Principalele efecte economice pe care le produc schimburile externe

Principalele efecte economice pe care le produc schimburile externe

Activitatea de comert exterior are drept rezultate o multitudine de efecte intre care cele mai importante sunt urmatoarele:

a)      Rentabilitatea comertului exterior

Rentabilitatea comertului exterior presupune acoperirea din veniturile realizate in urma unei activitati de export sau import a cheltuielilor ocazionate de desasurarea ei si obtinerea unor castiguri banesti sub forma diferentelor de pres favorabile. Determinarea corecta a rentabilitatii este posibila numai in conditiile in care pretul intern este comparat cu preturile externe prin intermediul unui curs care sa aiba la baza paritatea reala a puterii de cumparare a monedei nationale in raport cu cele valutare.

b)      Efectele structurale

Unele dintre efectele cele mai complexe dar si contradictotii ale comertului exterior sunt cele structurale. Astfel, prin modificarea structurii materiale a produsului social, schimburile economice internationale contribuie nemijlocit la ridicarea eficientei muncii sociale, la imbunatatirea combinarii factorilor cresterii economice: managementul antreprenorial, forta de munca, mijloacele de munca si obiectele muncii. De asemenea, aceste schimburi economice faciliteaza eforturile economiei nationale in domeniul cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice, al investitiilor si productiei. Comertul exterior si cooperarea economica internationala au o contributie insemnata la: asigurarea continua, stabila si in proportii insemnate a economiei nationale cu materii prime, energie si combustibili, utilizarea eficienta a fortei de munca, utilizarea completa, intensiva a capacitatilor de productie, modernizarea continua a productiei si cresterea nivelului tehnic si calitativ al produselor, ca premisa a sporirii competitivitatii ofertei de marfuri pe pietele externe.

Totodata, structura diferita a exportului fata de import materializeaza functia de transformare a comertului exterior si cooperarii economice internationale. Intr-adevar, pe aceasta cele are loc modificarea structurii rezultatelor procesului national de productie, o parte din produsul social creat la nivelul intregii economii nationale fiind exportata si inlocuita prin import cu alte valori de intrebuintare, ceea ce duce la diversificarea fondului de marfuri oferit pe piata interna. Prin aceste schimburi se modifica si proportia dintre disponibilul de bunuri de investitii si cel de bunuri de consum, comertul exterior influentand raportul dintre acumulare si consum, eficienta combinarii factorilor de productie si ritmul dezvoltarii economico-sociale..

In determinarea efectelor comertului exterior si ale cooperarii economice internationale asupra structurii economiei nationale, este necear sa se ia in considerare pe langa criteriul productivitatii cat mai ridicate si necesitatea dezvoltarii complexe si echilibrate a economiei nationale, valorificarea superioara a resurselor naturale si umane, conditii ale progresului durabil al oricarei economii nationale. Aceste cerinte sunt deosebit de importante mai ales pentru tarile in curs de dezvoltare, care trebuie sa abordeze problema efectelor structurale ale comertului exterior prin prisma modernizarii si eficientizarii intregii economii, indeosebi a ramurilor pentru care detin cel putin avantajul comparativ.

Se poate deci aprecia ca eficienta comertului exterior si a cooperarii economice internationale este exprimata in masura in care modificarea structurii fizice a rezultatelor reproductiei la scara nationala prin export si import potenteaza dezvoltarea economica-sociala. Economia sau pierderea de munca sociala rezultata in urma efectuarii schimbului de valori pe calea comertului exterior si cooperarii economice internationale constituie aspectul cantitativ al eficientei, dar schimbul de valori este in esenta un proces economic de ordin calitativ; economia nationala isi intregeste, pe seama importului, necesarul de valori de intrebuintare pentru consumul national productiv si individual, oferind in schimb, la export, valori de intrebuintare pe care ea le poate produce in cantitati mai mari decat cele necesare consumului intern si pentru care, in principiu, are conditii de productie favorabile.

Este indispensabil deci un proces de specializare interntionala a productiei prin care fiecare economie nationala tinde sa-si dezvolte prioritar, domenii in care manifesta competitivitate cat mai ridicata, dar cu niveluri de productivitate diferite. Specificitatea activitatii de comert exterior consta in faptul ca permite alocarea prioritara a factorilor de productie pentru producerea de marfuri care sunt reciproc echivalente in valoarea lor de schimb, dar in care se incorporeaza cantitati de munca invers proportionale cu productivitatea muncii. Aceste activitati pot fi estinse peste necesarul intern, servind ca "moneda de schimb" atat pentru "importurile necesare" cat si pentru "importurile alternative" care desi ar putea fi substituite prin productie proprie, ar implica un nivel scazut de productivitate.

Alocarea prioritara a resurselor unor activitati cu productivitate inalta este criteriul esential al optimizarii profitului specializarii internationale, care permite maximizarea avantajului national al productiei, concretizat in economia de munca sociala ce rezlta din diferenta dintre cheltuielile mai mari de munca vie si materializata, antrenata de productia autohtona a "importurile alternative" si cele mai mici aferente productiei "monedei de schimb" pentru obtinerea lor pe cale indirecta (de import). Alaturi de acest criteriu, optimizarea structurii specializarii internationale, precum si cea a "importurilor alternative" implica luarea in considerare a cerintelor dezvoltarii compelxe si echilibrate a economiei nationale, a exigentelor revolutiei stiintifico-tehnice.

c) Efectele asupra acumularii

Concomitent cu transformarea structurii materiale a produsului social, schimburile economice internationale pot avea - in virtutea avantajului comparativ - efecte si asupra volumului valoric al venitului national, efecte care concretizeaza functia de acumulare.astfel, chiar in situatia echilibrului in valuta al schimburilor, datorita diferentelor dintre preturile nationale si cele internationale ale marfurilor si serviciilor ce fac obiectul comertului exterior, volumul importurilor exprimat in preturi interne (in lei), poate depasi volumul exporturilor calculat in aceleasi preturi, ceea ce inseamna ca activitatea de comert exterior si cooperare economica internationala constituie, in aceasta situatie o sursa de acumulari suplimentare pentru economia nationala. Functia de acumulare depinde in toate imprejurarile de raportul dintre productivitatea medie nationala si cea mondiala la marfurile exportate: daca acesta este mai ridicat decat raportul corespunzator pentru marfurile importate, schimburile externe alimenteaza si functia de acumulare, in caz contrar are loc un "export gratuit" de venit national.

d)      Efecte asupra eficientei valorificarii resurselor economiei nationale

Prin participarea cat mai intensa si eficient structurata a economiei la schimurile internationale, fiecare tara poate sa-si sporesca potentialul economic, respectiv sa cresca nivelul de valorificare a resurselor sale materiale si umane, dezvolta fortele de productie, sa promoveze mai intens progresul tehnic, sa creeze produse noi, sa creasca mai rapid productivitatea muncii si calificarea superioara a fortei de munca etc. comertul exterior bine structurat poate avea o veritabila functie de eficientizare a economiei nationale.

Schimbul de valori de intrebuintare cu strainatatea reprezinta scopul comertului exterior, iar economisirea de munca nationala este conditia esentiala pentru ca activitatea de comert exterior sa fie eficienta.