 de masuri recenzate

comert de stat: circa 130 de masuri recenzate

proceduri si formalitati vamale: circa 130 de masuri recenzate

prohibitii la import: circa 130 de masuri recenzate

SONDAJE

Incidenta relativa a tipurilor de bariere netarifare

F = frecvent; C = comun; O= ocazional; R = rar sau deloc

CONCLUZII:

preponderenta limitarilor cantitative directe asupra celor care actioneaza prin intermediul majorarii artificiale a preturilor produselor importate

tarile in curs de dezvoltare recurg precumpanitor la limitarile cantitative cele mai netransparente si impredictibile: licentele neautomate

preponderenta, in cadrul limitarilor cantitative prin mecanismul preturilor, a masurilor antidumping si antisubventii in tarile dezvoltate

raspandirea cu totul exceptionala a "obstacolelor tehnice" si concentrarea lor in doua domenii ale comertului international: produsele agricole si masinile si echipamentele

barierele netarifare considerate cele mai restrictive (obstacolele tehnice si restrictiile cantitative directe) tind sa fie si cele mai frecvent aplicate

RESTRICTII CANTITATIVE DIRECTE

Sunt masuri care actioneaza la frontiera si au un efect direct asupra exporturilor.

Prohibitii: interdictii de a efectua importuri

Pot fi:

neconditionate; sau

conditionate (importurile care satisfac anumite conditii sunt admise); din aceasta categorie fac parte interdictiile selective si temporare

Aplicarea lor este in mod aproape exclusiv legata de atingerea unor obiective non-economice.

Cele mai frecvente prohibitii sunt, in ordine:

bunuri contrafacute

droguri, narcotice

arme, munitii, explozibili

Contingente: plafoane maxime admise la import in decursul unei perioade determinate, definite cantitativ, valoric sau chiar in termeni de cota de piata.

Pot fi:

globale: se refera la toate importurile din aceeasi categorie, indiferent de sursa lor de provenienta

bilaterale: se refera la importurile din anumite surse de provenienta, specificate, fiind inaccesibile bunurilor de alte origini

In majoritatea covarsitoare a cazurilor, utilizarea contingentelor vizeaza atingerea unor obiective economice.

Teoretic, este posibil ca nivelul la care este stabilit un contingent sa nu fie constrangator pentru importuri. In principiu, acest lucru se intampla atunci cand gradul de utilizare a contingentului este de sub 100%. In practica, s-a constatat ca si la grade de utilizare mai mici de 100%, contingentele pot exercita efecte restrictive asupra comertului, prin incertitudinea pe care o genereaza cu privire la posibilitatea importurilor de a se incadra in cantiatatea contingentata. In consecinta, chiar si grade de utilizare de 80-90% pot indica efecte comprimante asupra importurilor.

Spre deosebire de taxele vamale, impactul restrictiv al contingentului are tendinta de a se amplifica cu timpul: cererea interna poate sa creasca in timp, astfel ca mentinerea contingentului la nivelul initial echivaleaza cu impiedicarea patrunderii unor importuri mai mari.

Licente de import: practica de a solicita, ca o conditie prealabila a efectuarii unui import, obtinerea unei autorizatii din partea autoritatilor competente

Pot fi:

automate: se elibereaza la cererea importatorului, in mod prompt

In principiu, aceste licente au scop statistic, adeseori datele culese find destinate "supravegherii importurilor" (care serveste luarea deciziilor privind eventualitatea introducerii unor restrictii formale).

Nu sunt neobisnuite, insa, cazurile in care acest sistem este folosit in sens restrictiv (intarzieri, solicitarea de avize din partea altor institutii etc)

neautomate: eliberarea lor se face in mod discretionar sau in functie de anumite criterii

care au finalitate protectionista:

T administrarea contingentelor de import

Metode: licitatie, primul venit-primul servit, fluxuri istorice, alte criterii (e.g., capacitate de productie)

T indeplinirea unor conditii cu impact restrictiv asupra importurilor:

inexistenta unor produse de substitutie indigene

efectuarea unor achizitii minime de produse de origine locala

"restrictii de agent": doar utilizatorii bunului respectiv au dreptul sa il importe (nu si distribuitori, comercianti)

care urmaresc atingerea unor obiective non-economice

Pentru a impiedica licentele de import sa devina, prin ele insele, restrictii in calea importurilor, sub egida OMC au fost convenite mai multe reguli, incluse in Acordul asupra Procedurilor de Licentiere a Importurilor.

transparenta: informatiile privind conditiile de obtinere a licentelor trebuie publicate, in avans

formalitati simplificate: nu trebuie solicitate decat documentele strict necesare pentru functionarea corespunzatoare a sistemului de licentiere

tratament rezonabil: solicitarile nu vor fi respinse pentru erori minore, iar erorile din documentatie sau de procedura nu vor fi penalizate excesiv