Comertul Romaniei inainte si dupa 1990

Sectia:Economia comertului,turismului si serviciilor

Introducere

De la aparitia sa ca activitate de sine statatoare, in decursul existentei societatii omenesti, si pana in prezent, comertul a inregistrat, sub actiunea unui complex de factori, evolutii ascendente semnificative, atat in privinta dimensiunilor sale cantitative - a volumului sau - cat si a aspectelor de ordin - structural-calitativ.Astfel, comertul interior marcheaza in aceasta perioada schimbari calitativeradicale, in sensul modernizarii actelor de schimb, agentilor si mijloacelor de comert, vechile forme predominante de schimb fiind substituite treptat de forme moderne, potrivit conceptului de dezvoltare durabila.

Romania, alaturi de celelalte tari est-europene, se afla in plin proces de tranzitie spre economie durabila de piata si integrarea europeana, ceea ce presupune schimbari esentiale in structura societatii civile si a economiei in ansamblu.

Comertul Romaniei reprezinta unul din sectoarele economiei nationale aflat intr-un amplu proces de restructurare sectoriala si microeconomica, privatizarea in comert fiind mai avansata decat in majoritatea celorlalte sectoare ale economiei romanesti. Tranzitia de la economia centralizata la o economie libera, de tip concurential a surprins economia romaneasca intr-o stare de dezvoltare, caracterizata, in principal, prin criza aparatului productiv, disproportionat, ineficient si puternic dependent de importul de materii prime si energie, supraevaluarea monedei nationale cat si de starea de subcapitalizare a economiei reale. Evolutia relatiilor economice externe ale Romaniei, activitatea de comert exterior, a fost influentata si determinata hotarator de factori interni cat si de factori externi, conjuncturali, care sunt inerenti dezvoltarii economiei mondiale in general. Au avut loc modificari majore ca volum, structura si orientare geografica a schimburilor comerciale. S-au pierdut piete de desfacere si s-au structurat noi curente de schimburi.

Comertului romanesc se prezinta, in actuala etapa pe care o parcurge tara noastra, ca un sector economico-social important, justificat prin locul pe care il ocupa in ansamblul activitatilor din economia nationala. Performantele macroeconomice ale comertului il plaseaza pe o pozitie fruntasa in ceea ce priveste ponderea intreprinderilor din domeniu in totalul intreprinderilor din tara noastra, a populatiei angajate in cadrul lui raportate la totalul populatiei ocupate, a contributiei la crearea PIB si VNB.

Evolutia comertului romanesc inainte de 1990

A analiza comertul exterior al Romaniei de dupa anul 1990 presupune si o scurta trecere in revista a evolutiei acestui sector de activitate pe parcursul anilor de regim comunist.

Perioada 1946-1989, schimbarea regimului politic din tara noastra, sub ocupatia sovietica, a determinat luarea unor masuri in totala contradictie cu mecanismul economiei de piata, menite sa statueze un nou mecanism specific socialismului monopolistic. Statul s-a implicat tot mai amplu in mecanismul pietei, extinzandu-si controlul asupra productiei si circulatiei marfurilor, instaurandu-se perioada specifica economiei de comanda, hipercentralizata.

Datele obtinute din primul Anuar Statistic, editat dupa evenimentele din decembrie 1989 arata contributia politicii de obtinere a unei "datorii zero" in ridicarea nivelului de trai al "omului nou".

Situatia importurilor si a exporturilor in perioada 1950-1989

Tabel 1

Dintr-o scurta privire peste coloana sold, se poate observa ca tendinta generala a balantei comerciale a Romaniei era deficitara. Astfel in 30 de ani ( intre 1950 si 1980) exporturile au fost valoric mai mari decat importurile in doar 6 cazuri (1956, 1959, 1960, 1965, 1973,1976). Dupa 1980, o noua dorinta a regimului ceausist (de a transforma Romania intr-o tara fara datorii externe) a impus o evolutie total contrara: in toti cei 9 ani valoarea exporturilor s-a situat cu mult peste valoarea importurilor

In deceniul noua al secolului trecut se constata o puternica dependenta fata de URSS la importul de energie, fier, produse necesare sustinerii industriei supradimensionate, construita accelerat in deceniile sapte si opt.

Aparent diversa, orientarea si structura comertului exterior al Romaniei din cele doua decenii anterioare anului 1989 sunt de fapt profund distorsonate de considerente politice si ideologice, ori prin reactiile adesea imprevizibile, ale conducerii de la Bucuresti. Orientarea industrializarii accentuate peste posibilitatile proprii de materii prime, a adus Romania in situatia de a fi dependenta de materiile prime necesare intretinerii unei productii industriale supradimensionate, energofaga si poluanta.

Pentru acoperirea datoriei externe Romania era nevoita sa exporte masiv produse alimentare , chiar cu pretul infometarii populatiei, prin reducerea volumului acestora pe piata interna. Expresia ultima a acestei evolutii a fost colapsul economic, regasit dincolo de propaganda " socialismului multilateral dezvoltat".

In ceea ce priveste comertul exterior, intre anii 1950-1989 acesta a crescut valoric de 36 ori. Poderea Romaniei in comertul mondial a crescut de la 0,3% in 1950 pana la 1% in 1977. Urmare a politicii economice adoptate spre deceniul opt Romania decade treptat din pozitia anterioara, astfel ca in 1988-1989 ajunge la numai 0,4% din comertul mondial. Pana in anii 50, numeric tarile cu care Romania a intertinut relatii economice, comerciale si de cooperare se limita in interiorul blocului sovietic. Acestea au crescut treptat ajungand la 152 in anul 1980, scazand la 142 in 1989.

Situatia anului 1988 arata foarte clar pana unde s-a putut ajunge in materie de planificare gresita a comertului exterior. Astfel, importurile au fost puternic restrictionate, situandu-se la doar 72,24% din valoarea importurilor din 1981 si la doar 67,08% din valoarea exporturilor din acel an. O asemenea situatie, total anormala, se reflecta in tara prin numeroasele lipsuri, atat ale productiei autohtone ce erau dirijate cu prioritate la export, cat si a produselor straine, ce constituiau o adevarata "rara avis". Astfel dintr-o tara cu o economie preponderent agrara care avea nevoie de masive importuri de masini si utilaje industriale precum si de alte marfuri industriale (categorii ce detin 48,5% din totalul importurilor in 1950), Romania devine un puternic exportator de astfel de marfuri ce detineau, in 1989, 47,36% din totalul exporturilor (fata de doar 5,5% in 1950).

Orientarea fluxurilor de import-export in anii 1989 si 1991

In adancirea analizei, se poate preciza ca, pe decenii, situatia s-a prezentat astfel:

1950 - 1960 si 1960 - 1970 - comertul mondial a crescut, in deosebi datorita cresterii volumului fizic;

1970 - 1980 - influenta cea mai puternica a avut-o cresterea preturilor.

Evenimentele din decembrie 1989 au declansat procesul abolirii sistemului monopolist statal, de comanda, deschizand perspectivele promovarii unei politici bazate pe un sistem social, politic si economic profund democratic, care ofera conditii pentru asigurarea unui standard de viata, la nivelul civilizatiei europene, Romania fiind o tara europeana. Deschiderea economica survenita in evolutia Romaniei in urma schimbarilor de regim politic de dupa decembrie 1989 a produs, dupa cum era si normal, profunde schimbari in dinamica, volumul, structura si destinatia comertului exterior al Romaniei.

Evolutia comertului romanesc dupa 1990

Incepand din 1990 pana in prezent, Romania parcurge un proces de tranzitie de o deosebita amploare si profunzime. Comertul romanesc se afla intr-o perioada de transformari, nu intotdeauna pozitive, care i-au modificat trasaturile. Printre cele pozitive se pot mentiona: aparitia si extinderea proprietatii private, prezenta unor mari firme straine, imbunatatirea tehnologiilor comerciale, dezvoltarea unor metode moderne de vanzare etc. Intre cele negative, se pot include: lipsa unui cadru legislativ corespunzator si neaplicarea normelor existente, pregatirea deficitara a intreprinzatorilor din domeniu si a personalului angajat, dezvoltarea haotica a sectorului etc.

Intrarea in tara noastra a unor mari grupuri comerciale dovedesc atractivitatea pietei romanesti. In plus, acestea au reprezentat modele pentru intreprinzatorii romani.

In Romania, comertul interior marcheaza in aceasta perioada schimbari calitative radicale, in sensul modernizarii actelor de schimb, agentilor si mijloacelor de comert, vechile forme predominante de schimb fiind substituite treptat de forme moderne, potrivit conceptului de dezvoltare durabila si globalizare.

Integrarea economiei romanesti pe piata continental-europeana va conduce la cresterea dependentei nationale fata de marfurile si capitalurile externe, de marile centre industriale si financiare europene, racordarea acesteia la sursele de mijloace de productie si de capital extern sporind, totodata, dimensiunile fluxurilor de valori materiale interne-externe.

Toate aceste obiective se inscriu intr-un proces amplu si complex de perfectionari, de modificari ale fizionomiei structurilor comerciale, proces ce continua si in prezent si se afla in diferite faze de derulare de la o tara la alta, in efortul de adaptare cat mai deplina la noile cerinte ale pietei, de crestere a eficientei de ansamblu. Realizarea obiectivelor strategice de politica comerciala este serios influentata de constrangerile mediului de afaceri, manifestate in prezent, si probabil si in viitor, in tara noastra. Influenta unor asemenea constrangeri va fi insa diminuata pe masura functionarii mecanismelor prevazute in programele sectoriale de dezvoltare economica si mai ales pe masura functionarii economiei ca atare si a adancirii procesului de globalizare.

Comertul cu amanuntul a cunoscut, dupa anul 1989, profunde mutatii care au dus la schimbari in ceea ce priveste numarul si profilul unitatilor comerciale, metodele de vanzare, metodele de management, design-ul magazinelor etc. Din pacate, nu toate aceste mutatii au fost benefice. Insa, probabil cea mai importanta schimbare a fost introducerea proprietatii private si in acest sector, fapt care a dat intreprinzatorilor posibilitatea unei initiative largite.

Inca de la inceputul perioadei de tranzitie politicile comerciale ale Romaniei au fost orientate in doua directii opuse: liberalizarea tranzactiilor internationale (la inceputul anilor 90) prin eliminarea monopolului de stat, respectiv o intensificare a restrictiilor (in principal in perioada 1994 - 1996) pentru a controla deficitul comercial. Din punct de vedere structural, comertul exterior este caracterizat prin existenta atat a activitatilor intensive in forta de munca, cat si a celor care prezinta un grad ridicat de prelucrare. Forta de munca ieftina existenta in economia Romaniei a creat un anumit avantaj comparativ pentru produsele interne, in special pentru cele din industria usoara, prelucrarea lemnului si incaltamintei. Activitatile intensive in capital sunt rezultatul structurii industriale a economiei socialiste, in care ponderea combinatelor siderurgice si metalurgice era considerabila. Intensitatea energetica reprezinta o caracteristica generala a tuturor bunurilor produse in economie.

Evolutia comertului international in perioada de tranzitie

Evolutia relatiilor economice externe ale Romaniei, activitatea de comert exterior, a fost influentata si determinata hotarator de factori interni cat si de factori externi, conjuncturali, care sunt inerenti dezvoltarii economiei mondiale in general. Au avut loc modificari majore ca volum, structura si orientare geografica a schimburilor comerciale. S-au pierdut piete de desfacere si s-au structurat noi curente de schimburi.

Factorii interni care au produs efectele cele mai puternice asupra comertului exterior, sunt legati, in special, de:

a)     - lichidarea monopolului de stat asupra comertului exterior si inlocuirea sa cu o legislatie coerenta, dinamica, de natura sa promoveze comertul romanesc in general;

- cresterea numarului agentilor economici cu activitate de comert exterior si diversificarea tipurilor de organizare a acestora;

- liberalizarea exportului si importului;

- reducerea sau suspendarea stimulentelor si subsidiilor la export;

- modificarea frecventa a nivelurilor taxelor vamale la import, a accizelor si a modului de aplicare a TVA si a altor impozite;- accesul discriminatoriu la fonduri valutare;

- rigiditatea bancilor in relatiile cu agentii economici ce desfasoara activitati de comert exterior si, mai ales, disparitia BANCOREX;

- interventia politica brutala in activitatea de comert exterior.

b) Restructurarea economiei nationale, proces ce a condus, prin scaderea productiei, si la scaderea cantitativa majora a exporturilor, si care a fost determinat de existenta dezechilibrelor structurale, utilizarea de tehnologii energofage, lipsa unui management propriu economiei de piata (reducerea activitatii economice in sectoarele cu pondere la export, ritmul lent al restructurarii, retehnologizarii si privatizarii, investitii reduse pentru crearea de noi produse sau imbunatatirea celor existente, astfel

incat sa corespunda exigentelor pietei externe, lipsa de experienta a producatorilor cu activitate de export si, in acest context, o valorificare necorespunzatoare a marfurilor pe pietele internationale, o oferta de export insuficient de diversificata si de o calitate care nu este in totalitate adaptata la cerintele pietelor externe).La aceasta se adauga reducerea calitativa si cantitativa a pietelor pentru exporturile romanesti de produse si mai ales pentru exporturile complexe.

Printre factorii externi, mentionam:

- dezintegrarea CAER care a antrenat reducerea drastica a exportului si importului;

- dezmembrarea fostului URSS, aparitia de noi state si procesul de tranzitie al tarilor Central si Est Europene;

- conflictul din Golf si embargoul si atacul asupra Irakului, partener comercial independent al Romaniei

- starea conflictuala din tarile fostei Iugoslavii, intreruperea traficului pe Dunare si embargoul impus de Natiunile Unite;

- tendinta puternica de integrare sau asociere a unor tari din zona, uneori chiar surprinzatoare.

   Dea-a lungul perioadei de tranzitie, politicile adoptate pentru ajustarea schimburilor comerciale internationale au avut ca obiectiv diversificarea geografica a comertului si restructurarea sectoriala, pe ramuri ale industriei, a bunurilor si serviciilor comercializate. Primul obiectiv s-a putut realiza fara dificultati majore, exporturile Romaniei fiind deja orientate intr-o masura apreciabila, inca din perioada socialista, catre pietele vestice. Schimbarea structurii bunurilor exportate a fost insa mult mai dificila deoarece aceasta este conditionata de viteza de restructurare a activitatii economice de ansamblu, in special in ceea ce priveste exporturile. Dupa aproape zece ani de transformari economice, comertul international al Romaniei poate fi caracterizat prin urmatoarele elemente:

i) cresterea continua a proportiei comertului international in PIB

            Fata de nivelul existent la inceputul perioadei de tranzitie, volumul comercializat prin schimburile internationale (exporturi - E, respectiv importuri - M) a inregistrat o tendinta crescatoare de-a lungul timpului, ponderea sa in Produsul Intern Brut crescand de la 40.21% in 1990 la 61% in 1998 (Figura 1). Aceasta tendinta este rezultatul direct al politicilor de liberalizare a comertului exterior, al caror obiectiv a fost deschiderea economiei Romanesti catre pietele mondiale. In acelasi timp insa, ponderea crescatoare a schimburilor comerciale in PIB este in egala masura consecinta declinului inregistrat de Produsul Intern al Romaniei in termeni reali. In plus, rata de crestere a importurilor este in permanenta superioara celei aferente volumului de exporturi. Politicile de liberalizare a comertului exterior au favorizat asadar afluxul de marfuri din exterior, in timp ce cantitatea de bunuri exportata a ramas la un nivel destul de scazut.   .

ii) un nivel relativ constant al tranzactiilor comerciale

            Cresterea ponderii pe care comertul exterior o are in PIB este insotita, in ultimii trei ani, de o stabilizare relativa a volumului tranzactiilor, care se situeaza in jurul valorii de US $ 20000 milioane anual (Figura 2).

Reorientarea geografica a comertului exterior

Reorientarea comertului exterior dupa dezmembrarea acordului CAER, catre noi piete a fost facilitata, in cazul Romaniei de relativa independenta a economiei de comertul cu Rusia, o proportie semnificativa a exporturilor fiind directionata, inca din perioada socialista, catre partenerii occidentali. Romania detinea asadar, la inceputul tranzitiei, un avantaj comparativ din punct de vedere  al structurii geografice a schimburilor comerciale internationale. Din pacate, acest avantaj a fost partial pierdut ulterior datorita urmatorilor doi factori:

Adaptarea lenta a regulilor de comert exterior la noile conditii: liberalizarea schimburilor externe si deschiderea implicita a economiei a modificat complet aceste reguli, in special in ceea ce priveste nivelul de pret si calitatea bunurilor exportate. In perioada socialista, pretul intern al exporturilor era determinat in functie de reguli specifice. Pe de alta parte, deschiderea economica a indus o expunere a firmelor interne la competitia internationala, care a produs un soc de proportii ce a afectat toate activitatile din economie. Fiind constransa doar de oferta in socialism, economia a fost confruntata pentru prima data cu elementele cererii pietei. Ajustarea frontierei posibilitatilor de productie la noile conditii necesita o oarecare perioada de timp, reactia ofertei fiind asadar decalata temporal fata de impulsurile provenind din partea cererii. In acelasi timp, liberalizarea preturilor produselor interne a determinat un declin corespunzator al cererii din exterior.

Competitia din partea celorlalte tari apartinand fostului regim socialist, care si-au reorientat schimburile comerciale catre parteneri din vest. O parte din acesti concurenti si-au restructurat activitatile economice mult mai rapid, ceea ce a facut ca Romania sa piarda o parte din pietele occidentale traditionale (mai ales intre 1990 si 1992). Astfel, in 1996 Romania ocupa locul cinci in ceea ce priveste cantitatile exportate in Uniunea Europeana, dupa Polonia, Slovenia, Ungaria si Cehia.

Evolutia schimburilor comerciale ale Romaniei pe zone geografice in perioada 1993-2003

Europa se situeaza pe primul loc in comertul exterior al Romaniei. Sunt semnificative unele restructurari in structura fluxurilor comerciale pe principalele piete. S-a inregistrat o crestere a ponderii exportului si importului cu tarile UE, in detrimentul tarilor din Europa Centrala si de Est. Schimburile comerciale ale Romaniei cu tarile Africii si Orientului Mijlociu au marcat o crestere la nivelul anului 1997, urmand o scadere in anul 1999, si o crestere in anul 2002 la 914,60 mil. dolari. Exportul romanesc in relatia cu Asia-Oceania a cunoscut o regresie incepand cu anul 1993, ajungand in anul 2002 la acelasi nivel cu anul 1993 si iarasi o scadere la nivelul anului 2003.

In aceasta perioada, exportul romanesc catre zona America a inregistrat o crestere de la nivelul de 201,5 mil dolari in 1993, la 521,93 mil. dolari in 1998 si 751,72 mil. dolari in 2002.

Analiza evolutiei comertului interior al Romaniei

Analiza evolutiei activitatilor comerciale este determinata de cererea cantitativa de marfuri si servicii la care se adauga consumatorii potentiali. Dependenta cererii fata de oferta poate fi cunoscuta daca avem in vedere cauzele principale care determina variatia atat a cererii cat si ofertei, si anume: PIB-ul, investitiile, populatia ocupata etc. Astfel evolutia variabilelor independente ce caracterizeaza economia nationala este exprimata sintetic in dinamica si structura produsului intern brut din comert - ce reprezinta echivalentul venitului anual de care dispune statul respectiv - a populatiei ocupate din comert, precum si a investitiilor din aceeasi ramura de activitate.

Conform Tabelului nr. 1, evolutia PIB-ului din comert, in perioada 1995-2003, a inregistrat o tendinta usor crescatoare (exceptie anii 2002 si 2003), cu o medie anuala de 4,37 miliarde USD, ceea ce indica o crestere economica destul de modesta. Nivelul si dinamica volumului comertului depind in cea mai mare parte de PIB, de valoarea adaugata bruta si de procesul de privatizare al economiei.

Analiza evolutiei si structurii principalilor indicatori din comert (1995-2001)

Comertul reprezinta unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei si constituie un element "cheie" al modelului socio-economic, jucand un rol major in schemele socio-culturale, stilul de viata si amenajarea teritoriala a unei tari.Performantele acestui sector se reflecta foarte bine in gama si varietatea de produse si servicii existente pe pietele romanesti. Acestea se materializeaza prin:

. Existenta unei foarte mare diversitati de marfuri, cuantificate printr-o paleta de preturi accesibile pentru majoritatea categoriilor de populatie ;

. Imbunatatirea calitatii vietii, mai ales in zonele unde posibilitatile de cumparare sunt esentiale pentru desfasurarea activitatii umane ;

. Respectarea normelor de mediu, de etica si sociale acceptabile vizavi de produsele si serviciile comercializate.

Comercializarea produselor si serviciilor de piata este reglementata in Romania in principal de :

. O.G. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, aprobata prin Legea 650/2002 (M.O.424/2000);

. H.G. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata (M.O. 235/2003);

. H.G. 348/2004 privind exercitarea comertului cu produse si servicii de piata in unele zone publice.(M.O.269/2004)

. H.G.1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vanzare cu amanuntul cu suprafata mare si definirea tipologiei structurilor de vanzare (M.O.854/2004);

Aparitia si evolutia marilor lanturi de magazine in Romania

In comertul din Romania au avut loc importante modificari structurale, prin dezvoltarea de noi structuri logistice adaptate la cerintele actuale ale pietei si s-au implementat si dezvoltat noi tehnici de marketing. Atat dimensiunile pietei (a doua ca marime in Europa Centrala si de Est, dupa

Polonia) cat si cresterea puterii de cumparare a populatiei au constituit premisele principale pentru patrunderea lanturilor comerciale straine pe piata romaneasca. Astfel daca buticul a fost prima forma de comert in economia de piata in Romania anilor '90 , astazi piata de retail include: supermarketuri ,hypermarketuri, magazine de tip cash & carry ,mall-uri, chiar centre comerciale specializate, cum sunt cele de bricolaj. Aceasta a influentat printre altele reducerea numarului chioscurilor si a magazinelor de tip mixt.

Tot mai multe companii de renume international sunt interesate de potentialul pietei din Romania. Comerciantii cu amanuntul din Germania si Austria au beneficiat de avantajul apropierii de pietele est - europene si au intrat primii pe piata, dobandind un avantaj temporar fata de alti competitori. Alte retele internationale din Belgia, Anglia si Franta au inceput sau intentioneaza sa investeasca in Romania.

Romania dispune de un potential important pentru expansiunea marilor distribuitori , si piata nu va fi saturata mai devreme de patru sau cinci ani, apreciaza analistii in domeniu. Potrivit declaratiilor acestora, romanii isi fac in numar tot mai mare cumparaturile in hipermarketuri si cheltuiesc de fiecare data cate 40 -50 euro in medie , adica o suma comparabila cu cea inregistrata in tarile UE. Deja vanzarile marilor distribuitori au reprezentat in anul 2003 o cota de 20% din

piata iar in anul 2004 , la nivel national supermarketurile au revendicat 12% din cheltuielile populatiei pentru bunuri de larg consum .

Marile grupuri straine au investit, in 2006, aproape 700 milioane euro in deschiderea de magazine de tipul cash&carry, super sau hyper marketuri, suma care reprezinta a saptea parte din investitiile straine directe si urmeaza cursul unei amplificari a consumului populatiei, sustinute si de credite, se arata intr-o analiza intocmita de NewsIn. Retelele mari s-au extins in 2006 in teritoriul Romaniei, dar si-au marit prezenta si in Capitala, cucerind cartiere noi. Investitiile de aproape 700 milioane euro reprezinta 14,28% din totalul investitiilor straine directe de 4,9 miliarde euro, potrivit datelor afisate de banca centrala pentru luna octombrie. Explozia investitiilor marilor lanturi de magazine poate fi atribuita si unei mariri a consumului populatiei, care a crescut, in primele noua luni ale anului 2006, cu 12% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana suma de 180,42 miliarde lei (aproximativ 51 miliarde euro). in esenta, consumul populatiei reprezinta, in primele noua luni din 2006, mai bine de doua treimi (78,59%) din produsul intern brut (PIB) al Romanie, iar statisticile trimestrului III indicau o tendinta de crestere.

In anul 2004, in Romania functionau cinci hypermarketuri, 80 de supermarketuri si 30 de magazine de tip discount.Cei mai importanti jucatori de pe piata erau Carrefour, cu patru hypermarketuri si cu vanzari nete in 2004 de 222 milioane de euro, Rewe cu 15 supermarketuri Billa si patru magazine XXL Mega Discount, Metro cu 21 de magazine cash and carry si vanzari nete, anul trecut, de 1,039 miliarde de euro.De asemenea, Metro mai detine si sapte magazine de bricolaj Praktiker, care au inregistrat anul trecut vanzari de 62 milioane de euro.

Studii de caz:

Cea mai puternica dezvoltare pe segmentul cash&carry a avut-o grupul Metro , care a intrat pe piata la inceputul anului 1996 si detine in prezent 21 magazine. Fiecare magazin Metro reprezinta o investitie de circa 15 milioane de euro, pe o suprafata de vanzare intre 6.500 si 10.000 de metri patrati si aproximativ 350 de angajati per magazin. In anul 2004 lantul Metro cash & carry a inregistrat o cifra de afaceri de 800 milioane euro , fiind a doua companie ca marime ,dupa acest criteriu , din Romania. Metro detine doua magazine in Brasov si alte 12 magazine in tara, astfel : Timisoara, Cluj, Constanta, Bacau, Iasi, Craiova, Baia Mare, Galati, Ploiesti, Oradea, Sibiu, Suceava, Pitesti, Tg. Mures si ultimul deschis la Constanta.

Concurentul direct al lui Metro , compania germana Fegro Selgros - prezenta pe piata romaneasca din iunie 2001 cu un magazin la Brasov, iar strategia de dezvoltare a firmei in Romania prevede construirea a inca 14 astfel de magazine. Investitia de la Brasov se ridica la 32 de milioane de marci germane. Cele 32 de milioane de marci au fost destinate construirii unui magazin Selgros Cash & Carry si a unei galerii comerciale unde micii investitori isi pot expune produsele. In magazin, care are o suprafata de 10.000 de metri patrati, sunt expuse spre vanzare circa 22.000 de produse alimentare si nealimentare. Accesul se face pe baza de legitimatie eliberata de Selgros. Clientii mai au la dispozitie un bancomat si pot beneficia si de servicii bancare. De asemenea, in fata magazinului a fost amenajata o parcare moderna. Ca noutate, Selgros Cash & Carry Romania a organizat si galeria comerciala 'Corona' pe care o pune la dispozitia micilor intreprinzatori si a firmelor de servicii. Selgros Romania are sediul central la Brasov, urmand ca administratia centrala a firmei sa numere aproximativ 100 - 150 de angajati. Prin inaugurarea magazinului de la Brasov, aproximativ 400 de persoane isi vor gasi un loc de munca. Strein Rudiger a precizat ca firma germana intentioneaza sa mai deschida in Romania inca 14 magazine. Cel de-al doilea magazin Selgros Cash & Carry va fi deschis, la inceputul anului 2002, la Bucuresti. Firma Selgros isi propune sa ofere in final aproximativ 6.000 de locuri de munca. Selgros a inceput sa faca cercetarea de piata in Romania la sfarsitul anului 1998 si intre timp a achizitionat patru terenuri pentru magazine: doua in Bucuresti, unul in Galati si unul in Brasov. Actionarii firmei Fegro Selgros sunt Rewe Zentral AG din Kln si Otto Versand din Hamburg. Cei doi parteneri au inregistrat, in ultimul an, separat, un volum al vanzarilor de peste 100 de miliarde de marci germane. Compania are peste 30 de magazine Selgros Cash&Carry in Germania si a mai deschis alte sase in Polonia. Firma germana Rewe a preluat recent si grupul austriac Billa care avea la sfarsitul anului 2001 in Romania noua supermarketuri cu acelasi nume, din care trei sunt in Bucuresti doua in Timisoara si cate unul la Arad,Constanta, Craiova si Ploiesti.In anul 2005 s-a deschis noul magazin Selgros din Oradea devenind al 8-lea magazin din retea. Pe termen lung se are in vedere deschiderea unui numar de 15 magazine Selgros in Romania. Pentru anul 2004 compania estimeaza o cifra de afaceri care va depasii cu siguranta 9000 miliarde lei .

Pentru segmentul hypermarketuri reprezentative sunt cele doua grupuri franceze: Cora si Carrefour.

Carrefour a patruns pe piata romaneasca in anul 2001 cu hypermarketul din comuna Chiajna. Suprafata primului centru Carrefour din Romania este de 10.000 metri patrati , iar valoarea totala a investitiei s-a ridicat la 75 milioane de euro. Gama de produse numara 55.000 de articole.Carrefour este cel mai mare jucator European si detine 9,9% din cifra de afaceri a primilor 30 de retaileri, conform estimarilor IGD. Pe plan European, Carrefour are o cota de piata de 2,9% din totalul pietei de retail si 4,8% din piata de retail cu bunuri de larg consum. In Bucuresti la inceputul anului 2004 grupul francez detine trei magazine in urmatoarele locatii, in ordinea deschiderii : Voluntari, cartierul Militari, centrul comercial Orhideea- Grozavesti. In primele 9 luni din anul 2004 Carrefour Romania a inregistrat o cifra de afaceri de 81.7 milioane de euro. In anul 2004 Carrefour a deschis un nou magazin in Colentina, precum si primul magazin in provincie, la Brasov. Investitia din Brasov s-a ridicat la 20 mil.euro si ofera clientilor sai peste 50 de mii de produse. Carrefour Brasov, al patrulea magazin din reteaua Carrefour in Romania, se desfasoara pe o suprafata de vanzare de opt mii metrii patrati, cu 54 case de marcat si o galerie comerciala care reuneste 19 spatii comerciale, cu magazine, restaurante si cafenele. Pe termen lung ,in tara grupul francez are in vedere deschiderea a aproximativ 20 de hipermarketuri ,cate doua noi pe an tinta urmand sa o reprezinte orasele cu peste 300.000 de locuitori. Investitia totala urmeaza sa se ridice la aproximativ 500 milioane de euro. Pentru cele trei magazine din Bucuresti s-au investit aproximativ 100 milioane de euro .( sursa Revista de Comert si Industrie nr.63/ noiembrie 2004).

Cora concurentul direct al grupului Carrefour , a patruns pe piata incepand cu luna septembrie 2003, localizat in zona Granitul Pantelimon ."Cora Granitul'' este rezultatul unei investitii de 500 de milioane de euro, pentru deschiderea a 14 magazine in toata tara pana in 2010. Hypermarketul are o suprafata totala de 40.000 de metri patrati . In anul 2003 Romania Hipermarche a inregistrat o cifra de afaceri de 1.200 miliarde lei (aproximativ 32 milioane euro ).

Pentru segmentul centre comerciale, compania turca Anchor Mall Group , divizie a grupului FIBA a deschis in Romania in anul 2000 un shopping center -Bucuresti Mall .Complexul are o suprafata totala de 50.000 de metri patrati si cuprinde 120 de magazine.

Al doilea mall din Bucuresti si al patrulea din tara, Plaza Romania s-a deschis la 27 octombrie 2004, valoarea totala a fondurilor alocate pentru acest proiect ridicandu-se la circa 45 milioane de euro . Conform studiilor realizate de proprietar, cele doua centre comerciale se adreseaza in mod special locuitorilor dintr-o raza de cativa kilometri in jurul fiecarei locatii, acestia constituind clientii fideli. Plaza Romania este situat in zona pasajului Lujerului, intr-o zona cu peste 500.000 de locuitori si are o suprafata de 104.000m. Mall-ul contine aproximativ 150 de magazine, printre firmele care au inchiriat cele mai mari suprafete numarandu-se supermarketul Gima - 6.000 metri patrati, Movieplex Cinema - 6.000 metri patrati, Amusement Center - 3.000 metri patrati, Diverta - 3.000 metri patrati, Altex - 2.000 metri patrati, Zara - 2.000 metri patrati si Athlete's Foot - 1.000 metri patrati. Anchor Grup este divizia de centre comerciale a grupului turc FIBA, din care mai fac parte Finans Leasing SA, Gimrom Holding SA (Gima Supermarkets) si Finansbank Romania SA. Investitiile totale realizate pana in prezent de grupul FIBA in Romania se ridica la 283 de milioane de dolari. ( sursa: Progressive Magazine Newsletter).

Internet-ul ca mediu de afaceri

Dezvoltarea din ultimii ani a Internetului a condus la aparitia unor noi domenii de activitate grupate in mod generic sub numele de 'dot.com industry'. Aceasta grupeaza toate activitatile legate intr-o forma sau alta de Internet, de la furnizorii de semnal si echipamente de comunicatie si terminand cu creatorii de software si aplicatii destinate acestei piete.
  Explozia Internet-ului in domeniul afacerilor a survenit intr-un moment in care globalizarea a devenit una din trasaturile economiei mondiale. Nevoia de comunicare rapida si ieftina a condus la transformarea unui domeniu preponderent universitar intr-unul de afaceri in decursul a doar cativa ani, numarul utilizatorilor crescand exponential. Aparitia comertului electronic a insufletit si mai mult activitatea economica din retea, astfel incat Internetul a devenit practic o unealta absolut necesara oricarei activitati umane.

Aparitia comertului prin Internet a creat oportunitati, dar si perspective comerciale imense. Conceptul de comert electronic acopera realizarea, prin intermediul Internetului, a celor trei etape principale, respectiv: etapa de reclama si cautare, etapa de contractare si plata si etapa de livrare.

Incurajarea extinderii si utilizarii e-comertului de catre comerciantii organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale cu atributii si responsabilitati in domeniu, trebuie sa abordeze o serie intreaga de aspecte de natura tehnica, financiara, juridica, economica cum ar fi: accesul si conexiunea la retelele informationale; criptarea; securitatea platilor; impozitarea;certificarea si autentificarea; confidentialitatea; protectia proprietatii intelectuale; fraudele si protectia consumatorului; accesul la telecomunicatii; protectia concurentei. Raspandirea infrastructurii ITC, cel putin la nivelurile de baza, nu prezinta diferente importante la nivel regional. Diferentele (daca sunt) se pot observa la nivel de natura a aplicatiei, precum si ca volum de activitati intreprinse on-line. Chiar si regiunile, precum si sectoarele avansate din acest punct de vedere, difera in intensitatea si complexitatea cu care folosesc departamentele ITC pentru sustinerea proceselor de e-commerce.Trecerea la Societatea Informationala a fost unul dintre obiectivele strategice majore ale Guvernului Romaniei pentru perioada 2001-2006 si una dintre conditiile de preaderare la Uniunea Europeana.

Noua economie sau economia digitala, rezultanta a interactiunii dintre calculatorul personal, telecomunicatii, Internet si electronica, se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi cu totul deosebite de economia traditionala. In primul rand, este vorba de crearea unui nou model de afaceri (e-business, e-commerce, ebanking etc.) in care intra si Internetul, ce schimba radical eficienta acestora, in sensul reducerii costurilor, inclusiv a celor tranzactionale, pe baza relatiei afacere/afacere (B2B), afacere/cumparator (B2C), afacere/angajat (B2E), afacere/guvern (B2G), guvern/afacere (G2B)etc.In ultimii ani este evidenta o evolutie puternica in favoarea e-comertului. In anul 2003 ecomertul global a constituit 3,9 trln. USD.

Desi aflata inca la inceput, piata de comert electronic din Romania realizeaza deja tranzactii in valoare de cateva milioane de Euro pe luna dar potentialul este foarte mare. Bancile au eliminat restrictiile pentru tranzactionarea pe Internet iar numarul celor care au implementat 3D Secure - cel mai inalt standard de securizare a tranzactiilor pe Internet - a ajuns la opt (BCR, BRD, Raiffeisen Bank, HVB-Tiriac, CEC, Alpha Bank, Romexterra Bank si Banca Transilvania - in curs de configurare).
Posesorii de card pot tranzactiona pe Internet nesecurizat sau prin intermediul 3D Secure. In prezent, cardurile activate in sistemul 3D Secure sunt in jur de 4.000 iar volumul de tranzactionare a depasit 10.000 de tranzactii pe luna. In conformitate cu statisticile RomCard, media unei tranzactii pe Internet cu un card emis in moneda locala este de 160 RON, in vreme ce pe cardurile emise in strainatate, in functie de valuta in care au fost emise, se inregistreaza 180 USD si 210 EUR.
Valoarea totala a tranzactiilor de comert electronic procesate de catre RomCard in primele noua luni din 2006 s-a ridicat la 7,3 milioane RON, 3,2 milioane USD si 1,2 milioane Euro. De asemenea, in piata sunt operationale mai multe companii cu rol de integrator de servicii pentru cei care isi doresc sa vanda si in mediul virtual iar lista magazinelor virtuale din Romania creste intr-un ritm de 20-30 pe luna. In ultimul an, companii cu mare impact la public - precum lantul de magazine Altex si companiile de telefonie mobila Vodafone si Orange - si-au transformat site-urile proprii in magazine virtuale, deschise pentru plata prin card bancar. Mai mult, in piata sunt create conditiile ca din 2007 sa asistam la efectuarea primelor tranzactii de mobile commerce in Romania care au la baza contul de card bancar.

Studiul referitor la piata comertului electronic in Romania, comandat MCTI unui grup de analisti, arata ca in primele 10 luni din acest an, prin magazinele virtuale din Romania s-au realizat aproximativ 69.000 de tranzactii in valoare de peste 5,8 milioane euro. In vederea realizarii acestui studiu au fost analizate 1.460 de site-uri, din care 620 de site-uri ale sectorului de turism si alte 840 din celelalte sectoare de activitate: de la IT&C, flori, articole pentru copii, incaltaminte, imbracaminte, accesorii auto, arta, farmaceutice, bijuterii, articole sportive, jucarii, muzica si carte, si pana la asigurari si servicii financiare. Dintre acestea, doar 84 de magazine virtuale permit plata online prin card bancar utilizand 3D Secure (Visa sau MasterCard), cel mai ridicat standard actual in materie de securitate a tranzactiilor pe Internet. O serie de alte 100 de site-uri folosesc procesatori externi.
Strategie nationala pentru comertul electronic din Romania

Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a comandat un studiu legat de prezentul si viitorul pietei de comert electronic din Romania, studiu ce va fi efectuat de catre un grup de analisti cu experienta in piata de e-commerce si care va servi ca punct de plecare pentru initierea si sustinerea unor proiecte in scopul dezvoltarii pietei de comert electronic din Romania, se arata intr-un comunicat de presa citat de www.SMARTfinancial.ro.

'Pornind de la acest studiu, MCTI va elabora o strategie guvernamentala care are menirea de a accelera dezvoltarea acestui sector. De asemenea, vom elabora o serie de strategii sectoriale in colaborare cu alte institutii publice. In baza studiului, ministerul poate identifica noi proiecte cu finantari internationale. In acest moment, volumul de tranzactionare a depasit 10.000 de tranzactii pe luna, iar numarul cardurilor activate in sistemul 3D Secure este de aproximativ 4.000', a declarat Zsolt Nagy, Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

Legislatie romana relevanta pentru comertul electronic

Legea comertului electronic nr. 365/2002

Hotarirea Guvernului  nr. 1308 din 11/20/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii 365/2002 privind comertul electronic

Legea  51/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta

Legea semnaturii electronice -  429 / 2001

Norme tehnice si metodologice din 13 decembrie 2001 pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana impune anumite rigori societatilor implicate in aceasta sfera de activitate deoarece integrarea presupune o serie de provocari si de oportunitati carora trebuie sa le faca fata. impunand comerciantilor cunoasterea si aplicarea legislatiei si procedurilor referitoare la aspectele esentiale care le ghideaza activitatea , respectiv :

infiintare si autorizarea functionarii; asumarea raspunderii in indeplinirea conditiilor impuse de normele sanitare, sanitar veterinare, de protectie a mediului, PSI si protectia muncii; ( legislatia privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent )

practici comerciale ( vanzari cu pret redus , vanzari la distanta , vanzari directe , loteria publicitara , vanzare cu prime , vanzare fortata, vanzare conditionata s.a) ca instrumente fundamentale pentru comercializarea produselor si serviciilor cu rol decisiv si in dezvoltarea schimburilor transfrontaliere ;(legislatia in domeniul comercializarii produselor si serviciilor de piata )

localizarea activitatii - efectuarea comertului in structuri de vanzare (magazine , supermagazine , hipermagazine , centre comerciale), in zone publice (piete , pietele de gros, targuri , pasaje publice), in afara spatiilor comerciale, prin contracte la distanta, vanzari directe ;(legislatia in domeniul comercializarii produselor si serviciilor de piata , comertul in zone publice , implantarea structurilor de vanzare cu suprafata mare , legislatia elaborata de ANPC privind contractele la distanta si vanzarile directe)

protectia si informarea consumatorilor - etichetarea produselor alimentare, textile, jucarii, detergenti, produse de intretinere si produse de curatat, bauturi alcoolice distilate s.a., indicarea preturilor produselor oferite consumatorilor spre vanzare, afisarea orarului de functionare, indicarea

cantitatii; (legislatia in domeniul protectiei consumatorului care interzice comercializarea de produse sau prestarea de servicii care pot pune in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor, produsele se pot comercializa numai in cadrul termenului de valabilitate si este interzisa comercializarea produselor falsificate si contrafacute; respectarea legislatiei care apara interesele economice ale consumatorilor )

obligatiile ce le revin in comercializarea unor produse (produse de folosinta indelungata, alcool, tigari, produse cosmetice, produse second hand, ape minerale, paine, frigidere, masini de spalat, materiale de constructii s.a) ;actionarea cu deplina raspundere si cunostinte de baza referitoare la cerintelelegale aplicabile pentru a introduce pe piata numai produse sigure pentru sanatatea si siguranta consumatorilor;( legislatia privind securitatea generala a produselor, securitatea alimentara, securitatea utilizatorilor de jucarii, cerintelor referitoare la etichetarea energeticapentru introducerea pe piata a unor produse );

publicitate - forma de prezentare a unei activitati comerciale care trebuie

sa fie decenta, corecta si sa fie elaborata in spiritul responsabilitatii sociale; sa

respecte regulile referitoare la publicitatea inselatoare si publicitate

comparativa;

concurenta - combaterea concurentei neloiale, protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite ;

fiscalitate - accize , TVA , impozit pe profit , utilizarea caselor de marcat,perisabilitati;

Concluzii

Desi comertul nostru interior se confrunta cu multe probleme, este de asteptat ca in perioada urmatoare, aceasta activitate sa cunoasca mutatii pozitive apreciabile, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ, circumscriindu-se in optiunea politica fundamentala a integrarii Romaniei in circuitul economic european si mondial. O asemenea mutatie presupune, inainte de toate, orientarea, prin strategii si politici adecvate, a intregii activitati comerciale spre integrarea pietei romanesti in piata interna unica europeana, de aici decurgand o serie de obiective strategice si de politica comerciala ce vor viza, in principal, asigurarea protectiei consumatorilor, protectia climatului concurential si garantii impotriva concurentei neloiale, respectarea uzantelor comerciale si alinierea la normele de standardizare ale Uniunii Europene. Agentii economici romani trebuie sa manifeste o mai mare receptivitate si agresivitate pentru atragerea partenerilor din Uniunea Europeana prin dezvoltarea in Romania a unui mediu de afaceri cat mai atractiv, specific unei economiii de piata functionale care sa se poata adapta rapid la mutatiile economiei globale.

Romania trebuie sa participe mai activ la economia internationala prin asigurarea unor legaturi solide intre diversele sectoare de activitate si printr-o mai buna cooperare intre cetateni si firmele din sectorul particular. Accentul trebuie insa pus pe armonizarea politicii fiscale cu acele obiective, care uneori intra in conflict cu aceasta, cum sunt stabilitatea, dezvoltarea si o mai corecta alocare a resurselor.

Bibliografie :

v      Comertul romanesc in fata provocarilor secolului XXI  - Lect.univ.drd. C. Vasiliu, Lect.univ.drd. M. Felea- Ed. ASE,2003

v      Comertul exterior si politica comerciala a Romaniei in perioada de treanzitie la economia de piata : strategii de dezvoltare  - Suta Nicolae, coord. Dragan Gabriela- Ed. Economica, Bucuresti,2002

v    Politici comerciale si de mediu ale Romaniei  - Prof.univ.dr. Ioan Pargaru, Prof.univ.dr. Florina Bran, Lector univ.dr. Ildiko Ioan

v      Fundamentele comertului international  - Conf.univ.dr.Gabriela Dragan - Ed. ASE, 2004

v     Bazele comertului  - Prof.univ.dr. Dumitru Patriche

v    Institutul National de Statistica- www.insse.ro