FACULTATEA :MANAGEMENTUL FINANCIAR CONTABIL-BUCURESTI

MASTER: AUDITAREA SISTEMELOR INFORMATICE FINANCIAR CONTABILE

DISCIPLINA: AUDITAREA ASISTATA DE CALCULATOR A SISTEMELOR INFORMATICE FINANCIAR- CONATBILE SI BANCARE.

Sistem de gestionare, administrare electronica a stocului / EastIM

Sistemul EastIM incorporeaza avantajele unui registru de stoc complet si a sistemului de evaluare mijloace (Asset Management). Suprafata grafica orientata spre utilizator asigura ca elementele de software, respectiv hardware ale intregului sistem informatic sa poata fi evidentiate chiar si fara profunde cunostinte profesionale ale utilizatorului.

Cui ofera solutie:

Tuturor organizatiilor indiferent de ramura industriala, de domeniul de activitate si de dimensiunea firmei, care dispun de stocuri semnificative de software si hardware.

Caracteristicile EastIM:

Infrastructura IT este compusa din serverul si calculatoarele conectate la retea, si totalitatea aplicatiilor care functioneaza pe acestea. Cunoasterea starii actuale a mediului de exploatare din punctul de vedere al capacitatii de functionare si al exploatarii in zilele noastre este indispensabil.

Cu ajutorul aplicatiilor de supraveghere momentan accesibile - de exemplu System Managemen Server (SMS) din mediul Microsoft - putem depista configuratia calculatoarele si hardware-urilor care functioneaza in retea.

In mod similar deja exista si softwere care sunt capabile a depista aplicatiile care ruleaza pe calculatoare, felul aplicatiilor care au fost implementate de catre utilizatori. Astfel de software este de exemplu aplicatia utilizata si de catre BSA, de auditare GASP. In final, dar nu in ultimul rand, exista aplicatiile de evidenta a stocurilor, cu ajutorul carora la nivel de element de magazie pot fi gestionate stocurile mijloacelor hardware si software, eventual se poate fixa si raportul unor elemente de hardware si a software-urilor

Concomitent cu numarul calculatoarelor creste vertiginos numarul aplicatiilor utilizabile pe calculatorul care sustine munca zilnica si evidenta clientilor. Ca o consecinta la acest lucru, la tot mai multe intreprinderi se initiaza - organizatiile, autoritatile indreptatite la aceasta - analize de transparenta juridica de software. Pe baza experientelor putem afirma ca de multe ori, chiar in cazul unei intreprinderi mijlocii, starea planificata si cea actuala nu se suprapun, respectiv se creeaza inexactitati in evidenta.Aceste diferente se acumuleaza cu trecerea timpului, cu introducerea noilor aplicatii, cu schimbarea calculatoarelor - in lipsa unor masuri oportune.

Managerii care sunt constienti de responsabilitatile pe care si le-au asumat cunosc riscurile ce izvorasc din utilizarea neordonata a drepturilor software-urilor. Acest risc poate fi sistat cu un audit de software , prin care atat conducatorii domeniului informatic, cat si conducerea firmei primesc o imagine reala despre concordanta drepturilor de utilizator aflate in posesia lor (adica licente), respectiv a aplicatiilor utilizate.

Din punctul de vedere al managementului aplicatiilor informatice intreprinderile mari deja nu se multumesc cu serviciile existente separat - este nevoie de un sistem capabil sa integreze datele, sa compare datele pastrate in evidenta in unele sisteme si sa semnalizeze diferentele.

Sistemul Eastron Inventory Management - EastIM face posibila mentinerea la nivel optim a resurselor alocate auditului de software si reducerea cheltuielilor la nivel minim.

Crearea obiectului pe baza de sablon face posibil ca sistemul sa poata tina evidenta a 95% din hardware-ele aflate pe piata la momentul de fata. Toate acestea in asa fel, ca utilizatorul sa poata decide care caracteristici tehnice ale unui anumit hardware doreste sa le pastreze.

Pe langa serviciile de baza ale aplicatiilor de evidenta a stocului (eliberarea hardware-ului spre folosire, trimiterea sa in service, administrarea formalitatilor legate de acestea) sistemul sustine tinerea evidentei de software-uri si conectarile acestora la unele calculatoare (licente, kituri de implementare), toate acestea in asa fel incat intre timp supravegheaza respectarea regulilor stabilite de unele tipuri de licenta.

Cu ajutorul modulului EastIM Alarm sistemul sustine operatiunile cu limitare de timp (de exemplu semnalizarea expirarii hardware-elor date/primite in imprumut, sau semnalizarea expirarii licentelor cu limitare de timp), respectiv gestionarea evenimentelor bazate pe cantitate (semnalizeaza daca numarul caruiva produs a atins pragul de comanda).

La dezvoltarea aplicatiei punem accent si pe siguranta. Poate fi reglementat numarul serviciilor ce poate fi atins de catre unele grupuri de utilizatori, respectiv si faptul ca ce fel de date pot fi modificate de catre unii utilizatori. Eventualele erori de operatiuni pot fi descoperite cu ajutorul jurnalului tinut de sistem, in care sunt pastrate toate operatiunile efectuate de catre utilizatori, timpul si obiectul acestora.

Sistemul EastIM este cladit pe tehnologie Microsoft .NET. Intreaga aplicatie a fost dezvoltata in spiritul Security by obscurity recomandat de catre Microsoft, utilizand solutiile recomandate in Microsoft Best Practices si adaptandu-se la standardele recomandate de catre Microsoft.

Ca un rezultat al acestora EastIM este o aplicatie de 4 straturi server-client. Stratul baza de date este constituit de Microsoft SQL Server 2000, stratul de accesare a datelor, logica de afaceri, precum si "rich client"-ul s-a scris pe deplin in limbajul C#.

Avantajele EastIM:

tinerea completa a evidentei mijloacelor

gestionarea subtila a achizitionarii si eliberarea mijloacelor informatice

managementul resurselor in privinta mijloacelor

comensurabilitatea eficientei de costuri

tinerea completa a evidentei utilizarii mijloacelor

tinerea evidentei software-ului si a licentei de software

starea la zi a hardware-ului si software-ului folosite

AUDITUL PERFORMANTEI SERVICIULUI PUBLIC DE AMBULANTA

Prezentarea serviciului public de ambulanta Serviciul Public de Ambulanta asigura asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca atat la locul solicitarii, cat si pe durata transportului pacientilor (bolnavilor, accidentatilor, gravidelor) catre spital. Pe langa aceasta, serviciul public de ambulanta asigura atat asistenta medicala ambulatorie la locul solicitarii, precum si transporturi nemedicalizate. Transportul medicamentelor, produselor biologice (sange si organe) si al personalului medico-sanitar se face in program continuu, asigurandu-se necesarul de asistenta medicala de urgenta pe intreg teritoriul tarii, iar daca este cazul, 24 de ore din 24.

De asemenea, Serviciul Public de Ambulanta raspunde solicitarilor telefonice venite atat din partea populatiei, cat si a altor unitati medicale. Fiind principalul segment al asistentei medicale si transportului pentru urgenta ele majore in etapa prespital, Serviciul Public de Ambulanta este implicat si in asistenta medicala preventiva a marilor aglomerari umane, cum ar fi activitatile sportive, culturale, social politice, greva foamei, asigurand asistenta medicala si transportul pentru urgentele individuale, colective si de masa in cazul catastrofelor. Pe langa asistenta medicala de urgenta si asistenta medicala de urgenta in caz de dezastre, serviciul public de ambulanta efectueaza si alte activitati cum ar fi asistenta medicala la domiciliu pentru urgentele de gradul, eliberarea de certificate constatatoare de deces in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, si acorda de asemenea asistenta medicala si transportul la spital pentru cazurile sociale, in lipsa unui sistem de asistena sociala.

Prezentul audit s-a desfasurat la nivelul intregii tari, la 42 Statii Judeteene de Ambulanta si a municipiului Bucuresti. Pentru intocmirea rapoartelor de audit au fost culese informatii si de la Casele teritoriale de Asigurari de Sanatate, Directiile teritoriale de Sanatate Publica si Ministerul Sanatatii Publice.

Obiectivul general al auditului a fost de a forma o imagine de ansamblu asupra serviciului public de ambulanta, de a observa cum a fost condus si organizat acest serviciu la nivel local si national, avand in vedere importanta exceptionala a acestuia pentru populatie.

De asemenea, s-a urmarit daca resursele de care dispune acest serviciu (atat cele materiale, cat si cele financiare si umane) au fost folosite eficient, ponderea cheltuielilor de personal in total, ponderea cheltuielilor cu reparatiile auto, costul unui caz rezolvat etc. S-au evaluat principalele zone de cheltuieli pentru a putea determina gradul de control al Serviciului Public de Ambulanta asupra acestora si modul in care managementul serviciului Actioneaza pentru reducerea costurilor.

S-a evaluat, de asemenea, managementul serviciului in ceea ce priveste stabilirea responsabilitatilor, atat in interior, cat si in relatiile cu Directiile teritoriale de Sanatate Publica si Casele teritoriale de Asigurari Sanatate.

S-au avut in vedere si relatiile cu tertii, cum ar fi relatiile cu unitatile de primire urgente din cadrul spitalelor.

Obiectivele specifice ce s-au urmarit pe parcursul realizarii auditului:

- viteza de raspuns la apelurile primite si modul de dispecerizare a apelurilor primite de serviciul public de ambulanta

- existenta sau inexistenta unui sistem informatic de preluare apeluri, dispecerat,intocmire automata a fiselor etc.;

- evaluarea programelor de pregatire profesionala a personalului, atat a celui medical de specialitate, cat si pentru asistenti, ambulantieri, soferi etc;

- evaluarea capacitatii de interventie a serviciilor de ambulanta in caz de dezastre;

-eficacitatea dispeceratelor si rezolvarea telefonica a cazurilor care nu necesita transport si/sau internare;

- evaluarea bazei materiale a serviciilor de ambulanta:

- cladirile in care functioneaza statiile de salvare - daca sunt sau nu cladiri proprii, daca se platesc chirii, daca starea lor este corespunzatoare sau nu;

- parcul de vehicule din punct de vedere al vechimii si gradului de utilare cu echipamente, cate ambulante, ce fel de autovehicule ar fi nevoie si cu ce fel de dotare, ce materiale, s.a.;

- gradul de preocupare al autoritatilor responsabile pentru imbunatatirea calitatii serviciilor de ambulanta

- compararea costurilor medii/caz in cadrul serviciului public de ambulanta cu alte servicii similare (daca exista

Pentru realizarea acestor obiective au fost analizate in principal viteza de raspuns la apelurile telefonice primite si promptitudinea serviciului public de ambulanta.

Viteza de raspuns la apelurile primite este determinata in principal de functionarea dispeceratelor. Dispeceratul este punctul principal in functionarea serviciului public de ambulanta, fiind un centru operativ de comanda, coordonare si control, care asigura primirea si gestionarea apelurilor telefonice pentru urgentele medicale. El este primul contact intre serviciul public de ambulanta si pacienti.

Viteza de raspuns la apelurile primite reprezinta intervalul de timp dintre apelul telefonic realizat de solicitant la 961 sau 112, timpul in care operatoarea - registratoarea de urgenta raspunde la apel, timpul in care medicul coordonator de tura primeste datele si timpul in care cazul este repartizat echipajului competent si disponibil.

Viteza de raspuns este conditionata in principal de:

Posibilitatile tehnice (numar de linii telefonice, gradul de informatizare al dispeceratului, starea tehnica a retelei radio/telefonie, starea tehnica a ambulantelor etc.);

Resurse (echipaje de urgenta disponibile ale statiei de salvare, pregatirea profesionala si gradul de oboseala atat ale dispecerului radio, cat si ale medicului coordonator de tura, etc.);

Gradul de cunoastere al echipajelor de urgenta disponibile de catre medicul coordonator;

Eventuale aspecte legate de disciplina (echipaje care nu se anunta libere dupa terminarea cazului etc.);

Analizand activitatea de dispecerizare a apelurilor la nivelul intregii tari s-au constatat:

Majoritatea fiselor de solicitare sunt completate manual si apoi introduse in baza de date a sistemului, ceea ce poate duce la un anumit nivel de eroare (ex.: jude_ul Gorj);

Lipsa medicilor coordonatori de tura care sa coordoneze activitatea dispeceratului, precum si lipsa fiselor de solicitare in format electronic constituie un factor principal in scaderea vitezei de reactie la apelurile primite;

In unele judete, spre exemplu Arges, Covasna, Harghita nu exista sisteme informatice de preluare a apelurilor si de intocmire automata a fiselor, dispecerizarea la nivel judetean realizandu-se cu ajutorul telefoanelor fixe, mobile si a statiilor de emisie - receptie;

In alte judete (de exemplu Brasov) in conditiile existentei unui sistem informatic functional, s-au constat unele nereguli privind utilizarea acestuia;

Nu exista interfete pentru transferul automat al datelor de la substatii la statia centrala; iar in unele cazuri la substatii nu exista nici echipamentele informatice necesare;

Numarul unic de urgenta "112" nu a fost inca implementat la nivelul intregii tarii fiind utilizat in paralel si cu numerele locale, aceasta actiune urmand a fi finalizata la sfarsitul anului 2006.

Eficacitatea dispeceratelor in aceste cazuri este influentata si de alti factori subiectivi, spre exemplu, populatia are mentalitatea ca indiferent de problemele medicale cu care se confrunta, este necesara internarea. Aceste situatii apar si din cauza lipsei personalului medical in vederea efectuarii consultatiilor la domiciliu.

La nivelul dispeceratelor se face o triere a solicitarilor (in functie de gravitatea presupusa a cazului si in functie de justificarea sau nu a interventiei). Avand in vedere faptul ca nu exista un compartiment operativ care sa presupuna existenta permanenta a medicului coordonator si un numar suficient de operatori de urgenta, eficacitatea dispeceratelor in acest caz este redusa.

Pentru imbunatatirea performantelor serviciului public de ambulanta a fost implementat numarul de urgenta"112". Prin aceasta se considera ca au fost aduse imbunatatiiri in ceea ce priveste:

- scaderea numarului de apeluri false;

- mobilizarea simultana a echipajelor;

- adresabilitate accesibila pentru populatia din intregul judet;

- raspuns unitar din partea politiei, pompierilor si ambulantei la cazurile care necesita prezenta tuturor acestor forte.

Pe de alta parte, formularul standard ce se completeaza solicitantilor ce apeleaza "112" este foarte amplu, cu intrebari foarte detaliate despre starea pacientului, de multe ori acesta devenind recalcitrant, ceea ce influenteaza viteza de reactie si implicit promptitudinea in rezolvarea urgentelor.

Alte dezavantaje ale implementarii numarului unic de urgenta,,112" sunt:

- lipsa operatoarelor cu educatie medicala care sa execute triajul solicitarilor de urgenta;

- vulnerabilitatea sistemului unic care prin suprasolicitare sau blocare de tip tehnic sau de alta natura afecteaza grav posibilitatea populatiei de a apela acest numar.

Astfel, in scopul imbinarii avantajelor oferite de numarul unic 112 ai atingerii performantei in ceea ce priveste viteza de raspuns la apelurile primite, se recomanda reanalizarea datelor cuprinse in formularul standard, in sensul reducerii informatiilor dublu inregistrate.

Promptitudinea serviciului public de ambulanta Conform prevederilor pct.6 din anexa nr.24 la Ordinul MS nr. 56 din 3 februarie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2005 'Promptitudinea reprezinta timpul de la primirea apelului pana la ajungerea la locul solicitarii'. Desi in contract se face referire la "criterii de calitate" acestea nu sunt nominalizate,

singurul criteriu inscris fiind promptitudinea.

Acest indicator este negociat in general, astfel:

pentru urgentele majore din mediul urban timpul maxim este de 15 minute;

pentru urgentele de gradul 2 si cele din mediu rural indicatorul de promptitudine este negociat in contractul de prestare servicii incheiat cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

De la infiintare si pana in prezent, din punct de vedere legislativ, nu a existat un act normativ care sa reglementeze concret modul de finantare al serviciului de ambulanta. Astfel, finantarea serviciului public de ambulanta, la nivelul anului 2005, a fost realizata din:

Venituri proprii obtinute ca urmare a incheierii contractului cadru cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate;

Venituri de la bugetele locale;

Venituri de la bugetul de stat prin programul 2.10 Programul National de "Reabilitare a Serviciilor de Urgenta Prespitaliceasca";

Alte venituri rezultate din alte activitati.

Coreland obiectul de activitate stabilit prin Regulamentul de Organizare si Functionare cu actele normative ce au reglementat finantarea ocrotirii sanatatii in perioada 1995 - 2005 ( O.G. 22/ 1992 modificata si completata prin O.G. 109/ 1999 si aprobata prin Legea 505/ 2001; Legea 100/ 1998 privind asistenta de sanatate publica) s-a constatat ca principala sursa de finantare a ocrotirii

sanatatii populatiei, care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru asigurati (pachet in care intra si asistenta medicala de urgenta    prespitaliceasca) este bugetul asigurarilor sociale de sanatate.

Veniturile realizate din servicii medicale de urgenta si transport sanitar, prevazute in pachetul de servicii de baza si in pachetul minimal de servicii medicale au facut obiectul contractului de furnizare de servicii medicale incheiat cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

La perfectarea contractului s-au avut in vedere urmatorii indicatori:

indicatori cantitativi:

- numarul de kilometri echivalenti pentru mediul urban si numarul de kilometri

efectiv realizati pentru mediul rural;

- numarul de solicitari.

indicatori calitativi:

- promptitudinea.

Pentru serviciile medicale de urgenta, suma contractata este egala cu numarul de solicitari estimate inmultit cu tariful pe solicitare.

Personalul angajat la statiile de ambulanta

Referitor la personalul serviciului public de ambulanta, s-a constatat ca in anul 2005, in general a functionat in dezechilibru, in ceea ce priveste raportul intre numarul necesar si cel existent, intre numarul medicilor si restul personalului, intre numarul medicilor cu specializare superioara si numarul total al medicilor, intre numarul asistentilor medicali si numarul ambulantierilor, toate acestea in defavoarea medicilor in general, a medicilor cu specializare superioara si de urgenta, a asistentilor medicali si in ultima instanta in defavoarea numarului total de personal necesar.

Pregatirea profesionalla a personalului

Managementul serviciului public de ambulanrta apreciaza ca eficienta pregatirea

profesionala a personalului, acesta fiind pregatit pentru a asigura servicii medicale de urgenta pentru toate categoriile de solicitanai, inclusiv persoane in varsta, adulti, copii, pacienti cu boli mentale, gravide, sugari, asistenta medicala la domiciliu, accidente colective si de circulatie, s.a.

Cu toate acestea, asa cum rezulta din auditul efectuat, in general programul de pregatire profesionala nu s-a realizat la nivelul asteptarilor personalului din lipsa fondurilor, a unei baze materiale didactice (manechine, stimulatoare de ritmuri cardiace, aparate audio-video, s,a.), si ofertei putin diversificate de cursuri de pregatire profesionala. Totodata, ponderea scazuta de cadre medicale cu pregatire medie specializate in asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca si lipsa cu desavarsire a cadrelor medicale specializate pe grupe de pacienti nu permit asigurarea unor servicii medicale de calitate, iar gradul de multumire al beneficiarilor fata de ingrijirile primite a fost afectat in acest sens. Evaluarea bazei materiale aferenta statiilor de ambulanta.

a) Cladirile in care functioneaza statiile si substatiile de ambulanta

In conformitate cu prevederile Legii nr. 99/2004 pentru aprobarea O.G. nr. 70/2002 privind administrarea unitatilor sanitare publice de interes judetean si local, terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile sanitare publice de interes judetean sau local sunt parte integranta a domeniului public al judetelor, comunelor, oraselor si municipiilor si se dau in administrare unitatilor sanitare publice prin hotarari ale Consiliului Judetean sau local, dupa caz, in

conditiile legii.

Din auditurile realizate la nivelul Statiilor Judetene de Ambulanta a rezultat faptul ca acest serviciu functioneaza in general in spatii improprii, tolerat in cladiri care nu le apartin, ocupand spatii insuficiente si neadecvate desfasurarii activitatii in conditii de performanta medicala.

Majoritatea cladirilor in care funcaioneaza statii de ambulanta necesita efectuarea unor lucrari de reparatii la diverse parti ale acestora (de exemplu la acoperis deoarece exista infiltratii de apa, cat si lucrari de zugravire interioare si exterioare, etc.) cu toate ca acestea sunt autorizate pentru a functiona.

Neefectuarea acestor lucrari este motivata de conducerea statiilor de ambulanta prin lipsa fondurilor necesare, ce reprezinta o consecinta a modului de finantare. De asemenea, prin bugetele aprobate nu au fost prevazute cheltuieli de capital.

b) Parcul auto al Serviciului Public de Ambulanta Mijloacele specifice de interventie din dotarea Serviciul Public de Ambulanta sunt unitati

mobile utilizate in vederea asigurarii activitatii medicale de urgenta prespitaliceasca si de transport al pacientilor si a personalului specializat de interventie medicala de urgenta si de prim ajutor, cu respectarea standardelor tehnice de dotare, functionare si siguranta in vigoare. In urma auditurilor efectuate la Statiile Judetene de Ambulanta au rezultat in principal urmatoarele aspecte referitoare la dotarea cu ambulante:

autosanitarele sunt dotate cu echipamente, materiale si medicamente pe tipuri de

ambulante la nivelul minim obligatoriu prevazut in normativele de dotare ale OMS

nr.270/2004;

parcul auto existent este format in mare parte din masini vechi, cu durata de functionare depasita, dar care nu pot fi scoase din uz deoarece unitatii nu i s-au alocat fonduri pentru cheltuieli de capital cu destinatia "dotari - masini". Aceste ambulante se defecteazades, fiind necesare cheltuieli suplimentare cu piesele de schimb si cu reparatia lor,

Analiza activitatii Serviciului Public de Ambulanta

Referitor la colaborarea cu Unitaii de Primiri Urgente care functioneaza in cadrul

spitalelor judetene.

In realizarea asistentei medicale prespitalicesti de urgenta, serviciile judetene de ambulanta au asigurate in cadrul unitatilor de primiri urgente ale unittailor spitalicesti din judet, conditii de acces fizic la rampe, scari, lifturi si promptitudine din partea personalului medical al acestora, insa

intampina greutati cu echipamentele medicale necorespunzatoare, lipsa unei scheme de rationalizare a traficului auto in interiorul curtii spitalelor in vederea evitarii ambuteiajelor si inexistenta unui sistem in timp real pentru organizarea capacitatii si regularizarea fluxurilor in unitatile de primiri urgente.

Referitor la colaborarea cu alti furnizori de servicii de urgenta s-a constatat ca nu au fost inregistrate cazuri de refuz de primire a pacientilor considerati urgenta, existand doar situatii in care pacientii au fost redirijati catre alte spitale. Confirmarile in foile de observatie s-au efectuat de fiecare unitate spitaliceasca, iar preluarea pacientilor de personalul unitatii de primiri urgente s-a efectuat imediat dupa sosire.

Totusi la primirea urgentelor personalul de pe ambulante a mentionat faptul ca nu in toate cazurile sunt intrunite conditii de acces fizic (rampe, scari, lifturi), intrucat in unele spitale nu exista o schema de rationalizare a traficului auto in interiorul curtii, masinile particulare blocand accesul ambulantei la rampe.

Gradul de multumire al pacientilor.

Din analiza raspunsurilor la chestionarele pentru beneficiarii serviciului public de ambulanta lansate de auditori pacientilor se poate aprecia ca acestia au fost in general multumiti de serviciile medicale prestate de echipajele de pe ambulanta.

In general respondentii au declarat sosirea ambulantei intre 15 si 30 minute, dar in mediul rural timpul de asteptare a fost mai mare.

Comportamentul personalului medical de pe ambulanta a fost apreciat in general ca bun si foarte bun, la fel si ingrijirile medicale oferite.

In ceea ce priveste "atentiile" oferite personalului medical de pe ambulanta s-au remarcat putine cazuri de acordare de bani sau alte atentii din recunostinta sau pentru ca "asa se obisnuieste". Nu au existat cazuri in care personalul medical sa pretinda asemenea "atentii".

Managementul serviciului public de ambulana. Implicarea Ministerului Sanatatii Publice, a Caselor teritoriale de Asigursri Sanatate si a Directiilor teritoriale de Sanatate Publica. Din punct de vedere administrativ Statiile Judetene de Ambulanta sunt subordonate Directiilor teritoriale de Sanatate Publica, iar din punct de vedere al finantarii isi asigura resursele, in principal din venituri proprii, prin incheierea de contracte civile cu Casele teritoriale de Asigurari de Sanatate si respectiv cu spitalele deservite.

Procedeul de subordonare administrativa fata de Directiile teritoriale de Sanatate Publica (aceasta fiind potrivit dispozitiilor legale, cele care aproba bugetul de venituri si cheltuieli) coroborat cu subdimensionarea tarifului prevazut in contractul-cadru national conduce la perturbarea managementului si functionarii serviciului public de ambulanta.

Ca o consecinta a acestei subordonari, Directiile teritoriale de Sanatate Publica nu au posibilitatea de a influenta decisiv activitatea statiilor de ambulanta, avand in vedere si faptul ca acestea sunt persoane juridice finantate din venituri proprii, obtinute in principal in urma incheierii de contracte civile cu Casele teritoriale de Asigurari de Sanatate.

Managementul la nivelul statiei de ambulanta este influentat de lipsa fondurilor si de gradul de uzura al autosanitarelor. Pentru imbunatatirea activitatii Statiilor Judetene de Ambulanta, conducerea acestora ar trebui sa se preocupe pentru o negociere reala a contractului cadru incheiat cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Implicarea conducerii Ministerului Sanatatii Publice in coordonarea activitatii Serviciului Public de Ambulanta

Asa cum s-a mentionat mai sus, statiile de ambulanta sunt persoane juridice cu finantare din venituri proprii, in subordinea Directiilor teritoriale de Sanatate Publica si in coordonarea Ministerului Sanatatii Publice si care functioneaza si se finanteaza in principal pe baza de contract civil incheiat cu Casele teritoriale de Asigurari de Sanatate.

Acest mod de subordonare si de finantare nu este favorabil unei monitorizari si unui control adecvat din partea autoritatilor publice implicate in functionarea sa, respectiv Directiile teritoriale de Sanatate Publica si Casele teritoriale de Asigurari Sociale de Sanatate.

Conform Regulamentului de organizare si functionare al Ministerului Sanatatii Publice, acesta asigura controlul calitatii serviciilor medicale prin Directiile teritoriale de Sanatate Publica si asigura asistenta medicala de urgenta. In activitatea sa, Ministerul Sanatatii Publice vizeaza realizarea urmatoarelor obiective generale:

imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;

prevenirea si combaterea practicilor care dauneaza sanatatii;

educarea populatiei in scopul evitarii imbolnavirilor;

formarea si specializarea profesionala din sectorul sanitar;

realizarea reformei in sectorul sanitar.

Ministerul Sanatatii Publice asigura supravegherea si controlul aplicarii legislatiei in vigoare de catre institutiile si organismele care au responsabilitati in domeniul sanatatii publice si al asigurarii serviciilor de sanatate si de catre unitatile sanitare din sectorul privat de asistenta medicala, colaborand in acest scop cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Colegiul Medicilor si Colegiul Farmacistilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania, Ordinul

Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, autoritatile publice locale si cu alte institutii abilitate.

De asemenea, Ministerul Sanatatii Publice organizeaza, controleaza si coordoneaza, dupa caz, activitatea unitatilor de ocrotire si asistenta medicala de urgenta si asistenta medicala la locul de munca.

In acelasi timp, ministerul coordoneaza si urmareste elaborarea si implementarea de politici si strategii in domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a Guvernului.

Ministerul Sanatatii Publice organizeaza si monitorizeaza asistenta medicala de urgenta acordata prin structurile de urgenta organizate la nivel judetean si central. Tot ministerul are si initiativa legislativa, elaborand proiecte de acte normative referitoare la asistenta medicala spitaliceasca si de urgenta

Fata de aceste obligatii stipulate in Regulamentul de Organizare si Functionare, din discutiile purtate cu persoane responsabile din cadrul Directiei Generale de Asistenta Medicala auditul a constatat ca:

La nivelul ministerului nu exista o structura administrativa - directie sau serviciu special pentru coordonarea si monitorizarea asistentei medicale de urgenta. In anul 2005 a fost desemnata doar o persoana pentru acest sector deosebit de important pentru populatie. Mai mult, aceasta persoana, in perioada auditului nici nu a fost prezenta la discutii decat o data, fiind detasata pe o perioada de 6 luni la Guvern. Ca urmare, cu greu a putut fi trasa o concluzie cu privire la implicarea Ministerului Sanatatii Publice in activitati legate de functionarea serviciului public de ambulanta.

In cadrul Directiei Generale de Asistenta Medicala nu exista rapoarte privitoare la monitorizarea sau controlul acestei activitati si nici referitoare la supravegherea activitatii serviciilor medicale private, asa cum se prevede in Cap III art. 12 din Regulamentul de Organizare si Functionare al Ministerului Sanatatii Publice.

Din audit a rezultat clar slaba sau chiar inexistenta unei preocupari din partea factorilor decizionali care ar putea sa contribuie la o mai buna activitate a serviciului public de ambulanta.

Astfel, nu exista politici unitare, cu precizarea exacta a obiectivelor si criteriilor de performanta necesare functionarii in conditii bune a acestui serviciu. Evaluarea stariilor de ambulanta s-a efectuat o singura data, la inceputul activitatii acestora, cu ocazia acreditarii lor.

Ministerul Sanatatii Publice sustine ca analiza activitatilor serviciului public de ambulanta ar trebui realizata de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, ministerul avand ca responsabilitate administrarea programului 2.10 Programul National de "Reabilitare a Serviciilor de Urgenta Prespitaliceasca"; care este un program de reabilitare concretizat in efectuarea unor investitii constand in achizitionarea de autosanitare (in anul 2004) si realizarea unor programe de

perfectionare a pregatirii profesionale a personalului serviciului de ambulanta (in anul 2005).

De altfel, nu exista nici o actiune la nivelul ministerului in ceea ce priveste colaborarea cu Directiile teritoriale de Sanatate Publica, in sensul supravegherii activitatii Serviciului public de ambulanta. Eventualele informatii despre acest serviciu sunt furnizate o data pe an ministerului, cu ocazia rapoartelor anuale de activitate ale Directiilor teritoriale de Sanatate Publica.

Inexistenta unei structuri dedicate serviciului public de ambulanta la nivelul ministerului face imposibila analizarea si sintetizarea aspectelor legate de serviciul public de ambulanta.

In acest context Ministerul Sanatatii Publice isi declina orice obligatie fata de activitatea de acordare a asistentei medicale de urgenta, ignorand chiar prevederile propriului Regulamentului de Organizare si Functionare referitoare la monitorizarea si controlul acestei activitati.

Nici chiar petitiile primite de la cetateni referitoare la aspecte legate de serviciul public de ambulanta nu sunt tratate separat de Directia de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii Publice. Petitiile sunt administrate la nivelul ministerului pe total, in cadrul compartimentului de relatii publice, indiferent de aspectele sesizate si nu exista un mecanism de urmarire a rezultatelor (eventuale controale sau alte actiuni care ar trebui sa conduca la schimbari calitative ale activitatii

serviciilor de urgenta).

La nivelul Ministerului Sanatatii Publice exista si un sistem informatic care ar putea usura foarte mult aceasta munca, putand chiar constitui un inceput in monitorizarea petitiilor primite si a raspunsurilor date.

Implicarea conducerii Directiei teritoriale de Sanatate Publica in coordonarea activitatii Serviciului Public de Ambulanta.

La nivelul Directiilor teritoriale de Sanatate Publica, in calitate de coordonatori directi si Statiilor teritoriale de Ambulanta, coordonarea acestora in ceea ce priveste activitatea serviciilor de urgenta se rezuma in principal la avizarea situatiilor financiare prezentate si verificarea incadrarii in bugetele aprobate.

Politica unitara de dezvoltare este stabilita prin precizarile din legislatia in vigoare, respectiv Ordinul M.S. nr. 1042/2003 privind aprobarea Regulamentului de Organizare si Functionare al Directiilor teritoriale de Sanatate Publica, care stabileste principalele atributii si anume:

propune Ministerului Sanatatii Publice structura organizatorica a Statiilor teritoriale de Ambulanta spre aprobare;

aproba organigramele statiilor de ambulanta si eventualele modificari ale acestora;

urmareste incadrarea in normativele de personal si aproba statul de functii;

aproba bugetul de venituri si cheltuieli, inclusiv propuneri de investitii;

numeste directorul general si aproba componenta Consiliului de administratie;

coordoneaza propunerile de reabilitare a serviciului de urgenta;

efectueaza auditul public intern.

Evaluarea statiilor de ambulanta se face periodic si anual si cuprinde personalul, dotarea, activitatea medicala structurata pe 3 compartimente: dispecerat unic, urgenta si transport sanitar.

Evaluarea riscurilor obiective a cuprins dotarea materiala si mai ales starea de uzura a ambulantelor, parcul auto fiind invechit. In acest sens s-au facut solicitari anuale Ministerului Sanatatii Publice pentru reinnoirea parcului auto. De asemenea, evaluarea riscurilor subiective a cuprins, in unele cazuri gradul de solicitare psihica a medicilor si gradul de solicitare fizica si psihica a ambulantierilor, a personalului mediu si auxiliar. Urmare efectuarii acestui audit, au fost constatate in principal urmatoarele:

Nu exista responsabilitati clare de monitorizare si control a serviciului public de ambulanta iar in actele normative in vigoare nu sunt precizati in mod explicit indicatorii ce trebuie urmarati. In conformitate cu prevederile art. 28 lit. j. din Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr.1042/2003. directorul adjunct responsabil de managementul asisten_ei medicale a Directiei de Sanatate Publica "monitorizeaza si controleaza calitatea serviciilor medicale furnizate

in cadrul asistentei medicale primare, ambulatorii de specialitate, asistentei de urgenta si al celei spitalicesti'';

Evaluarea Serviciului Public de Ambulanta s-a efectuat in general numai cu ocazia acordarii autorizatiei de functionare;

Nu a fost elaborata o strategie si o politica de dezvoltare a serviciului public de

Ambulanta care sa aiba la baza riscurile obiective si subiective ale activitatii de urgenta

In unele judete Directia de Sanatate Publica nu a efectuat o analiza stricta a

necesitatilor anuale ale serviciului public de ambulanta, implicarea institutiei rezumandu-se la intocmirea unui plan de dezvoltare a asistentei medicale de urgenta pe termen mediu si lung;

Directiile teritoriale de Sanatate Publica nu au elaborat un plan de coordonare a

activitatilor legate de func_ionarea Serviciul Public de Ambulanta teritorial si nu au stabilit persoane responsabile pentru a coordona si a monitoriza aceasta activitate;

Nu a fost aprobat de catre conducerea Directiilor de Sanatate Publica un plan strategic adecvat prin care sa fie asociate actiuni, termene si resurse pentru obiectivele propuse. In cazul unor achizitii, unele Directii teritoriale de Sanatate Publica au intocmit in unele judete planuri strategice pentru perioada 2005-2009, fara insa a se identifica si resursele financiare necesare;

Nu s-a efectuat un studiu privind nivelul de finantare al serviciului public de ambulanta in functie de asteptarile cetatenilor;

Casele teritoriale de Asigurari de Sanatate nu efectueaza raportari catre Directiile teritoriale de Sanatate Publica privind activitatea desfasurata de Serviciul Public de Ambulanta teritorial;

In ceea ce priveste calitatea serviciilor publice de ambulanta, desi Directiile teritoriale de Sanatate Publica nu au stabilit persoanele responsabile si sarcinile concrete in acest sens, prin Legea nr. 100/2004 si Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr.1042/2003 sunt prevazute obligatiile institutiei pe linia monitorizarii calitatii serviciilor;

Ministerul Sanatatii Publice si Colegiul medicilor nu au elaborat ghiduri de practica medicala, criterii si conditii pentru asigurarea calittaii actului medical.

Principalele concluzii desprinse din rapoartele de audit pot fi sintetizate dupa cum urmeaza:

Dispeceratele medicale la nivelul statiilor centrale de ambulanta sunt in general, informatizate, au activitate permanenta, insa substatiile nu sunt informatizate, legatura realizandu-se prin telefonul mobil existent in dispecerat si comunicare radio;

Programul informatic, in majoritatea cazurilor, nu permite inregistrarea apelurilor telefonice si nu exista posibilitatea stocarii lor pe suport magnetic;

Nu exist_ compatibilitate intre softul utilizat in cazul numarului unic de urgenta"112" si cel utilizat de Serviciul Public de Ambulanta, in sensul ca nu este realizata interfata soft cu reteaua proprie de calculatoare, datele primite prin reteaua "112" fiind reintroduse manual in reteaua proprie;

Nu exista un compartiment separat pentru primirea apelurilor pentru transporturile interclinice de bolnavi, acestea primindu-se la acelasi dispecerat si nici frecventa radio pentru ambulantele de urgenta nu este separata de cea pentru transport . In concluzie, ar trebui ca activitatea de transport sa fie separata de cea de urgenta propriu-zisa, deoarece transporturile nu constituie cazuri de urgenta si nu trebuie blocate resurse care pot fi folosite in cazuri de urgenta, pentru alte activitati;

In multe cazuri regulamentele de organizare si functionare ale unitatilor de urgenta nu sunt actualizate cu atributiile si sarcinile specifice activitatii Statiei teritoriale de Ambulanta in contextual legislatiei actuale;

In ceea ce priveste parcul auto aflat la dispozitia Statiilor judetene de Ambulanta, se poate concluziona ca acesta este vechi si necorespunzator din punct de vedere al performantelor pentru prestarea unor servicii medicale de calitate, mare parte din aceste ambulante avand depasita de mult durata de functionare. Subfinantarea care persista de mult timp in activitatea statiilor judetene de ambulanta determina ca aceasta inlocuire sa se faca sporadic si intamplator, fara sa existe un plan coerent in acest sens. In anul 2004 au fost achizitionate prin programul 2.10 Programul National de "Reabilitare a Serviciilor de Urgenta Prespitaliceasca" cca. 100 ambulante care au fost repartizate judetelor, dar care nu au reusit sa acopere necesarul de masini noi al acestora. Astfel, numarul ambulantelor de tip C, care sunt cel mai bine dotate din punct de vedere medical, este total insuficient pentru necesitatile statiilor si mai ales al substatiilor de ambulanta. De multe ori urgetele majore sunt rezolvate cu masini vechi, avand dotare tehnica medicala minima;

In mai multe judete nu exista o procedura de certificare a numarului de km efectiv parcursi inregistrati in foaia de parcurs fata de numarul de km inregistrat de ceasul de la bordul ambulantei (kilometrajul). Uneori numarul de km de la bordul masinilor nici nu este inscris in foile de parcurs la inceputul si la sfarsitul de tura;

In unele cazuri nu exista un protocol de colaborare in acordarea asistentei medicale de urgenta intre Statia Judeteana de Ambulanta si Unitatile de Primire Urgenae;

De asemenea, in ceea ce prive_te cl_dirile in care func_ioneaz_ Sta_iile Jude_ene de Ambulanta, in majoritatea cazurilor acestea sunt spatii improprii, atat ca dimensiune, cat si ca dotari. In cazul substatiilor, cladirile in care acestea functioneaza sunt in majoritate inchiriate, motiv pentru care nu se pot face reparatii deoarece cladirile respective nu sunt in proprietatea acestora, deci este dificil a se concluziona in legatura cu o functionare performanta a acestor statii/substatii din acest punct de vedere;

In legatura cu activitatea Directiilor teritoriale de Sanatate Publica, desi Serviciul public de ambulanta se afla in subordinea directa a acestora, s-a observat doar rolul de a verifica incadrarea in bugete si de a viza situatiile financiare ale statiilor de ambulanta de catre acestea, fara a exista o preocupare de functionare in conditii de performanta a actului medical;

Casele teritoriale de Asigurari de Sanatate nu se preocupa concret de realizarea unor performante sau de rezolvarea unor greutati cu care se confrunta serviciul public de ambulanta, neavand atributii exprese in acest sens, implicandu-se doar ca parte contractanta a contractului-cadru incheiat cu statiile de ambulanta, cu verificarea incadrarii in parametrii contractati - numar de km si promptitudine;

Ministerul Sanatatii Publice a avut o slaba implicare in ceea ce priveste functionarea Serviciului Public de Ambulanta, avand in vedere in special legislatia aplicabila in prezent in domeniu, dar si faptul ca nu se urmareste respectarea nici cel putin a celor cuprinse in Regulamentul de Organizare si Functionare al unitatii.

Principalele recomandari facute entitatilor auditate se pot grupa dupa cum urmeaz_:

Pentru imbunatatirea activitatii Serviciului Public de Ambulanta la nivelul Statiilor teritoriale de Ambulanta Referitor la functionarea dispeceratelor si a sistemelor informatice:

cresterea gradului de informatizare al substatiilor de ambulanta, crearea de dispecerate integrate si crearea unor baze de date pentru intreaga activitate de urgenta din judet cu scopul de a eficientiza activitatea de urgenta prespitaliceasca si de a acorda prioritate rezolvarii urgentelor majore fata de restul activitatilor, cum ar fi cele de transport interspitalicesc sau a bolnavilor dializati. Acest proces de informatizare ar trebui sa conduca la eliminarea in viitor a reintroducerii manuale a datelor, eliminarea erorilor de introducere, imbunatatirea raportarilor statistice etc.;

elaborarea unor manuale de utilizare a aplicatiilor informatice si instruirea celor care le exploateaza;

o mai buna colaborare cu organele ierarhic superioare (Directiile teritoriale de Sanatate Publica si Ministerul Sanatatii Publice) pentru separarea activitatii dispeceratului in ceea ce priveste primirea apelurilor pentru urgentaele medicale de apelurile pentru transporturile interclinice de bolnavi prin infiintaarea unui compartiment distinct cu o linie telefonica si o frecventa radio proprie.

Referitor la managementul statiilor teritoriale de ambulanta

imbunatatirea cadrului organizatoric existent prin actualizarea Regulamentului de Organizare si Functionare in corelatie cu structura organizatorica existenta, cu atributiile si sarcinile specifice activitatii Serviciilor Publice de Ambulanta in contextul legislatiei actuale.

Referitor la baza tehnico - materiala. (cladiri, autosanitare, etc.).

casarea autosanitarelor care nu mai sunt in stare de functionare precum si a celor care au depasita durata normata de functionare;

efectuarea, de catre toti factorii implicati in activitatea de asistenta medicala de urgenta, a demersurilor necesare pentru clarificarea situatiei juridice a bunurilor imobile aflate in administrarea serviciului in vederea inscrierii acestora in patrimoniul public judetean, pentru a face astfel posibila asigurarea din bugetul judetean a finantarii cheltuielilor de intretinere, gospodarire, reparatii, consolidari, extinderi sau modernizari ale acestora, potrivit legii;

atragerea si implicarea autoritailor locale in scopul obtinerii de sprijin financiar pentru imbunatatirea activittaii statiilor judetene de ambulanta;

amenajarea in mod adecvat a spatiilor detinute in vederea functionarii integrate a statiilor de ambulanta;

realizarea unei proceduri de certificare a numarului de km efectiv parcursi inregistrati in foaia de parcurs fata de numarul de km inregistrat de ceasul de la bordul ambulantei (kilometrajul);

imbunatatirea dotarii ambulantelor existente la standardele prevazute de lege si in functie de planul de activitate, demersuri ce ar trebui initiate de managementul Statiilor de Ambulanta in colaborare cu Directiile teritoriale de Sanatate Publica si Ministerul Sanatatii Publice;

normarea numarului de ambulante raportat la populatia existenta in fiecare judet, conform standardelor europene.

Referitor la managementul resurselor umane

efectuarea demersurilor legale pentru stabilirea necesarului de medici din cadrul serviciului public de ambulanta in conformitate cu prevederile anexei nr. 11 la Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 208/2003 si asigurarea resurselor financiare necesare pentru ocuparea eventualelor posturi vacante, in vederea imbunatatirii calitatii asistentei medicale de urgenta;

echilibrarea raportului dintre cheltuielile de personal si cele materiale prin cresterea gradului de prelucrare automata a datelor, ceea ce ar conduce la asigurarea de resurse pentru cheltuieli materiale si de capital si pentru dotarea cu autosanitare noi.

Pentru imbunatatirea activitatii Directiilor teritoriale de Sanatate Publica in ceea ce priveste activitatea serviciului public de ambulanta

adoptarea de catre Directiile teritoriale de Sanatate Publica a unei strategii pe

termen scurt si mediu, pentru a stabili directiile de dezvoltare ale serviciului public de ambulanta, cu scopul satisfacerii intr-o masura cat mai mare a necesitatilor comunitatilor locale, prin desemnarea si atribuirea unor responsabilitati concrete privind activitatea serviciului public de ambulannta, unor persoane special nominalizate in cadrul Directiei de Sanatate Publica;

evaluarea periodica a necesitatilor statiilor de ambulanta (dotari, personal calificat etc.) si intreprinderea tuturor diligentele necesare pe langa Ministerul Sanatatii Publice pentru implinirea acestora;

implicarea mai sustinuta in asigurarea finantarii complete a serviciului public de ambulanta;

luarea masurilor pentru optimizarea spatiilor prin imbunatatirea fluxurilor in

unitatile de primire urgente din cadrul spitalelor judetene acolo unde este cazul si crearea unei incaperi destinate triajului bolnavilor in vederea micsorarii timpului de interventie (investigare, internare), imbunatatirii actului medical si a gradului de multumire a pacientilor prin venirea medicilor la pacientii adusi cu ambulanta si nu transportarea lor pe la mai multe cabinete (camere de garda). Realizarea acestei masuri ar micsora si timpul de eliberare al echipajului ambulantei dupa predarea bolnavilor in scopul efectuarii unei alte interventii. Aceasta s-ar putea realiza si prin incheierea unui protocol de colaborare intre Serviciul teritorial de Ambulanta si Unitatile de Primire Urgente in vederea imbunatatirii activitatii in acordarea asistentei medicale de urgenta;

Pentru imbunatatirea activitatii Caselor teritoriale de Asigurari de Sanatate in ceea ce priveste activitatea Serviciului Public de Ambulanta

fundamentarea reala a costului serviciilor medicale tinand cont de nevoile reale ale populatiei, eventualele diminuari ale valorii contractate urmand sa fie motivate;

realizarea unei proceduri de decontare a numarului cazurilor efectiv realizate de catre Statiile de Ambulanta si nu la nivelul numarului cazurilor contractate, avand in vedere specificul acestei activitati "in asteptare" si a faptului ca nu pot fi refuzate solicitarile de urgenta. Aceste aspecte trebuie avute in vedere si in functie de conditiile concrete in care functioneaza acest serviciu cu numar de solicitari in continua crestere -dotare materiala precara, personal medical de specialitate insuficient, etc.

Pentru imbunatatirea activitatii Serviciului Public de Ambulanta prin prisma responsabilitatilor Ministerului Sanatatii Publice

cointeresarea medicilor de familie pentru a asigura asistenta medicala la domiciliu

prin garzi platite de Casele teritoriale de Asigurari de Sanatate, Serviciul Public de Ambulanta putand asigura inregistrarea solicitarilor si dispecerizarea lor in cadrul unui contract de servicii incheiat cu Casele teritoriale de Asigurari de Sanatate. In prezent, un bolnav care are nevoie de o consultatie la domiciliu este sfatuit de medicul de familie sa solicite ambulanta si in acest fel este suprasolicitat serviciul public de ambulanta. In consecinta, se intarzie ajungerea la eventualele solicitari de urgenta majora. Ideal ar fi ca medicul de familie sa-si cunoasca pacientii, sa fie in relatie permanenta cu ei si sa solicite el ambulanta atunci cand starea clinica a pacientului o impune;

incheierea la nivel local a unui protocol intre Sistemul National Unic de Urgenta si Statiile de ambulanta, iar la nivel central intre Ministerul Sanatatii Publice si Serviciul de Telecomunicatii Speciale care sa cuprinda proceduri de operare, utilizare si acces la baza de date si la inregistrarile convorbirilor cu solicitatorii numarului de urgente "112", precum si a responsabilitatilor ce decurg din aceste activitati;

implicarea mai puternica in domeniul asistentei medicale de urgenta prespitaliceasca, implicare care sa constea in elaborarea unei politici clare si unitare pentru imbunatatirea performantelor acestui serviciu, constituirea unui colectiv in cadrul Directiei Generale de Asistenta Medicala cu sarcini clare in monitorizarea activitatii serviciului public de ambulanta, care sa aiba ca rezultat final o crestere a calitatii serviciilor medicale de urgenta. Se impune de asemenea, o mai buna conlucrare intre factorii care contribuie la asigurarea starii de sanatate, in domeniul serviciilor de ambulanta, in sensul definirii unui set de indicatori calitativi aferenti acestei activitati, definirea calitatii actului medical pentru a putea efectua un control performant si eficient al acestuia;

initierea de proiecte de acte normative unitare si coerente privind organizarea si

functionarea, modul de subordonare si finantare al serviciului public de ambulanta, in scopul eliminarii prevederilor neclare si ambigue din legislatia actuala care reglementeaza acest domeniu de importanta majora pentru populatia tarii;

dezvoltarea si extinderea activitatii de audit intern in scopul valorificarii informatiilor existente la nivelul ministerului care sa conduca la evaluarea performantei unor activitatii de importanta majora coordonate de Ministerul Sanatatii Publice, in calitatea sa de ordonator principal de credite.