STUDIU DE CAZ SOCIETATEA NATIONALA DE TELECOMUNICATII ROMTELECOM S.A. - DECIZII

STUDIU DE CAZ

SOCIETATEA NATIONALA DE TELECOMUNICATII ROMTELECOM S.A.

1. SCURT ISTORIC SI DATE GENERALE

Compania Nationala de Telecomunicatii RomTelecom S.A. s-a constituit ca societate pe actiuni la 1 noiembrie 1997 cand, potrivit Decretului Guvernamental nr. 673/1997, afacerea si substantialitatea tuturor bunurilor si obligatiilor fostei corporatii RomTelecom R.A. au fost transmise acestei societati considerata persoana juridica romana. La data inmatricularii, societatea avea in structura 41 de directii teritoriale de telecomunicatii, Oficiul Central de Aprovizionare si Centrul de Servicii Informatice.

"Capitalul social este constituit prin preluarea integrala a patrimoniului Regiei Autonome RomTelecom, conform bilantului contabil al acesteia la data de 30 iunie 1997 si este divizat in actiuni normative"[1].

Prin contractul de vanzare de actiuni, incheiat la data de 12 noiembrie 1998 intre Fondul Proprietatii de Stat in calitate de vanzator, Societatea Nationala de Telecomunicatii RomTelecom S.A. in calitate de emitent si Oterom Ltd. in calitate de cumparator. Hellenic Telecomunications Organization OTE ca actionar al partenerului strategic, Oterom Ltd. achizitioneaza un pachet de actiuni, reprezentand 35 % din capitalul social al Societatii de Telecomunicatii RomTelecom S.A., rezultat in urma majorarii acestuia potrivit prevederilor legale. Alaturi de cele 35% din actiunile RomTelecom, Hellenic Telecomunications Organization OTE dobandeste uzufructul pentru inca 16% , platind 675 mil. USD si preia managementul companiei. Contractul de management s-a incheiat pe termen de 2 ani cu GTE (acum Verizon) din SUA.

Cifra de afaceri a partilor implicate in aceasta concentrare economica indeplineste conditia de prag prevazuta in articolul 15 din Legea Concurentei nr. 21/1996, adica peste 25 miliarde lei.

Pietele relevante, afectate de concentrarea economica analizata sunt:

piata serviciilor de telecomunicatii de baza;

piata serviciilor de inchiriere a circuitelor pentru transmisii;

piata serviciilor de telefonie mobila celulara;

piata serviciilor de transmisii de date pe retele de televiziune prin cablu.

Hotararea de Guvern 793/1998 mentine exclusivitatea acordata prin licenta Societatii Nationale de Telecomunicatii RomTelecom S.A. in domeniul telefoniei de baza, pana la data de 31 decembrie 2002 si desemneaza Societatea Nationala de Telecomunicatii RomTelecom S.A. ca operator exclusiv pentru furnizarea de servicii de telefonie mobila celulara digitala (DCS 1800) pana la aceeasi data.

In martie 2003, Hellenic Telecomunications Organization OTE, prin achizitionarea unui nou pachet de actiuni, devine actionar majoritar al Societatii Nationale de Telecomunicatii RomTelecom S.A., detinand 54% din actiunile acesteia. Tot in acest moment, Societatea Nationala de Telecomunicatii RomTelecom S.A. devine societate comerciala, sub numele de S.C. RomTelecom S.A.

OBIECTUL DE ACTIVITATE

Societatea RomTelecom S.A. isi desfasoara activitatea in domeniul telecomunicatiilor, obiectivul principal de activitate incluzand operarea, modernizarea, dezvoltarea si intretinerea retelelor de telecomunicatii si a liniilor de telecomunicatii prin fire, fibre optice, sistem radio sau alte mijloace si asigurarea serviciilor de telecomunicatii in conformitate cu prevederile licentei.

Obiectul de activitate a societatii consta in prestarea urmatoarelor servicii de telecomunicatii.

a) Servicii de baza:

telefonie fixa;

telegrafie;

circuite inchiriate.

b) Servicii suplimentare si cu valoare adaugata (liberalizate):

transmisii de date si internet (subsidiara 100% ARtelecom lansata recent);

TV prin cablu (actionar majoritar la Cable Vision of Romania);

editare anuare telefonice - pagini albe/galbene (actionar majoritar la Pagini Aurii);

telefonie mobila (subsidiara 100% Cosmorom, actionar minoritar la Telemobil);

ISDN - linie telefonica de viteza mare care suporta o mare varietate de aplicatii din domeniul afacerilor;

servicii de retea inteligenta (IN);

echipamente terminale ;

call center.

Societatea RomTelecom S.A. poate presta servicii conexe celor mentionate mai sus si poate executa orice alte servicii si activitati, cum ar fi: servicii informatice; cercetare si proiectare in domeniul telecomunicatiilor; studii si consultanta in domeniul telecomunicatiilor etc.

MISIUNEA S.N.Tc. ROMTELECOM S.A.

Misiunea firmei consta in furnizarea, pe piata romaneasca, a serviciilor de telecomunicatii de baza si a celor noi, pe urmatoarele principii:

extinderea retelelor pe baza cerintelor pietei;

competitivitate in relatiile cu clientii si promptitudine in furnizarea serviciului;

exploatarea eficienta a infrastructurii existente;

indeplinirea obligatiilor de serviciu universal;

functionare si conducere pe criterii de calitate;

orientare spre clienti;

politica tarifara flexibila.

Datele statistice la nivel national, arata ca S.C. RomTelecom S.A. detine:

peste 4,2 milioane de linii de serviciu, peste 4 milioane de clienti;

peste 55% linii digitalizate si peste 93% linii automatizate;

peste 40.000 de telefoane publice cu cartela;

zeci de mii de km. de cablu cu fibra optica.

In prezent, societatea se orienteaza spre client si plaseaza clientul in centrul atentiei sale, politica sa comerciala este foarte puternica, iar forta de munca de care dispune este de inalta calitate. Societatea construieste o cultura corporativa de piata, bazata pe eficienta, pe implicare activa in viata sociala si pe practici comerciale sanatoase.

Directia de Telecomunicatii RomTelecom Sibiu este o subunitate a societatii pe actiuni RomTelecom si a fost infiintata prin Hotararea de Guvern nr. 448/1999 sub indrumarea si controlul Societatii Nationale de Telecomunicatii RomTelecom, fiind subordonata direct acesteia. Directia de Telecomunicatii RomTelecom Sibiu are subunitati operative in localitatile din cuprinsul judetului.

Procesul de restructurare a operatorului Romtelcom a inceput in anul 1999,imediat dupa preluarea de catre operatorul national grec OTE a 35% din actiuni si si-a propus urmatoarele directii de actiune:

dezvoltarea retelei de fibra optica;

cresterea numarului de linii telefonice (in prezent exista peste 4 milioane de linii telefonice mai mult decat dublul tuturor celorlalti operatori la un loc);

extinderea ariei de telefonizare (instalarea unui telefon pulic in toate localitatile rurale);

dezvoltarea retelei locale;

eliminarea centralelor manuale si a listei de asteptare;

cresterea calitatii serviciilor;

atentie deosebita clientilor persoane juridice;

cresterea vitezei de transmisie;

lansarea de noi servicii.

Un loc aparte,il ocupa noua politica comerciala a ROMTELECOM,concentrata in principal pe modul in care compania interactioneza cu piata.Astfel,stadaniile sunt directionate in punerea la dispozitia publicului roman,a unei game largi de noi servicii,oferite de tehnologia moderna de telecomunicatii.

Politica de management a companiei,a inceput sa fie orientata si pe latura sociala,si eforturile continua. Inceputurile sunt timide,si se adreseaza in special persoanelor cu venituri reduse:

abonament cu tarif diferentiat;

abonament telefonic social;

taza de conectare gratuita;

tarife reduse la conectarile dial la Internet.

2 STRUCTURA SISTEMULUI DECIZIONAL LA S.N.Tc. ROMTELECOM S.A.

Conducerea operativa a Directiei de Telecomunicatii RomTelecom Sibiu este asigurata de catre:

director;

director tehnic;

director economic;

director comercial;

comitet de conducere.

Vom prezenta in continuare atributiile fiecarui director in parte si atributiile comitetului de conducere.

Directorul are urmatoarele atributii:

asigura conducerea curenta a unitatii;

ia masuri pentru realizarea tuturor indicatorilor din planul de operare pentru cresterea laturilor calitative ale activitatii de productie, buna organizare a productiei si muncii, ridicarea continua a eficientei economice a activitatii unitatii;

urmareste indeplinirea sarcinilor de plan, a programelor speciale pentru valorificarea superioara a resurselor materiale si umane, utilizarea rationala a capacitatilor de productie, cresterea eficientei fondurilor productive;

asigura aplicarea masurilor adoptate pentru reducerea consumului de materiale, eliminarea cheltuielilor neproductive, optimizarea stocurilor de valori materiale;

angajeaza unitatea in raporturile cu persoanele juridice si fizice.

Pondere ierarhica a directorului este 9.

Directorul tehnic are urmatoarele atributii:

raspunde de realizarea operativa si eficienta a problemelor din domeniul tehnic, privind intretinerea in parametrii corespunzatori a mijloacelor de telecomunicatii pe raza judetului, dezvoltarea si modernizarea utilajelor si instalatiilor, reutilarea, extinderea capacitatii de productie, cresterea gradului de valorificare a materialelor, organizarea corespunzatoare a productiei si a muncii;

organizeaza si raspunde de realizarea lucrarilor de revizii si reparatii la masinile, utilajele si instalatiile din dotarea unitatii;

asigura si raspunde de aplicarea normelor de protectie a muncii si aplicarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor.

Ponderea ierarhica a directorului tehnic este 6.

Directorul comercial are urmatoarele atributii:

raspunde de realizarea operativa si eficienta a problemelor din domeniul comercial privind serviciile de operare;

asigura si raspunde de aplicarea corespunzatoare a normelor de functionare in activitatea de facturare si activitatea de casierie;

urmareste desfasurarea activitatii in domeniul servicii clienti si raspunde de realizarea relatiilor dintre directie si clientii sai;

asigura si raspunde de activitatea desfasurata, in cadrul unitatii, de catre biroul marketing.

Ponderea ierarhica a directorului comercial este 3.

Directorul economic are urmatoarele atributii:

raspunde de elaborarea si executia bugetului de venituri si cheltuieli, cresterea eficientei fondurilor fixe, sporirea acumularilor banesti si accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante, constituirea fondurilor proprii, rambursarea creditelor bancare si mentinerea echilibrului intre venituri si cheltuieli;

ia masuri pentru efectuarea in termen, in cuantumul stabilit, a varsamintelor cuvenite la bugetul de stat sau organului ierarhic superior, dupa caz;

raspunde de eliminarea imobilizarilor financiare si ia masuri de reducere, in circuitul economic, a stocurilor supranormative fara miscare si disponibile, precum si masuri preventive pentru formarea de noi imobilizari;

urmareste si ia masuri de respectare stricta a nivelului costurilor planificate, precum si a nivelului de cheltuieli administrativ - gospodaresti;

ia masuri pentru eliminarea pierderilor si cresterea rentabilitatii;

raspunde de intocmirea bilantului contabil.

Ponderea ierarhica a directorului economic este

Comitetul de conducere:

se intruneste o data, sau ori de cate ori interesele directiei o cer, prin convocarea acestuia de catre directorul coordonator;

aproba sau propune spre aprobare, in conditiile legii, majorarea sau diminuarea patrimoniului, concesionarea, inchirierea sau locatia de gestiune a unor bunuri, servicii, subunitati de productie din patrimoniul directiei;

aproba constituirea fondului de rezerva, a fondului de dezvoltare, a altor fonduri, urmarind asigurarea sumelor necesare satisfacerii obligatiilor legale a unor necesitati social - culturale, cote de asigurari si securitate sociala, perfectionare, recalificare a personalului angajat precum si a celorlalte varsaminte prevazute de lege;

analizeaza structura cheltuielilor si a stocurilor de valori materiale si ia masuri pentru utilizarea, cu maximum de eficienta, a fondurilor de productie, precum si pentru cresterea continua a eficientei economice a intregii activitati a unitatii;

asigura negocierea salariilor personalului angajat din cadrul unitatii;

raspunde de administrarea legala si eficienta a intregului patrimoniu;

adopta masuri privind dezvoltarea in perspectiva a unitatii, a capacitatii de productie a acesteia;

analizeaza modul cum sunt exploatate, intretinute si reparate fondurile fixe din dotare si ia masuri in vederea asigurarii unei utilizari cat mai rationale a acestora;

organizeaza, sub conducerea sa, activitatea comisiilor pe domenii, corespondenta acestora si modul lor de lucru.

La nivelul conducerii organizatiei, managerii, stabilesc concret urmatoarele:

ce trebuie facut;

cand, unde si cu ce mijloace;

ce restrictii sunt prin intermediul deciziilor curente si mai rar strategice.

POZITIA ORGANIZATIEI PE PIATA

In cadrul pietei telecomunicatiilor de baza, principala piata afectata este cea a serviciilor fixe de telefonie vocala locale, interurbane si internationale, inclusiv a serviciilor de "call-back" si a serviciilor de telefonie publice conectate la o retea fixa de telecomunicatii. Structura acestei piete a ramas neschimbata, pana la data de 31 decembrie 2002, RomTelecom, fiind singurul operator de pe piata. Inainte de concentrare, societatea era controlata de Statul Roman prin Fondul Proprietatii de Stat, iar dupa acest eveniment controlul a fost preluat de grupul OTE. In aceste conditii, S.C. RomTelecom S.A. isi mentine cota de piata de 100%, imbunatatindu-si managementul si asigurandu-si dezvoltarea, in baza unui plan. In planul de afaceri si dezvoltare s-a convenit asupra obiectivelor de dezvoltare ale societatii, astfel incat la sfarsitul perioadei de dezvoltare de 5 ani sa se realizeze, printre alte obiective:

numarul de linii in functiune - 2 milioane;

procentul liniilor comutate la centralele digitale - 70%;

numarul de telefoane publice in functiune in sate cu mai putin de 100 de locuitori - 1;

rata de finalizare a convorbirilor internationale initiate in strainatate - 62%;

deranjamente confirmate pe 100 LTP - 0.12;

crearea unei infrastructuri de telecomunicatii model;

reechilibrarea tarifelor pentru a face fata concurentei;

dezvoltarea retelei mobile pentru a concura cu succes cu operatorii GSM existenti.

Toate aceste masuri, creeaza premisele cresterii puterii economico-financiare a societatii RomTelecom S.A.

OBIECTIVE GENERALE IN DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TELECOMUNICATII A JUDETULUI SIBIU. LUAREA DECIZIILOR.

extinderea retelei digitale in centrele de grup Sibiu si Medias;

automatizarea rurala in Sura Mare,Slimnic, Seica Mare,Agarbiciu.

Extinderea retelei de F.O.(fibra optica) la nivel regional

Dintre aceste 3 obiective generale , am ales pentru studiu "extinderea retelei de F.O. la nivel regional".Acest obiectiv se va realiza treptat, fiecare regiune v-a avea propriul plan de lucrare, organizandu-se o singura licitatie sau mai multe cu scopul de a alege frma care poate sa execute lucrarea respectiva in limitele si conditiile inscrise in Caietul de sarcini.

Mai concret studiul acestei lucrari se va axa pe analiza, din punct de vedere decizional, unui singur obiectiv, desprins din obiectivul general, adica "instalarea de cablu F.O. pentru posturile publice in zona Agnita". Am hotarat sa fac acest studiu, datorita faptului ca procesul decizional detine un rol activ si deosebit de important in managementul firmei si posibilitatea de evolutie a firmei ata din punct de vedere economic cat si din prisma faptului ca isi consolideaza pozitia de lider pe piata .Prin urmare voi analiza procesul de luare a deciziei in alegerea contractantilor, ca urmare a unei licitatii.

3 RATIONALIZAREA PROCESULUI DECIZIONAL, PRIN METODE MODERNE

Activitatea de alegere, este o activitate centrala a procesului decizional. Economistul J.D. Thompson (1967), subliniaza faptul ca procesul de luare a deciziei, implica doua tipuri de incertitudine: incertitudine asupra preferintelor pentru rezultate intre manageri si incertitudine asupra modului prin care se ajunge la rezultat.^[2]

DATE GENERALE

Denumirea investitiei: Instalarea F.O. pentru posturile publice in zona Agnita

Obiectul lucrarii: Instalare F.O.

Beneficiar: S.N.Tc. ROMTELECOM S.A. - Directia de Telecomunicatii Sibiu

Durata de executie: 4 luni

Valoarea investitiei: 27 miliarde lei

La licitatie participa 4 firme specializate in efectuarea unor lucrari de acest gen, care de-a lungul timpului au mai colaborat cu Directia de Telecomunicatii Sibiu. Fiecare firma participanta si-a formulat propria oferta, pentru desemnarea castigatoarei,fiind necesare anumite informatii referitoare la experienta in domeniu, dotari cu personalul si dotari tehnice.

Astfel avem cele 4 variante corespunzatoare fiecarei oferte:

Varianta 1

Apartine firmei S.C. FIBEC S.A. care stabileste valoarea ofertei la suma de 26,4 miliarde de lei si durata de executie de 3,5 luni. Firma a efectuat 15 lucrari similare in ultimi 5 ani iar in ceea ce priveste dotarea cu personal activ, aceasta detine 30 de angajati calificati.

Varianta 2

Firma S.C DUAL TELECOM S.A. stabileste valoarea ofertei la 26,5 miliarde de lei, durata de executie de 4 luni, eperienta in domeniu obtinuta in urma efectuarii a 20 de lucrari in ultimii 5 ani, dotarea cu personal activ-25 de angajati.

Varianta3

Valoarea ofertei firmei S.C.ALFA TELECOM S.A. este de 27 miliarde lei, durata de executie de 4 luni, experienta in domeniu -18 lucrari, dotare cu personal- 30 de angajati activi.

Varianta 4

Firma S.C. TAJ TRANS S.A. are o oferta de 26 miliarde de lei, durata de executie de 4,5 luni, experienta in domeniu de 10 lucrari similare in ultimi 5 ani, iar dotarea cu personalul atinge nivelul de 40 de angajati care participa efectiv la realizarea acestei lucrari.

Criteriile care au fost alese pentru analiza ofertelor si pentru luarea in conditii de certitudine a deciziei sunt extrase din lucrarea "Acte legislative in vigoare privind adjudecarea si contracararea lucrarilor de constructii-instalatii-montaj" publicata in iulie 1998. Lucrarea respectiva se fundamenteaza pe O.G. nr. 121993 privind achizitiile publice.^[3]

Metoda de calcul si analiza in gasirea variantei optime este bine cunoscuta Metoda Electre.

Coeficientii de importanta stabiliti sunt: 0.40 pentru valoarea ofertei, 0.25 pentru experienta in domeniu, 0.20 pentru durata de executie, 0.15 pentru dotarea cu personal.

Pasii urmatori vor fi efectuati in vederea analizarii si alegerii variantei optime cu ajutorul Metodei electre.

Datele prezentate in cele 4 variante vor fi sintetizate in urmatorul tabel:

V_i - variantele decizionale

C_j - criteriile decizionale

In continuare se va face calculul utilitatii variantelor pentru fiecare criteriu de optimizare a deciziei astfel:

Determinarea utilitatilor acordate consecintelor decizionale se realizeaza prin inermediul metodei inerpolarii liniare intre 0 si 1, aceste doua valori corespunzand utilitatii minime, respectiv maxime.

Avem urmatoarea formula de calcul:

unde: U_ij - utilitatea variantei V_i dupa criteriul C_j;

a_ij - consecinta variantei V_i dupa criteriul C_j

a_j¹ - consecinta cea mai favorabila dupa criteriul C_j

a_j⁰ - consecinta cea mai nefavorabila dupa criteriul C_j

Utilitatile variantelor sunt urmatoarele:

Utilitatea variantei 1 dupa criteriul 1

Utilitatea variantei 2 dupa criteriul 1

Utilitatea variantei 1 dupa criteriul 2

Utilitatea variantei 2 dupa criteriul 2

Utilitatea variantei 1 dupa criteriul 3

Utilitatea variantei 3 dupa criteriul 3

Utilitatea variantei 1 dupa criteriul 4

Utilitatea variantei 3 dupa criteriul 4

Utilitatile globale si coeficientii de importanta vor fi trecuti in urmatorul tabel:

Urmatorul pas consta in calcularea indicilor de concordanta intre doua variante decizionale.

Indicatorul de concordanta se calculeaza dupa relatia:

unde: Ki(i=1.m) coeficient de importanta ai criteriilor considerate;

Σkj - suma coeficientilor de importanta ai criterilor pentru care este respectata restrictia U(Vg) > U(Vh).

C(V₁,V₂) = 0,4+0,2+0,15 = 0,75

C(V₁,V₃) = 0,4+0,15 = 0,55

C(V₁,V₄) = 0,2+0,25 = 0,45

C(V₂,V₁) = 0,25

C(V₂,V₃) = 0,4+0,25 = 0,65

C(V₂,V₄) = 0,2+0,25 = 0,45

C(V₃,V₁) = 0,2+0,25 = 0,45

C(V₃,V₂) = 0,2+0,15 = 0,35

C(V₃,V₄) = 0,2+0,25 = 0,45

C(V₄,V₁) = 0,4+0,15 = 0,55

C(V₄,V₂) = 0,4+0,15 = 0,55

C(V₄,V₃) = 0,4+0,15 = 0,55

Indicii de concordanta iau valori intre 0 si 1 , deoarece in situatia in care determinarea utilitatilor variantelor se face prin interpolare liniara, numitorul expresiei de mai sus este 1.

Matricea coeficientilor de concordanta este urmatoarea:

Etapa urmatoare consta in calcularea indicilor de discordanta, dupa formula:

unde:D(Vg,Vh) - coeficient de discordanta

E - ecartul maxim dintre utilitatea maxima si cea minima.

D(V₁,V₂) = max (│0,5-1│) = 0,5

D(V₁,V₃) = max (│0,66-1│,│0,5-1│) = max (

D(V₁,V₄) = max (│0,6-1│,│0,5-1│) = max (

D(V₂,V₁) = max (│0,5-0,6│,│0,33-0,66│ ) = max (

D(V₂,V₃) = max (│0,33-1│,│0-0,4│) = max (

D(V₂,V₄) = max (│0,5-1│,│0-1│) = max (

D(V₃,V₁) = max (│0-0,6│,│0,4-0,5│) = max (

D(V₃,V₂) = max (│0-0,5│,│0,8-1│) = max (

D(V₃,V₄) = max (│0-1│,│0,4-1│) = max (

D(V₄,V₁) = max (│0-0,66│,│0-0,5│) = max (

D(V₄,V₂) = max (│0-0,33│,│0-1│) = max (

D(V₄,V₃) = max (│0-1│,│0-0,8│) = max (

Indicii obtinuti ii vom trece in matricea coeficientilor de discordanta, care va arata astfel:

Atat indicatorul de concordanta cat si cel de discordanta iau valori cuprinse in intervalul [0,1].

Urmatoarea etapa este cea in care se determina varianta optima dintre cele 4 varianta propuse. Pentru realizarea acestui deziderat se vor efectua operatii succesive de surclasare a variantelor, cu ajutorul unor relatii de forma:

C(V_g,V_h) ≥ p

D(V_g,V_h) ≤ q

Unde p si q formeaza o pereche de valori cuprinse intre 0 si 1, cu conditia ca p sa fie cat mai apropiat de 1, iar q cat mai apropiat de 0. O alta precizare este ca aceste valori pot fi hotarate de catre decident astfel incat p+q = 1.

In urma analizei efectuate rezulta doua situatii, astfel:

Situatia 1

In aceasta situatie p si q iau valori egale

p = 0,5

q = 0,5

de unde rezulta ca:

C(V_g,V_h) ≥ 0,5

D(V_g,V_h) ≤ 0,5

Coeficientii de concordanta care se inscriu in limitele impuse, sunt urmatorii:

V₁V₂; V₁V₃; V₂V₃; V₄V₁; V₄V₂; V₄V₃;

Coeficientii de discordanta specifici situatiei de fata, sunt:

V₁V₂; V₁V₃; V₁V₄; V₂V₁; V₃V₂;

Din relatia de surclasare rezulta un graf G(p,q), asociat acesteia, din care se deduce varianta optima.

Graful G(p,q) arata astfel:

In aceasta situatie varianta V₁ surclaseaza atat varianta V₂ cat si varianta V₃, de unde rezulta ca varianta V₁ este cea optima.

Situatia 2

Cea de-a doua situatie prezinta lucrurile astfel:

p = 0,55

q = 0,45

de unde rezulta:

C(V_g,V_h) ≥ 0,55

D(V_g,V_h) ≤ 0,45

Astfel indicii de concordanta sunt:

V₁V₂; V₁V₃; V₂V₃; V₄V₁; V₄V₂; V₄V₃;

Iar indicii de discordanta, sunt:

V₁V₃

In situatia a doua avem urmatorul graf

Situatia 2 reliefeaza acelasi lucru ca si prima situatie, adica varianta V₁ surclaseaza varianta V₂, fiind varianta optima.

Prin urmare, din calculele efectuate rezulta faptul ca varianta 1 este, varianta optima, tinand cont ca le surclaseaza pe toate celelalte trei variante.

METODA UTILITATII GLOBALE

O alta metoda de alegere a variantei optime, este Metoda utilitatii globale. Metoda este utilizata in situatia in care criteriile decizionale au coeficienti de importanta diferiti.

Utilitatile globale si coeficientii de importanta vor fi trecuti in urmatorul tabel:

Se impune determinarea utilitatii globale, pentru fiecare varianta decizionala, cu formula:

unde:k_j - coeficient de importanta al criteriului j

U_ij - utilitatea variantei i, determinata de criteriul j

Utilitatea globala a variantei 1, este:

Utilitatea globala a variantei 2, este:

Utilitatea globala a variantei 3, este:

Utilitatea globala a variantei 4, este:

Tabelul utilitatilor globale pentru fiecare varianta decizionala, v-a arata astfel:

Varianta optima se va determina cu algoritmul:

V_opt = max U_gi

Prin urmare: V_opt = U_1i

de unde rezulta ca, varianta optima, corespunzatoare utilitatii globale maxime, este V1.

Putem observa ca si prin aceasta metoda am ajuns la acelasi rezultat, ca si in cazul Metodei Electre, adica V1 este varianta care trebuie aleasa.

In final S.N.Tc. ROMTELECOM S.A., prin Directia Teritoriala a judetului Sibiu, va alege oferta firmei S.C. FIBEC S.A. care contine un cost al lucrarii de 26,4 miliarde de lei si durata de executie de 3,5 luni. In ceea ce priveste experienta firma a efectuat 15 lucrari similare in ultimi 5 ani, iar dotarea cu personal activ, este de 30 de angajati calificati.

Aceasta decizie cu privire la alegerea variantei optime, este luata de catre Departamentul de Investitii, din cadrul Directiei Teritoriale a judetului Sibiu si aprobata de conducerea acestei Sucursale Romtelecom.