Controlul societatilor comerciale

Controlul societatilor comerciale

Activitatea societatilor comerciale constituie obiectul controlului din partea mai multor institutii de stat, fiecare privind alt aspect a acestei activitati.
Indiferent de obiectul controlului, echipele de control trebuie sa respecte o serie de reguli:
- inceperea controlului se mentioneaza in Registrul unic de control, care trebuie sa existe la sediul societatii, dar si la fiecare punct de lucru;
- reprezentantul societatii trebuie sa fie informat cu privire la obiectul controlului si asupra constatarilor facute;
- toate constatarile facute si sanctiunile dispuse se mentioneaza intr-un proces verbal de control;
- reprezentantul societatii trebuie informat referitor la dreptul sau de a formula obiectiuni cu privire la control;
- de asemenea, procesul verbal trebuie sa contina si informatia cu privire al termenul in care poate fi contestat procesul verbal. In continuare vom trece in revista cateva institutii care au atributii de control, cu mentiunea ca reglementarea lor este in permanenta miscare, putandu-se modifica oricand, atat sub aspectul organizarii lor, cat si asupra atributiilor si modalitatilor de control si sanctionare.

Autoritatea Nationala de Control
Autoritatea Nationala de Control este institutia publica - organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, ce se afla in subordinea Guvernului si este condusa de ministrul delegat pentru coordonarea autoritatilor de control - care aplica strategia si programul Guvernului in domeniul exercitarii functiilor autoritatilor de control. Pentru realizarea obiectivelor din domeniul propriu de activitate Autoritatea Nationala de Control exercita urmatoarele de strategie, coordonare si supraveghere a unor insitutii cu atributii de control a societatilor comerciale.In prezent, Autoritatea Nationala de Control are in subordinea sa urmatoarele institutii:

1. Garda Financiara
2. Garda de Mediu
3. Autoritatea Nationala a Vamilor

Autoritatea Nationala de Control asigura directa coordonare a urmatoarelor autoritati publice si institutii publice, pentru activitatea de control:

1. Agentia Nationala de Control al Exporturilor
2. Inspectia Muncii, institutie publica aflata in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
3. Inspectia Sanitara de Stat din cadrul Ministerului Sanatatii
4. Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor
5. Activitatile corpurilor de control din cadrul ministerelor si autoritatilor publice centrale

Structurile aflate in subordinea si coordonarea Autoritatii Nationale de Control au obligatia de a prezenta ministrului delegat pentru coordonarea autoritatilor de control rapoarte, note, evaluari, sinteze in legatura cu activitatea desfasurata si sa execute dispozitiile si masurile stabilite de acesta pentru indeplinirea corespunzatoare a atributiilor.
Totodata, ca urmare a aplicarii OUG nr.11/2004, Autoritatea Nationala de Control asigura si coordonarea corpurilor de control din cadrul ministerelor si autoritatilor publice centrale si efectueaza si controlul administrativ intern privind verificarea respectarii prevederilor legale in ministere, institutii publice centrale si locale si la alte organe de specialitate.

Garda Financiara
Garda Financiara Garda financiara este un corp de control financiar, militarizat, care functioneaza in cadrul Ministerului finantelor.
Garda financiara exercita controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte din domeniul economic, financiar si vamal, care au ca efect evaziunea si frauda fiscala, organizata ca organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Autoritatii Nationale de Control.Garda Financiara este condusa de un comisar general - functionar public, numit prin ordin al ministrului delegat pentru coordonarea autoritatilor de control, in conditiile legii.

Controalele Garzii financiare privesc doua aspecte:
- aplicarea legilor si reglementarilor fiscale si vamale;
- aplicarea actelor normative de comert.
In exercitarea atributiilor sale Garda Financiara efectueaza controlul operativ si inopinat sub forma controlului curent sau tematic, dupa caz, cu privire la:
a) respectarea actelor normative in scopul prevenirii, descoperirii si combaterii oricaror acte si fapte interzise de lege;
b) respectarea normelor de comert, urmarind prevenirea, depistarea si inlaturarea operatiunilor ilicite;
c) modul de producere, depozitare, circulatie si valorificare a bunurilor in toate locurile si spatiile in care se desfasoara activitatea agentilor economici. In acest scop Garda financiara poate controla documentele societatii, poate efectua perchezitii sau confiscari.

Garda Financiara are in structura:
a) Comisariatul general;
b) comisariatele regionale si Comisariatul Municipiului Bucuresti, care au in componenta sectii judetene arondate.Actele de control intocmite de comisarii Garzii Financiare sunt acte administrative de control si se comunica directiilor generale ale finantelor publice in a caror raza teritoriala se afla sediul social al agentului economic controlat, pentru luarea masurilor fiscale, sau organelor de urmarire penala, dupa caz.

Directiile generale ale Finantelor Publice Judetene
In atributiile lor, Directiile generale ale finantelor publice, organizate la nivelul judetului, au si organizarea actiunilor de control fiscal privind respectarea disciplinei fiscale si financiare.
Controalel se pot face si inopinat in caz ca exista reclamatii privind anumite nereguli in acest domeniu. Controalele fiscale si financiare au facut obiectul unor reglementari speciale, prin care se prevad atat modalitatile de control si sanctionare, cat si drepturile si obligatiile contribuabilului.
Drepturile si obligatiile contribuabilului, inclusiv persoana juridica, sunt prevazute in Carta drepturilor si obligatiilor contribuabililor pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale.

Drepturile contribuabilului:
1. dreptul de a fi instiintat despre actiunea de inspectie fiscala - printr-un aviz de inspectie fiscala, care va fi transmis, in scris, de organul fiscal, astfel:
- cu 30 de zile inainte de inceperea actiunii de inspectie fiscala, pentru marii contribuabili;
- cu 15 zile inainte de inceperea actiunii de inspectie fiscala, pentru ceilalti contribuabili.

2. dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele, taxele si contributiile sociale aflate in cadrul termenului de prescriptie - termenul de prescriptie a dreptului organului fiscal de a stabili obligatii fiscale este de 5 ani, cu exceptia cazului cand legea dispune altfel.

3. dreptul de a solicita modificarea datei de incepere a inspectiei fiscale - se poate solicita, o singura data, pentru motive justificate.

4. dreptul de a fi verificat o singura data pentru fiecare impozit, taxa sau contributie sociala si pentru fiecare perioada supusa verificarii/impozitarii

5. dreptul de a solicita legitimarea organelor de inspectie fiscala

6. dreptul ca activitatea contribuabililor sa fie cat mai putin afectata pe timpul desfasurarii
inspectiei fiscale

7. dreptul de a fi informat - pe parcursul desfasurarii inspectiei fiscale veti fi informat asupra constatarilor

8. dreptul de a fi primul solicitat pentru a furniza informatii

9. dreptul de a refuza furnizarea de informatii- in cazul rudelor pana la gradul al 3-lea inclusiv, dar si in cazul avoctilor, notarilor, preotilor, expertilor contabili, precum si ale altor profesii ce presupun secretul informatiilor profesionale.

10. dreptul de a beneficia de asistenta de specialitate

11. dreptul de a fi protejat pe linia secretului fiscal

12. dreptul de a primi dovada scrisa in cazul retinerii unor documente de catre organele
de inspectie fiscala

13. dreptul de a cunoaste rezultatele inspectiei fiscale

14. dreptul de a contesta decizia de impunere emisa in urma inspectiei fiscale

Obligatiile contribuabilului:
1. obligatia de a permite accesul organului de inspectie fiscala in incintele dumneavoastra de afaceri

2. obligatia de a asigura un spatiu adecvat si logistica necesara desfasurarii inspectiei fiscale

3. obligatia de a pune la dispozitie organului de inspectie fiscala toate documentele care stau la baza calcularii impozitelor datorate

4. obligatia de a colabora la desfasurarea inspectiei fiscale

5. obligatia de a conduce, a pastra si a arhiva evidentele contabile si fiscale intr-un mod adecvat si de a le pastra la domiciliul fiscal sau la sediile dumneavoastra secundare, dupa caz

6. obligatia de a furniza organului de inspectie fiscala informatiile solicitate

7. obligatia de a va prezenta la sediul organului fiscal

8. obligatia de a indeplini masurile dispuse de organul de inspectie fiscala

9. obligatia de a plati diferentele de impozite, taxe, contributii sociale, stabilite cu ocazia
inspectiei fiscale, precum si dobanzile si penalitatile de intarziere aferente acestora

Aceste drepturi si obligatii sunt, practic, o enumerare a unor drepturi si obligatii care sunt prevazute in mod implicit in legislatia noastra, si care se pot aplica in mod logic si in privinta celorlalte tipuri de controale, cu exceptia unor termene si situatii specifice inspectiei fiscale.

Garda Nationala de Mediu are urmatoarele atributii principale:
In domeniul protectiei mediului:

a) controleaza activitatile cu impact asupra mediului inconjurator, si aplica sanctiuni contraventionale prevazute de lege in domeniile :
- protectia atmosferei;
- protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice;
- protectia solului si a ecosistemelor terestre;
-protectia naturii, a peisajelor si habitatelor naturale, conservarea biodiversitatii, a florei si faunei salbatice;
b) exercita controlul cu privire la desfasurarea actiunilor de import-export a produselor, bunurilor si altor materiale, cu regim special de comercializare in conformitate cu legislatia care reglementeaza comertul international cu astfel de produse, bunuri sau materiale, in care scop coopereaza nemijlocit cu toate autoritatile teritoriale competente si aplica masurile prevazute de lege;
c) constata faptele ce constituie contraventii si aplica sanctiunile contraventionale in domeniul protectiei mediului, sesizeaza organele de cercetare penala si colaboreaza cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislatiei de mediu, constituie infractiuni ;
d) verifica sesizarile cu privire la incalcarea legislatiei in vigoare in domeniul protectiei mediului;

Garda de Mediu poate lua masuri de sanctionare si contrangere a societatilor comerciale privind respectarea legislatiei mediului, inclusiv oprirea unor instalatii si/sau suspendarea unor activitati pe perioade determinate de timp in cazul in care este pusa in pericol sanatatea oamenilor.Constatarile, masurile si sanctiunile se prevad in procese verbale de control sau sanctionare.
Inspectia muncii
Inspectia muncii exercita atributii in domeniul relatiilor de munca, al securitatii si sanatatii in munca si controleaza aplicarea unitara a dispozitiilor legale in aria sa de competenta.
Activitatea de control a Inspectiei Muncii are ca scop asigurarea respectarii si prevenirea incalcarii dispozitiilor legale referitoare la relatiile de munca, securitate si sanatate in munca, protectia salariatilor care lucreaza in conditii deosebite, precum si cele referitoare la asigurarile sociale.Inspectia muncii se realizeaza prin Inspectoratele Teritoriale de Munca si privesc doua aspecte:
- relatiile de munca;
- protectia muncii.

In domeniul relatiilor de munca, controalele pot fi de fond, tematice sau tip campanie; aceste tipuri de controale au urmatoarele caracteristici:

a) controalele de fond au ca obiectiv verificarea modului in care angajatorii aplica prevederile legislatiei muncii si a clauzelor contractelor colective de munca, precum si realizarea unei analize de ansamblu a activitatii in domeniul relatiilor de munca si al evidentei muncii, in vederea eliminarii deficientelor constatate si constientizarii angajatorului pentru respectarea legislatiei muncii;
b) controalele tematice acopera un numar limitat de domenii din cele reglementate de legislatia muncii si se desfasoara intr-o perioada scurta de timp; aceste tipuri de controale ofera o imagine partiala a modului de organizare si desfasurare a activitatii angajatorului, concludenta insa asupra problemei care constituie tema controlului;
c) controalele tip campanie constau in verificare inopinata a unui aspect sau a unui numar limitat de aspecte reglementate de legislatia muncii si se desfasoara pe domenii de activitate, fie la nivel national, fie pe zone geografice.
In domeniul relatiilor de munca, activitatea de control se finalizeaza prin:

a) procese verbale de control, in care se consemneaza constatarile privind nerespectarea prevederilor legale si prin care inspectorii de munca impun ca abaterile constatate in domeniul relatiilor de munca sa fie remediate pe loc sau intr-un timp limitat, dispunand masuri obligatorii, cu termene concrete de realizare. Procesul verbal de control este act oficial de la data incheierii lui, angajatorul avand obligatia de a indeplini masurile dispuse prin acesta. Prin acelasi proces verbal de control, angajatorul este instintat cu privire la obligatia de a informa, in scris, inspectoratul teritorial de munca cu privire la modalitatea de indeplinire a masurilor stabilite;
b) procese verbale de constatare a contraventiilor, prin care sunt sanctionate abaterile savarsite de catre angajator prin incalcarea prevederilor legislatiei muncii; exista situatii in care prin aceeasi neconformitate constatata, se dispun masuri obligatorii si totodata se aplica sanctiuni contraventionale.Finalizarea masurilor stabilite prin procesele verbale de control se asigura prin verificarea punctuala a realizarii masurilor dispuse, inspectorii de munca efectuand controale ulterioare cu caracter operativ. In functie de scopul si obiectivele stabilite, controalele pot fi:

a) control cu caracter operativ, in cadrul caruia se aplica metoda de inspectie prin sondaj iar obiectivele concrete urmarite sunt: verificarea punctuala a realizarii masurilor dispuse pentru prevenirea unui risc major si/sau a celor cu termene scadente, verificarea conditiilor de pericol iminent in cazul opririi lucrului de catre un angajat, verificarea sistarii activitatii si/sau opririi din functiune a unor echipamente tehnice pana la punerea lor in conformitate, precum si alte verificari dispuse de seful ierarhic;
b) controlul cu caracter inopinat, in cadrul caruia se utilizeaza metoda de inspectie prin sondaj, iar obiectivele concrete urmarite sunt: verificarea semnalarilor provenite din reclamatii, plangeri sau sesizari, verificarea existentei corespondentei intre continutul si limitele autorizatiei de functionare, acordului, permisului, ori licentei, dupa caz, si activitatea propriu zisa a entitatii controlate precum si alte verificari punctuale dispuse de seful ierarhic;
c) control cu caracter tematic, care se executa in baza Programului cadru anual de actiuni al Inspectiei Muncii, a Programului anual de actiuni al fiecarui Inspectorat Teritorial de Munca, a graficelor de control a inspectorilor de munca.
Activitatea de control in domeniul protectiei muncii se materializeaza in:
a) procese-verbale de control;
b) procese-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor dupa caz;
c) procese-verbale de sistare partiala/totala a activitatii sau de oprire din functionare a echipamentelor tehnice, dupa caz, cand se constata o stare de pericol iminent de accidentare sau de imbolnavire profesionala. Ca urmare a constatarilor rezultate din activitatea de control, Inspectia Muncii poate dispune:
a) retragerea autorizatiei de functionare, din punct de vedere al protectiei muncii;
b) sesizarea organelor de urmarire penala, atunci cand exista indicii privind savarsirea unor infractiuni;
c) solicitarea radierii persoanei juridice din Registrul Comertului, in cazul savarsirii repetate de catre angajatori a unor abateri grave de la prevederile legislatiei muncii sau de la normele de securitate si sanatate in munca.

Oficiile pentru protectia consumatorului
Oficiile judetene pentru protectia consumatorilor si Oficiul Municipiului Bucuresti pentru Protectia Consumatorilor sunt unitati subordonate Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, cu personalitate juridica si reprezinta in teritoriu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.

In realizarea obiectului sau de activitate structura teritoriala subordonata are urmatoarele atributii:
1. controleaza respectarea dispozitiilor legale privind protectia consumatorilor, referitoare la securitatea produselor si serviciilor destinate populatiei;
2. dispune masurile, prevazute de lege, de limitare a consecintelor producerii, importului sau comercializarii unor produse si servicii care nu respecta dispozitiile legale privind protectia consumatorilor, dupa cum urmeaza :
- inchiderea temporara sau definitiva a unitatii, oprirea temporara sau definitiva a comercializarii, fabricarii produsului sau prestarii serviciului;
- retragerea de pe piata sau de la consumatori a produselor;
- distrugerea produselor oprite definitiv de la comercializare, daca aceasta constituie singurul mijloc care face sa inceteze pericolul
3. verifica legalitatea mijloacelor de masurare folosite pe piata, utilizarea corecta a acestora si ia masuri pentru interzicerea celor necorespunzatoare, inclusiv prin sigilare;
4. propune organelor emitente suspendarea sau retragerea autorizatiei de functionare, a licentei de fabricatie ori a certificatului de clasificare, atunci cand constata nerespectarea conditiilor in care acestea au fost acordate;
5. efectueaza analize si incercari in laboratoare acreditate conform legii sau in laboratoare proprii ori agreate;
6. constata contraventii si aplica sanctiuni in conditiile legii si sesizeaza organele de urmarire penala ori de cate ori constata incalcari ale legii penale.

Toate constatarile, masurile si sanctiunile luate trebuie sa fie prevazute in procese verbale de control care respecta regulile amintite pana acum.Mai pot face controale si alte insititutii cum ar fi cele care autorizeaza activitatea societatii si cele care colecteaza sumele datorate de societatile comerciale la bugetul de stat. Acestea pot dispune la randul lor sanctiuni contraventionale, oprirea activitatii ori ridicarea autorizatiei.

Contestarea actelor de control
Procesel verbale de control pot fi contestate in condiitile in care controlul nu respecta prevederile legii, nu concorda cu realitatea sau sanctiunile dispuse sunt ilegale sau prea mari.
Contestatiile formulate impotriva actelor de control trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
- sa fie formulate in scris
- sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele:
a) numele sau denumirea contestatorului, adresa sediului acestuia;
b) obiectul contestatiei si suma contestata;
c) motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza
- sa fie semnate de contestatori;
- sa aiba stampila societatii.

In dovedirea contestatiei formulate, contestatorul poate depune acte care nu au fost avute in vedere de organul de control. Totodata contestatorul trebuie sa depuna toate actele si documentele de care intelege sa se prevaleze in sustinerea afirmatiilor sale.
Contestatia nu poate avea ca obiect alte sume si masuri decat cele stabilite prin actul atacat.De asemenea, contestatia trebuie formulata si depusa cu respectarea termenului prevazut de lege.
Acest termen se calculeaza in conformitate cu dispozitiile Codului de procedura civila, pe zile libere, fara luarea in calcul a zilei in care se comunica actul atacat si a zilei in care se depune contestatia. Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.
Contestatiile trimise prin posta se socotesc formulate in termen, daca au fost predate cu scrisoare recomandata la oficiul postal inainte de implinirea acestuia.
Trebuie precizat ca termenul prevazut de lege pentru depunerea contestatiei este un termen de decadere, in sensul ca depasirea lui nu mai da dreptul la formularea vreunei contestatii.Contestatia se depune la sediul institutiei care a emis actul de control.Organul de solutionare competent trebuie sa emita decizia de solutionare a contestatiei in termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia. Solutia organului competent trebuie sa fie motivata si sa contina cele trei capitole prevazute de lege, respectiv: preambulul, considerentele sau motivarea si dispozitivul.

Preambulul cuprinde denumirea organului investit cu solutionarea, numele sau denumirea, domiciliul sau sediul contestatorului, numarul de inregistrare a contestatiei la organul de solutionare, obiectul cauzei si sinteza sustinerilor partilor.Considerentele sau motivarea cuprind motivele de fapt si de drept care au format convingerea organului de solutionare in emiterea deciziei.Dispozitivul cuprinde solutia pronuntata, calea de atac, termenul in care aceasta poate fi exercitata si instanta competenta.Contestatia va putea fi admisa sau respinsa, prin decizie, in totalitate sau in parte.Decizia emisa ca urmare a solutionarii contestatiei este definitiva, in sistemul cailor administrative de atac, in sensul ca nu poate fi anulata decat pe calea unei actiuni in justitie.Urmatorul pas va fi judecarea in instanta dupa prevederile Codului de procedura civila, folosind orice proba care poate lamuri cauza, cu acte, cu martori ori expertiza.Anumite institutii trimit contestatia direct la instanta de judecata fara sa mai emita vreo decizie, solutia fiind luata numai pe cale judecatoreasca.