Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONTINUTUL CONTRACTULUI DE COMERT EXTERIOR

Comert

+ Font mai mare | - Font mai mic




CONTINUTUL CONTRACTULUI DE COMERT EXTERIOR

I. Partile contractului sunt cumparatorul si vanzatorul, iar in unele cazuri exista si un intermediar.




II. Obiectul contractului.

In sens juridic, obiectul contractului il constituie obligatiile partilor. In sens practic, comercial, prin obiectul contractului se desemneaza marfa, asupra careia fac referire obligatiile partenerilor. Negocierea contractului consta in identificarea marfurilor prin determinarea cantitatii, calitatii, ambalajului si marcii, precum si in precizarea obligatiilor partenerilor in legatura cu marfa.

a. Denumirea marfurilor trebuie facuta in asa fel incat sa nu dea nastere nici unei ambiguitati.

Pt. bunurile fungibile – se trece denumirea corecta si tipul de marfa;

Pt. bunurile nefungibile – se face enumerarea elementelor ce le individualizeaza;

descrierea exacta;

tehnologia de fabricatie;

caracteristicile tehnice;

referiri la cataloage;

norme tehnice;

mostre, esantioane;

denumire, marca.

b. Cantitatea marfurilor – se precizeaza cantitatea marfurilor care urmeaza a fi vandute;

- se foloseste o anumita unitate de masura de pe piata clientului;

- se precizeaza greutatea marfii, tinandu-se seama de caracteristicile tehnice care definesc greutatea totala fizica si greutatea substantei efective: umiditatea, procentul de concentratie.

c. Calitatea marfurilor. Se determina prin mai multe metode:

*    Pe baza de descriere – metoda se foloseste la materii prime, semifabricate, masini, instalatii complexe; se face prin descrierea detaliata a tuturor caracteristicilor (pt. masini si utilaje se descriu si anexele);

*    Prin mostre – vanzatorul pune la dispozitia cumparatorului o mostra, iar marfa trebuie sa fie identica d.p.d.v calitativ; aceasta metoda se practica de obicei la covoare, blanuri, tesaturi. Mostrele se depun la terte parti, cum ar fi Camera de Comert sau Comisia de Arbitraj. Daca marfa nu este conform mostrei se poate cere o expertiza.

*    Pe baza de tipuri si denumiri uzuale – in comertul cu produse agricole sau minereuri, mostrele sunt inlocuite cu tipuri care nu reprezinta o marfa reala, ci o notiune abstracta, de care trebuie sa se apropie cat mai mult calitatea marfurilor comercializate. Tipurile pot fi definite si prin standarde, care pot fi internationale, precum ISO;

*    Prin indicarea marcii – de fabricatie, de comercializare sau de serviciu permit individualizarea marfurilor dintr-un grup de marfuri de acelasi fel;

*    Pe baza vizionarii – cumparatorul vede marfa si isi da acordul asupra tranzactiei. Se practica 2 variante:

„vazut-placut” – inseamna ca importatorul a vazut marfa inainte de incheierea contractului si nu mai poate protesta in aceasta privinta dupa primirea marfurilor;

„dupa incercare” – inseamna ca incheierea contractului e conditionata de acceptarea calitatii de catre cumparator; acesta trebuie sa se pronunte intr-un timp limitat asupra marfurilor.

*    Prin formule consacrate:

Tel quel – consta in faptul ca importatorul accepta marfa asa cum e, fara sa o vada; metoda se practica la produsele agricole, minereuri;

Marfa sanatoasa la descarcare – Sound Delivered indica faptul ca importatorul va accepta marfa numai daca la destinatie ea este intacta, fara degradari;

Comertul cu secara – Rye Terms obliga importatorul sa accepte marfa chiar daca este depreciata, dar ii permite sa ceara o bonificatie

In ceea ce priveste raspunderea vanzatorului cu privire la respectarea calitatii si cantitatii marfurilor, se considera ca nu si-a indeplinit obligatiile daca:

a remis o cantitate mai mare sau mai mica decat cea stipulata in contract;

a livrat alta marfa decat cea conform contractului;

marfa nu poseda calitatile necesare utilizarii;

marfa nu are calitatea din contract.

*    Ambalajul. Vanzatorul nu este obligat sa predea marfa intr-un „ambalaj uzual de export”. In contract sunt necesare precizari daca ambalajul va ramane in proprietatea vanzatorului sau al cumparatorului si de asemenea daca el intra in greutatea totala a marfurilor sau nu. In acest scop se folosesc expresiile:

Neto – vanzatorul nu pretinde nimic pt. ambalaj;

Neto plus ambalaj – ambalajul se plateste separat;

Bruto per neto – ambalajul va fi calculat la pretul marfurilor.

Marcajul ambalajului – trebuie sa cuprinda: nr. coletului, nr. contractului, numele exportatorului si al importatorului, greutatea bruta si neta, tara de expeditie si uneori, la cererea expresa si originea marfii. Indeplineste 2 functii:

1. De operativitate in manipulare.

2. De publicitate.

III. Pretul – este un element esential al contractului. El poate fi:

a. Fix – se trece in contract;

b. Determinabil – se vor trece amanuntit conditiile de determinare.

Exista 5 clauze ale pretului:

1. Clauza pretului escaladat – se foloseste atunci cand partile vor sa mentina echilibrul intre pretul produsului finit si pretul factorilor de productie. Se foloseste formula:

P= P(a + bM/M + cL/L)

P = pretul recalculat

P = pretul initial

M = pretul materialelor in momentul recalcularii



M = pretul materialelor in momentul initial

L = salariul

a,b,c = ponderi

2. Clauza de indexare – tine cont de variatia preturilor, la pretul din contract se aplica o indexare, conform pietei.

3.Clauza marfa – pretul se coreleaza cu o anumita cantitate de marfa bine determinata de pe piata; de obicei aceasta modalitate de stabilire a pretului se foloseste pentru plata in produse asupra unui credit.

4. Clauza de rectificare a pretului – se face o aliniere automata la preturile de pe piata.

5. Clauza de revizuire a pretului – conform acestei clauze se trece la renegocierea pretului daca se constata o variatie mai mare decat o cota stabilita.

IV. Conditii de plata – plata poate fi facuta imediat, odata cu primirea marfurilor, inainte de livrare sau dupa livrarea marfurilor la un anumit termen.

De regula, in contract este prevazut in mod expres locul si termenul de plata. Moneda de plata si riscul valutar sunt elemente esentiale pt. un contract. Riscul valutar este determinat de efectele negative ale cursului valutar. De aceea trebuie prevazute in contract clauze de acoperire a acesui risc:

1. Clauza valutara – consta in legarea valutei in care se efectueaza plata de o valuta considerata stabila; aceasta presupune precizarea cursului valutei in momentul incheierii contractului.

2. Clauza „costului valutar” – in acest caz valuta este legata nu doar de o singura valuta ci de mai multe, care constituie cosul valutar; se face o medie ponderata a acestora, iar pretul se corecteaza cu indicele rezultat.

3. Clauza alegerii monedei de plata sau a monedei multiple – pretul este stabilit in mai multe monede, iar la scadenta partenerul are dreptul sa aleaga moneda in care va plati. Aceasta clauza are caracter unilateral. Pt. a se lucra cat mai corect, pretul trebuie calculat cat mai aproape de realitate.

V. Conditii de livrare (INCOTERMS) – intr-un contract de transport international, conditiile INCOTERMS sunt reprezentate prin sigla semnificatiei lor in limba engleza. Ele se refera la obligatiile partilor una fata de cealalta.

Termenii comerciali stabilesc:

punctele critice de transfer al riscului si al mf. pe parcursul transportului;

partajarea cheltuielilor de transport;

nu se refera la transportul proprietatii.

Conditia de livrare aleasa este suficienta pt. a identifica responsabilul fiecarei faze a operatiunilor de transport si a elaborarii documentelor.

Fiecarei obligatii a vanzatorului ii revine o obligatie a cumparatorului:

*    Obligatiile vanzatorului:

a. 1. conform contractului;

a. 2. licente, autorizatii, formalitati;

a. 3. contracte de transport si asigurari;

a. 4. livrarea mf.;

a. 5. transfer riscuri;

a. 6. participare la cheltuieli;

a. 7. avizarea cumparatorului;

a. 8. dovedirea livrarii;

a. 9. verificare, ambalaj, marcaj;

a.10. alte obligatii.

*    Obligatiile cumparatorului:

b. 1. achitare pret;

b. 2. licente, autorizari, formalitati;

b. 3. contracte de asigurari si transport;

b. 4. preluarea mf;

b. 5. transfer riscuri;

b. 6. participarea la cheltuieli;

b. 7. avizarea vanzatorului;

b. 8. dovedirea livrarii;

b. 9. controlul mf.;

b.10. alte obligatii.

Conditiile definitorii ale INCOTERMS au fost grupate in 4 categorii distincte:

Clasa E. Cuprinde o conditie unica:

*    Ex Works (Ex W – Franco Uzina):

obligatii minime pt. vanzator;

pune mf. la dispozitia cumparatorului din depozit;

cumparatorul are obligatia sa indeplineasca formalitatile necesare pt. import;

* Cei care doresc sa exporte fara sa se ocupe de nimic trebuie sa exporte cu Ex W;

* Cei care doresc sa importe ocupandu-se de tot trebuie sa exporte cu Ex W

Clasa F. Cuprinde 3 conditii:

*    FCA (Free Carrier):

vanzatorul trebuie sa livreze mf. in punctul convenit transportatorului desemnat de catre cumparator;

vanzatorul efectueaza operatiunile de vanzare la export, iar cumparatorul precizeaza locul de predare al mf.;

*    FAS (Free Alongside Ship):

aceasta conditie este aplicata transportatorilor maritim si fluvial;

vanzatorul preda mf. langa vas, pe cheiul unde este ancorata nava;

cumparatorul indeplineste formalitatile de export, se ocupa de transport, de asigurare si de formalitatile de import.

*    FOB (Free On Board):

aceasta conditie este aplicata numai transporturilor maritim si fluvial;

vanzatorul incarca mf. pe vasul indicat de catre cumparator;

cumparatorul indeplineste formalitatile la export: se ocupa de transport, asigurare, formalitatile de import.



Clasa C. Cuprinde 4 conditii:

*    CFR (Cost and Freight):

vanzatorul furnizeaza documentele de transport, angajeaza si plateste transportul, dar transfera riscul pierderii mf. odata cu incarcarea lor pe mijlocul de transport;

cumparatorul trebuie sa asigure marfa si sa furnizeze licenta de import.

*    CIF (Cost, Insurance and Freight):

este specifica tuturor modalitatilor de transport;

vanzatorul furnizeaza certificatul de origine al mf., angajeaza si plateste transportul, asigurarea pt. cumparator si documentele de export;

cumparatorul va furniza documentele de import, va face vamuirea si tot ce tine de import.

*    CPT (Carriage Paid To):

este o conditie care poate fi utilizata pt. toate mijloacele de transport;

dupa „to” urmeaza punctul in care marfa este predata cumparatorului odata cu riscul;

vanzatorul furnizeaza documentele de export, plateste transportul si asigurarea;

cumparatorul furnizeaza licenta de transport.

*    CIP (Carriage and Insurance Paid To):

este o conditie ce poate fi folosita cu orice mijloc de transport;

dupa „to” urmeaza punctul in care mf. sunt predate cumparatorului;

vanzatorul angajeaza si plateste transportul, asigura documentele de origine si de export;

cumparatorul furnizeaza documentele de import si vamuirea.

Clasa D. Cuprinde 5 conditii:

*    DAF (Delivered at Frontier):

este o conditie care poate fi folosita in transporturile terestru sau pe cale ferata;

vanzatorul este obligat sa angajeze si sa plateasca transportul si sa-si asigure riscul pana la destinatie;

cumparatorul plateste descarcarea mf., furnizeaza licenta de import si face vamuirea;

*    DES (Delivered Ex Ship):

este o conditie specifica transportului maritim;

vanzatorul angajeaza si plateste transportul, asigurarea mf. pana in portul de destinatie;

cumparatorul trebuie sa descarce mf., sa furnizeze documentele de import si sa faca vamuirea.

*    DEQ (Delivered Ex Quay):

este o conditie specifica transportului maritim;

vanzatorul angajeaza si plateste transportul, asigurarea mf., descarcarea mf. de pe vas si preda marfa cumparatorului pe chei;

cumparatorul furnizeaza licenta de import si face vamuirea; vamuirea poate fi facuta si de vanzator, dar cu suportarea cheltuielilor de catre cumparator.

*    DDU (Delivered Duty Unpaid):

este o conditie ce poate fi utilizata cu toate mijloacele de transport;

vanzatorul angajeaza si plateste transportul si livreaza marfa nevamuita la locul stabilit;

cumparatorul furnizeaza licenta de import si face vamuirea;

vanzatorul poate face vamuirea, dar pe cheltuiala cumparatorului.

*    DDP (Delivered Duty Paid):

este o conditie care poate fi folosita cu toate mijloacele de transport;

vanzatorul angajeaza si plateste transportul, asigurarea marfii si face vamuirea;

vanzatorul preda marfa in locul convenit in contract;

cumparatorul are minimum de obligatii.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1265
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site