Definitie, tipologie, instrumente - politica comerciala

Definitie, tipologie, instrumente - politica comerciala

Politica comerciala este partea politicii economice generale care vizeaza sfera relatiilor economice externe ale tarii.

In acceptiunea sa clasica, politica comerciala cuprinde totalitatea masurilor de ordin administrative, fiscal, bugetar si valutar, adoptate de guvern in scopul protectiei economiei nationale fata de concurenta externa si promovarii relatiilor economice cu alte state.

In cadrul acestor obiective de ordin general, politicile comerciale isi pot propune obiective specifice, in functie de situatia economic a fiecarei tari: protectia unor sectoare economice strategige, de larg interes social sau de perspectiva; promovarea exporturilor pentru realizarea importurilor necesare si a unei balante comerciale cat mai echilibrate; inbunatatirea structurii importului si exportului; orientarea relatiilor economice spre anumite tari sau grupuri de tari etc.

Scopul final al oricarei politici comerciale trebuie sa fie obtinerea castigului oferit de comertul international, respectiv o economie de munca si un aport cat mai substantial al activitatii de comert exterior la progresul economic general al tarii.

Din practica internationala se pot evidentia, trei tipuri de politica comerciala: autarhia, liberschimbismul si protectionismul. Autarhia reprezinta o stare de izolare economica fata de celelalte state, orientate spre interior a satisfacerii la orice pret a necesitatilor de consum productive si personal, ignorandu-se avantajul implicat de comertul cu alte state. Liberschimbismul reprezinta o politica a portilor deschise fata de importuri si exporturi si a fost preconizat la inceputul perioadei industrializarii de catre tarile care obtinusera pozitii concurentiale pe piata internationala. Protectionismul se fla intre cele doua tipuri extreme de politici si vizeaza protejarea anumitor sectoare ale economiei, sensibile din punct de vedere social fata de concurenta straina, aflate de dezvoltare-restructurare, sau avand perspective de crestere fiind promovat mai accentuat sau mai relaxat in functie de situatia fiecarei tari si a conjuncturii economice internationale.

Instrumentele utilizate de politica comerciala sunt: mijloace tarifare (politica tarifara); mijloace netarifare (politica netarifare); mijloace de promovare si de stimulare (politica de stimulare).

Politica tarifara si netarifara vizeaza in special importul, pe care isi propun sa-l descurajeze sau chiar sa-l opreasca, orientand consumul spre produsele indigene. Dimpotriva, politica de promovare vizeaza exportul, pe care isi propune sa-l stimuleze in cat mai mare masura. In prezent, tot mai multe state pun accentul principal nu atat pe politicile de ingradire a importului, cat pe politicile de promovare a exportului, considerandu-se ca o tara este cu atat mai prosper cu cat are capacitatea de a importa cat mai mult, dar pe seama unoe exporturi cat mai mari.

Figura 6.1Competentele politicii comerciale