Compensatiile financiare la nivel interstatal

Compensatiile financiare la nivel interstatal

1.Acordul de clearing bilateral. Clauze

Reglementarea in termeni concreti a sistemului de plati prin clearing bilateral reglementeaza sistemul de clearing bilateral prin clauze sau in conventia interguvernamentala. Acordul de clearing este obligatoriu pentru cele doua tari semnatare pe toata perioada de valabilitate a documentului. Principalele clauze ale unui acord de clearing sunt:

• Desemnarea bancilor prin care se vor derula platile

Frecvent sunt desemnate bancile centrale ale tarilor respective. Nu in toate cazurile acestea fac operatii tehnice bancare, ci imputernicesc, la randul lor, bancile comerciale cu derularea operatiunilor. La aceste banci sunt deschise conturi de clearing (clearing descentralizat) a caror evidenta de ansamblu a partilor este tinuta de banca centrala.

• Stabilirea categoriilor de plati ce se fac prin conturile de clearing

Prin clearing se pot desfasura orice fel de plati, in practica sunt insa admise, de regula, numai platile rezultate din operatiunile comerciale si necomerciale, transferurile de capital fiind excluse.

• Stabilirea numarului conturilor de clearing

In functie de numarul conturilor de clearing convenite de parteneri sa fie deschise la bancile imputernicite, clearingul poate cu un cont, cu doua conturi si clearing descentralizat.

Clearingul cu un cont a fost prima forma sub care au aparut relatiile de clearing ca sistem organizat. In acest cont de inregistreaza contravaloarea marfurilor exportate de tara debitoare pentru achitarea datoriei. Disponibilitatile create in acest mod servesc si pentru acoperirea unor importuri din tara creditoare. Si in tara debitoare se deschide un cont, dar functia lui este de simpla evidenta (de aceea i se si spune "cont oglinda").

Clearingul cu doua conturi este forma cea mai utilizata si implica deschiderea in fiecare tara a unui cont in care se inscriu platile si incasarile, fiind necesara si clauza domicilierii creditelor documentare fie in tara exportatorului, fie in tara importatorului.

A treia forma de clearing este clearingul descentralizat care este un si sistem adaptat de organismele de clearing sau bancile centrale si deschiderea de catre acestea la bancile comerciale a mai multor subconturi prin care are loc derularea efectiva a platilor. Exemplu: Romania a avut relatii de clearing descentralizat cu India unde era deschis un cont central la rezerva Bank of India si mai multe subconturi la banci comerciale din Bombay, Calcuta si New Delhi.

In acordurile de clearing incheiate de Romania de-a lungul anilor cu alte tari a fost utilizat predominant dolarul SUA, francul elvetian (cu China), lira sterlina (cu Egiptul), si in multe cazuri si monedele nationale, Rusia (rubla) cu India (rupia) si ceidis (cu Ghan), etc.

Un altfel de clearing mai putin practicat este creditul tehnic (swing credit) .

Creditul tehnic este un credit pe care si-l acorda reciproc cele doua tari pentru a asigura desfasurarea neintrerupta a livrarilor.

Referindu-ne la plata de dobanzi, ca masuri restrictive privind utilizarea creditului tehnic si a depasirii sale, rezulta ca in practica sunt intalnite doua situatii: plata de dobanda pentru intreaga valoare a creditului tehnic si majorarea acesteia in cazul depasirii creditului tehnic si plata dobanzii numai pentru valoarea ce depaseste nivelul tehnic, aceasta din urma nefiind purtator de dobanda.

In practica, clauza de devize cunoaste doua forme: clauza de devize fara reversibilitate si cu reversibilitate.

Clauza de devize fara reversibilitate se refera la prevederea prin care partea debitoare cedand valuta corespunzatoare depasirii creditului tehnic numai are dreptul la recuperarea ei.

Clauza de devize cu reversibilitate contine prevederea prin care partea debitoare in cazul depasirii creditului tehnic trebuie sa cedeze partii creditoare contravaloarea in valuta convertibila a sumei respective.

Intrarea in vigoare a unui acord de clearing, mentionata expres in textul acestuia, poate avea loc la data semnarii sale sau la o data ulterioara in cazul in care documentul trebuie ratificat in cadru legislativ in cele doua tari, pe acest interval intrarea sa in vigoare fiind provizorie. Termenul valabilitatii acordului de clearing ,de regula, este precizat in termene fixe (1,3,5 ani). El poate fi prelungit prin tavita reconductie pe noi termene(anual, la trei ani, etc.).

Se poate intampla ca una din parti sa doreasca incetarea relatiilor de clearing. In acest caz, partea respectiva este solicitata sa preavizeze intentia cu un anumit timp inainte (3,6 luni).

Acordurile de clearing mai pot contine si alte mentiuni , cum ar fi cele privind: interzicerea reexporturilor marfurilor livrate in cadrul clearingului, modul de plata si inregistrare a comenzilor dobanzilor si spezelor bancare etc.

2 Acordul de clearing multilateral

Clearingul multilateral cauta sa evite dificultatile provocate de necesitatea lichidarii soldurilor finale.

Primul acord de clearing multilateral a fost semnat la 18 nov. 1947 intre Belgia, Italia, Luxemburg si Olanda.

Un sistem de decontare prin clearing multilateral a functionat in cadrul Bancii Internationale de Colaborare Economica, in scopul lichidarii creantelor reciproce ale tarilor membre ale C.A.E.R. intre care si Romania. In cadrul C.A.E.R. ratiunea decontarii prin clearing nu era dificultatea transferului cel putin in conditiile respective, ci faptul ca acest sistem convenea caracterului planificat al schimburilor dintre tarile socialiste.

Incepand insa din anii 1960, o buna perioada de timp clearingul multilateral cunoaste un recul in relatiile dintre tarile occidentale dezvoltate.

In clearingul bilateral la care participa tara noastra cu partenerii de mai sus se foloseste clearingul cu doua conturi, iar plata se efectueaza prin credit documentar, incasso sau ordin de plata.