Dinamica intrarilor de ISD in Romania

Dinamica intrarilor de ISD in Romania   

Ciclurile electorale si abordarile legislative specifice lor, reprezinta elemente de care sa se tina cont in analiza evolutiei ISD in intervalul 1990-2006.

Perioada 1990-1996 a fost caracterizata in primii ani de un cadru legislativ si institutional in formare, de greutatile inerente inceputului restructurarii radicale a economiei si de prezenta unor investitori ocazionali care urmareau castiguri speculative rezultate din activitati la scara redusa si desfasurate pe o perioada scurta de timp. Pe ansamblul celor 6 ani, cadrul legislativ poate fi considerat ca a fost stabil si chiar stimulativ in domeniul atragerii investitiilor straine, dar oferta de privatizare a fost extrem de saraca si nu a vizat: bancile, societatile de asigurare si utilitatile publice. In aceasta situatie, Romania a inregistrat un numar mare de investitori straini (aproximativ 50.000), situandu-se, din acest punct de vedere, pe primul loc intre tarile Europei Centrale si de Est. Stocul intrarilor ISD, la finele anului 1996, s-a ridicat la 1.234 milioane dolari, fapt ce denota o putere financiara in general redusa a investitorilor straini, marea majoritate fiind persoane fizice. De remarcat ca doar in 265 de cazuri investitiile straine depasisera un milion de dolari SUA. Aceasta inseamna ca mai putin de 1% din numarul total al societatilor comerciale cu participare straina detineau aproximativ 70% din capitalul investit. Polarizarea, in societati foarte mici sau foarte mari, se explica prin conditiile oferite de o economie, in care functionarea mecanismelor si institutiilor specifice pietei era la inceput. Pe de o parte, legislatia initiala prevedea acordarea acelorasi stimulente indiferent de marimea capitalului strain subscris, incurajand investitorii straini cu potential derizoriu, iar pe de alta parte, marii investitori pot actiona pe o piata imperfecta, deoarece ei isi permit promovarea de strategii pe termen lung care uneori genereaza pierderi in primii ani de activitate. Totodata, aceste firme mari pot avea acces la institutiile guvernamentale, beneficiind de consultanta tehnica si juridica in solutionarea problemelor complexe ce apar.

De evidentiat incercarea de dinamizare a activitatii de atragere a investitiilor straine in tara noastra, prin infiintarea in anul 1991 a Agentiei Romane de Dezvoltare. Un semnal pozitiv receptionat de investitorii straini a fost publicarea, in anul 1992, a Declaratiei Guvernului Romaniei cu privire la incurajarea, sprijinirea si garantarea investitiilor straine.

Din punct de vedere al repartitiei in profil teritorial, ISD la finele anului 1996 erau structurate astfel: Bucuresti 55%, Dolj 7,81%, Timis 5,8%, Constanta 3,8%, Bihor 2,9%, Brasov 2,5%, Ilfov 2,5%, Cluj 2,2%, Iasi 1,5%, Arges 1,4%, Prahova 1,4%, Maramures 1,1%, Sibiu 1,1%.

Principalele sectoare de activitate catre care s-au indreptat ISD in Romania au fost: industria 39,7%, comertul 24,1%, serviciile profesionale 8,7% si agricultura 2,1%.

Demn de mentionat este studiul din anul 1996 prin care s-a urmarit testarea intentiilor de a investi in Romania a 508 companii britanice importante. Chestionarele au fost trimise presedintilor si/sau sefilor executivi din aceste firme, primindu-se dupa doua luni doar 21 de raspunsuri ce puteau fi valorificate. Numarul mic de raspunsuri primite a demonstrat existenta unui interes general redus al investitorilor britanici pentru Romania.

Din cele 21 de raspunsuri a rezultat ca o firma a efectuat o investitie (0,5 milioane de dolari SUA) in Romania, 3 firme au in vedere efectuarea unor investitii in Romania, 3 firme recunosc ca au luat in calcul cel putin o oportunitate de a investi in Romania, 3 firme au raspuns ca politica lor nu vizeaza investitiile in strainatate, iar restul au considerat ca la acel moment investitiile in Romania nu sunt oportune.

Reticenta investitorilor britanici fata de Romania s-a datorat in principal urmatoarele aspecte: posibilitatea desfasurarii unor actiuni de expropriere si nationalizare, fluctuatia cursului de schimb, incertitudinea manifestata in plan legislativ si administrativ, riscul aferent derularii afacerii, slaba predictibilitate a proiectelor economice, greutatile generate de o infrastructura neadecvata.

Ciclul 1997-2000, a constat intr-o remarcabila amplificare a oportunitatilor in privatizare adresate investitorilor straini, dublata de o instabilitate accentuata a cadrului legislativ din Romania, situatia evoluand la 180⁰ comparativ cu cea intalnita in perioada anterioara. Problemele economice negative provenite din perioada anterioara referitoare la productia pe stoc, devalizarea bancilor care putea in orice moment sa conduca la colapsul sistemului bancar national, stabilirea unor date scadente apropiate in timp la care sa se efectueze plati ce reprezentau varfuri in restituirea datoriei noastre externe au avut ca efect, pentru primii trei ani ai perioadei mentionate, o reducere a PIB cu 14%. Climatul astfel creat a determinat o puternica circumscriptie din partea potentialilor investitori straini.

In privinta procesului de privatizare trebuie remarcata aparitia tarzie a Romaniei pe piata (practic dupa 1996), cand interesul pentru zona, fie fusese deja satisfacut (pentru unele firme multinationale), fie scazuse considerabil. Evenimentele din fosta Iugoslavie sau crizele financiare din Federatia Rusa au jucat si ele un anume rol in temperarea sau amanarea interesului unor investitori straini pentru zona balcanica.

Incheierea unor contracte de privatizare sub presiunea timpului (si mai ales a constrangerilor financiare) au facut ca acestea sa nu fie foarte avantajoase sau sa nu prevada un mecanism suficient de strict de controlare a respectarii obligatiilor de catre cumparatori.

Chiar daca investitiile straine directe au cunoscut cresteri in perioada 1997 - 2000, totusi este semnificativ faptul ca acestea se datoreaza majorarilor de capital la investitiile deja existente si intr-o mult mai mica masura investitiilor straine noi.

Stocul de ISD la finele anului 2000 se cifra la 6.558 milioane dolari, de peste sase ori mai mare decat cel inregistrat in 1996, dar sub necesitatile si posibilitatile Romaniei. Nivelul stocului intrarilor de investitii straine directe pe locuitor a fost in Romania, la finele anului 2000, de aproximativ 300 dolari SUA, fiind de sapte ori mai mic decat cel inregistrat in Ungaria (2.100 dolari SUA/locuitor).

Structura capitalului in valuta subscris de investitorii straini la societatile comerciale, pe judete, a fost la finele perioadei urmatoarea: Bucuresti 53,1%, Timis 5,8%, Prahova 5,4%, Ilfov 4,6%, Cluj 2,9% si Bihor 2,4%.

In ceea ce priveste structura capitalului in valuta subscris in societatile comerciale cu participare straina, pe domenii de activitate, s-a prezentat astfel: industrie 45,2%, comert 18,2%, servicii profesionale 17,3%, agricultura 3,5%.

In intervalul 2000 - 2004 climatul investitional in Romania a castigat in coerenta si stabilitate.

Cresterea gradului de atractivitate in randul investitorilor straini potenti s-a datorat si promulgarii Legii nr. 322/29.06.2004 privind promovarea investitiilor straine directe cu impact semnificativ in economie. Legea prevedea acordarea de facilitati insemnate pentru investitiile care depasesc 1 milion dolari. In perioada octombrie 2001 - decembrie 2004 au fost inregistrate 187 proiecte in aceasta categorie, care au generat investitii directe in valoare de 807 milioane dolari.

Evolutia fluxului de ISD in Romania a mai fost favorizata de dezvoltarea parcurilor industriale in teritoriu si de elaborarea unor politici la nivelul autoritatilor locale pentru atragerea si incurajarea investitiilor straine.

Pentru a asigura asistenta necesara investitorilor straini, dar si pentru o mai buna orientare a activitatii promotionale, a fost infiintata, in anul 2002, Agentia Romana pentru Investitii Straine.

Domeniile de activitate importante catre care s-a indreptat capitalul social subscris de investitorii straini la societatile comerciale, pana la finele anului 2003 au fost: industria 54,4%, comertul 16,6%, serviciile profesionale 18,8%    si agricultura 1%.

Asa cum se poate deduce din figura nr.3 ritmul mediu anual al intrarilor de ISD in Romania, a fost pentru perioada 2001-2004 de 2.900 milioane dolari, situandu-se la un nivel net superior celui inregistrat in intervalul 1991 - 2000 care s-a cifrat la 656 milioane dolari. Astfel a fost indeplini, din punct de vedere statistic, unul din obiectivele guvernului Nastase, care consta in atingerea cifrei de 10 miliarde dolari SUA la stocul intrarilor de ISD in Romania in anul 2004. Nivelul propus a fost atins inca din 2003, cand intrarile anuale cumulate de ISD au ajuns la 12.430 milioane dolari. O crestere spectaculoasa de aproximativ 6.426 milioane dolari a inregistrat-o acest indicator in anul 2004.

Intervalul 2005-prezent a debutat prin instituirea de catre noua putere a cotei unice de impozitare de 16%, reducand rata de impozitare a impozitului pe profit generand astfel claritate si uniformitate in domeniu.

Drept urmare, a crescut interesul investitorilor straini fata de piata romanesca. Fluxul intrarilor de ISD in Romania a fost in anul 2005 de 6.444 milioane dolari, fiind cea mai mare valoare inregistrata din 1990 pana in acel moment.

Dinamica evolutiei firmelor cu participare straina de capital, din punct de vedere numeric si al capitalului social subscris, este redata in tabelul urmator.

Numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital si valoarea capitalului social subscris, in perioada 1991 - 2005

Tabel nr.

Nota: col 1 reprezinta numarul de inmatriculari din perioada respectiva. Datele privind capitalul social subscris cuprind subscrierile de capital la inmatricularea de societati comerciale din perioada de referinta, la care s-au adaugat majorarile de capital si s-a scazut capitalul social subscris de societatile comerciale radiate din registrul comertului, in perioada de referinta.

Sursa: Agentia Romana de Investitii Straine

Din punct de vedere al formelor pe care le-au imbracat ISD atrase de Romania pana la finele anului 2005 acestea au fost in proportie de 42,2% investitii pe loc gol (greenfield), diferenta de 57,8% fiind reprezentata de preluari de firme, mai ales in urma procesului de privatizare. Aproximativ 80% din soldul ISD directe intrate in tara noastra l-au reprezentat participatiile investitorilor straini la capitalul social si profiturile reinvestite, profituri obtinute de catre firmele romanesti realizate prin ISD. Diferenta de 20% a fost constituita din creditele pe care investitorii straini directi le-au acordat firmelor detinute in Romania.

Distributia intrarilor de ISD in teritoriu la finele anului 2005 este urmatoarea: Bucuresti 52,2%, Ilfov 7,5%, Arges 5,7%, Galati 4,3%, Timis 4,1%. Situatia pe regiuni de dezvoltare economica a societatilor comerciale cu participare straina de capital este redata in tabelul urmator.

Societati comerciale cu participare straina la capital si valoarea capitalului social subscris, pe regiuni de dezvoltare economica,

in perioada 1991-2005

Tabel nr.

Sursa: Sinteza statistica a Oficiului National a Registrului Comertului din 31 august 2006

Valoarea ISD, intrate in Romania in primele opt luni ale anului 2006, s-a ridicat la aproximativ 5300 milioane dolari, ceea ce reprezinta o crestere cu 57% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut.

Suma de 5300 milioane dolari ISD atrase a fost structurata astfel:

alte capitaluri (45,6%), adica imprumuturi acordate de firmele mama filialelor detinute in Romania;

profit reinvestit (30,1%);

participatii la capital (24,3%).

Structura pe domenii de activitate a valorii capitalului social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital in perioada 1991-august 2006 a fost urmatoarea: industrie 50,2%, servicii profesionale 25,7%, comert cu ridicata 7,6%, transporturi 6,7%, comert cu amanuntul 5,7%, turism 1,6%, constructii 1,6% si agricultura 0,9%.

Clasamentul pe tari de rezidenta a investitorilor in societati comerciale cu participare straina la capitalul social, in functie de soldul existent la 31 august 2006 este urmatorul: Olanda 3,9 miliarde dolari, Austria 2,4 miliarde dolari, Franta 1,9 miliarde dolari, Germania 1,7 miliarde dolari, Italia 1,0 miliarde dolari, SUA 0,8 miliarde dolari etc.

Investitiile straine cu impact semnificativ in economie, realizate pe baza Legii nr. 322/2001, in perioada 01.10.2005 - 30.01.2006, s-au concretizat in 517 proiecte a caror valoare totalizeaza 6113 milioane dolari. Participarea straina la aceste proiecte a fost de 4297 milioane dolari, ceea ce in cifre relative reprezinta 70,29% din totalul general. Regiunile romanesti in care au fost concentrate, din punct de vedere valoric, cele mai multe investitii cu impact semnificativ sunt: Bucuresti-Ilfov (62,09%), Centru (12,6%), Sud-Muntenia (8,67%) etc.

Nu trebuie uitat ca, realizarea acestor performante in ultimii 3 ani a fost posibila si datorita inceperii si in unele cazuri finalizarii procesului de privatizare a ceea ce pot fi numite "perlele coroanei" respectiv Banca Comerciala Romana, S.N. PETROM, Electrica Dobrogea, Electrica Banat, Distrigaz Nord, Distrigaz Sud etc .

Privatizarea S.N.PETROM, discutabila sub multiple aspecte, a atras in 2004, ISD de peste 1.900 milioane dolari SUA, ceea ce reprezinta mult peste valoarea cumulata a intrarilor de ISD in perioada 1991 - 1996.

In topul celor mai mari zece ISD in Romania, opt au fost realizate ca urmare a proceselor de privatizare derulate pana in anul 2005 si numai doua (locurile 8 si 9) au fost investitii de tip greenfield (Carrefour si Mobifon).

Investitorii straini se indreapta cu precadere spre acele activitati din Romania care fie presupun tehnologii mai putin pretentioase (productia de cherestea, pielarie, industria alimentara), fie sunt intensive in munca (textile, confectii, comert cu amanuntul). In primul caz, se urmareste utilizarea resurselor naturale locale, iar in cel de-al doilea caz, utilizarea fortei de munca ieftine. Se asteapta cresterea ponderii ISD care sa asigure transferuri de tehnologii performante in Romania cu efecte directe asupra cresterii competitivitatii economice.

In ultimul timp climatul investitional din tara noastra a cunoscut o permanenta imbunatatire prin: cresterea economica sanatoasa, diminuarea permanenta a ratei inflatiei care a ajuns sa fie estimata cu o cifra, amplificarea procesului de privatizare, imbunatatirea ratingului de tara etc.

De o importanta deosebita in cresterea increderii investitorilor straini a fost decizia NATO, din noiembrie 2002, de a invita tara noastra sa faca parte din aceasta organizatie, urmata de aderarea efectiva in 2004, precum si perspectiva aderarii Romaniei la    UE 1 ianuarie 2007.

Figura nr. 3 Evolutia ISD in Romania in perioada 1991-2007 (mil.USD)

Intrebarea care se pune in mod firesc este: cat timp va mai putea economia romaneasca sa traiasca din privatizari? Avem in vedere si faptul ca in curand nu vor mai ramane obiective importante pentru privatizare.

Deficitul contului curent a fost acoperit integral, in anul 2004, prin intrarile de ISD. In anul 2005 deficitul de cont curent a fost acoperit numai in proportie de 75% de intrarile de ISD, situatia fiind peste asteptari in anul 2006 si acceptabila in anul 2007.

Figura nr. 3 Evolutia intrarilor de ISD si a deficitului balantei comerciale in Romania (mil.euro)

Integrarea Romaniei in piata unica europeana, standardele existente pe plan international in sectorul investitiilor presupun schimbari ale cadrului de reglementare existent, in scopul fundamentarii unui mediu de afaceri transparent si stimulativ. Din intrarile totale de ISD in Romania aproape 60% isi au originea in UE.

In acest context, se impune adaptarea unei noi legi a investitiilor, care sa inlocuiasca actele normative existente in acest domeniu.

Proiectul noii legi a investitiilor, promovat, la jumatatea anului 2006, de catre Guvernul Romaniei, are ca scop stabilirea principiilor, conditiilor si modalitatilor de stimulare a investitiilor, care sa asigure dezvoltarea durabila a economiei tarii noastre.

Conform proiectului noii legi a investitiilor, facilitatile de care vor beneficia investitorii, vor imbraca forma ajutoarelor de stat concretizandu-se in: imprumuturi cu dobanda preferentiala; acces gratuit la utilitati; subventii; reduceri sau amanari de la plata taxelor locale; recuperarea pierderii fiscale din profitul obtinut in urmatorii cinci ani dupa punerea in functiune a investitiei; utilizarea amortizarii accelerate pentru instalatiile sau echipamentele necesare investitiei.

Facilitatile enumerate vor fi acordate numai pentru investitiile care vizeaza urmatoarele aspecte: dezvoltarea regionala, obiectivele de cercetare - dezvoltare, protectia si reabilitarea mediului inconjurator, dezvoltarea resurselor umane, promovarea coeziunii si incluziunii sociale.

Prin aceasta lege se incearca asigurarea transparentei in ceea ce priveste stimulentele care vor fi acordate investitorilor, stabilindu-se cu claritate atat conditiile care asigura accesul investitorilor la stimulente, cat si obligatiile care revin acestora pentru facilitatile de care beneficiaza .

In contradictie cu majoritatea actelor legislative adoptate in Romania dupa anul 1989 in domeniul investitiilor, prin acest proiect de lege se asigura un tratament nediscriminatoriu, punandu-se pe picior de egalitate investitorii autohtoni cu cei straini.

Neprecizarea nivelului alocatiei din bugetul de stat ce va fi destinata acordarii de stimulente, neidentificarea cu exactitate a entitatilor competente in desemnarea firmelor investitoare ce vor primi stimulente, posibilitatea realizarii unor speculatii prin interpretarea rau intentionata a diferitelor articole, sunt numai cateva aspecte care ar trebui sa fie clarificate in cadrul dezbaterilor parlamentare generate de procesul adoptarii acestui proiect de lege.   

Pentru a diferentia facilitatile acordate in functie de valoarea investitiilor efectuate, acestea din urma sunt grupate in categoria a I-a pentru valori mai mari de 75 milioane euro, categoria a II-a pentru proiecte de investitii cu valori cuprinse intre 25 si 75 milioane euro si categoria a III-a pentru valori mai mari de un milion de euro, dar mai mici de 25 milioane de euro.

Facilitatile de care vor beneficia investitorii vor fi de 60 de luni pentru obiectivele din prima categorie, de 48 de luni pentru cele din a doua categorie si de 30 de luni pentru cele din a treia categorie.

Tot diferentiate ca intindere de timp sunt si obligatiile investitorilor de a asigura functionalitatea obiectivelor de investitii pe o perioada de 15 ani, 10 ani si 5 ani pentru investitii corespunzatoare categoriilor I, II si III.