Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


LIBERA CIRCULAȚIE A MARFURILOR - Temeiul juridic

Comert

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Gradul de saturatie al pietei
COSTURILE DE PRODUCTIE
MODELUL „ARENEI STRATEGICE”
Produse pentru frumusete - Colectia Hemel Beauty
ANALIZA STRATEGICA A CONCURENTILOR POTENTIALI SI A PRODUSELOR DE SUBSTITUTIE
Raport preliminar de cercetare de piata
ANALIZA STRATEGICA A PIETEI DE DESFACERE
Beneficiile E-commerce (comertul electronic)
Piata – concept si trasaturi
Vinde beneficii, nu caracteristici


REFERAT

LIBERA CIRCULAȚIE A MARFURILOR



Materie: DREPT COMUNITAR AL AFACERILOR

CUPRINS

Notiuni introductive privind Uniunea europeana

Premisele aparitiei Comunitatilor Europene

Evolutii ulterioare

Instituirea Uniunii Europene

Tratatul de la Maastricht

Obiectivele fundamentale ale Tratatului de la Maastricht

Libertatile fundamentale ale Uniunii Europene

Consideratii generale

Libera circulatie a marfurilor.

3.2.1. Temeiul juridic

3.2.2. Standardizare

3.2.3. Produse alimentare

3.2.4. Produse industriale

3.2.5. Metrologie

3.2.6. Achizitii publice

BIBLIOGRAFIE

LIBERA CIRCULAȚIE A MARFURILOR

Notiuni introductive privind Uniunea europeana

Premisele aparitiei Comunitatilor Eupene .

In decembrie 1945 s-au pus bazele unei noi ordini monetare prin Tratatul de la Bretton Woods, iar in 1947 a aparut GATT.

La 19 septembrie 1946 primul – ministru englez Winston Churchill a prezentat optiunile sale privind viitorul Eupopei dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, afirmand necesitatea construirii statelor unite ale Europei. Ideea unei Europe unite nu era noua; ea mai fusese vehiculata in diferite imprejurari.

In plan economic se remarca lansarea de catre S.U.A., in anul 1947, a Planului Marshall[2] de ajutorare a statelor Europei aflate in dificultati economice si sociale la sfarsitul razboiului. In legatura cu aplicarea Planului Marshall, la 16 aprilie 1948 a fost infiintata O.E.C.C. care ulterior s-a transformat in O.C.D.E.

Evolutii ulterioare.

Ca urmare a unei activitati politico – diplomatice, sub impulsul Frantei si Germaniei s-au realizat procese importante in directia unificarii europene, care s-a concretizat prin adoptarea la 25 martie 1957 a Tratatului de la Roma, care cuprinde de fapt 2 tratate :

EUROATOMUL – prevede reglementarea in comun a productiei materiei nucleare, exploatarea in comun a mijloacelor de care dispun statele membre, un schimb de informatii si un sistem comun de brevete si inventii;

Tratatul privind Economia Europeana ( C.E.E.) – prevede urmatoarele libertati ;

libertatea de circulatie a marfurilor;

libertatea de circulatie a capitalurilor;

libertatea de curculatie a capitalurilor;

libertatea de circulatie a serviciilor.

Nu toate activitatile intrau sub incidenta acestor acorduri.

Obiectivul Tratatului de la Roma a costat in realizarea unui spatiu economic largit in care intreprinderile celor 6 state semnatare ale acestui tratat puteau opera in conditii de concurenta loiala si reala. Reusita implementarii Tratatului a demonstrat ca obiectivele fundamentale, respectiv diminuarea tuturor obstacolelor vamale si crearea unei Unuini vamale a fost finalizata cu un an mai devreme.

In anul 1960 la Stockholm are loc o Conventie privind infiintarea Asociatiei Europene a Liberului Schimb – AELS.

In 1973 au aderat la Comunitate : Anglia, Irlanda si Danemarca. Grecia a semnat Tratatul in 1979, iar Spania si Portugalia in 1985. Austria, Suedia si Finlanda au devenit membre ale Uniunii la 1 ianuarie 1995.

Instituirea Uniunii Europene.

Tratatul de la Maastricht.

O faza decisiva a procesului de integrare a inceput odata cu semnarea de catre cei 12 membrii al Comunitatii europene la 7 februarie 1992 a Tratatului de la Maastricht privind instituirea unei Uniuni Europene.[4]

Prin Tratatul de la Maastricht se creeaza o Uniune Europeana fondata pe comunitatile europene si completata prin formele de cooperare si politicile prevazute in Tratat. Potrivit Tratatului noua constructie europeana se sprijina pe trei piloni :

I.           Comunitatile Europene : CECO, CEE, CEEA;

II.        Politica externa si securitatea comuna;

III.     Cooperarea in domeniul justitiei si al afacerilor interne.

Tratatul de la Maastricht a consacrat importante evolutii in domeniul politicii economice si monetare care constituie instrumentul principal al actiunilor statelor membre.

Obiectivele fundamentale ale Tratatului de la Maastricht :

a)     largirea obiectivelor integrarii;

b)    realizarea unei identitati internationale ale Uniunii;

c)     uniune politica si militara;

d)    politica comuna in domeniul relatiilor internationale de securitate;

e)     cooperare in materie de politie, justitie si afaceri interne;

f)      coeziune economica si sociala;

g)     cetatenie europeana;

h)    unificarea reglementarilor si rezolvarea comuna a unor aspecte sociale, cum ar fi : protectie sociala, somaj, sanatate, protectia consumatorului, mediu, cultura, sport, etc;

i)       uniune economica si monetara si moneda unica europeana.

Libertatile fundamentale ale Uniunii Europene

Consideratii generale.

Libertatile fundamentale au fost realizate, in cea mai mare parte a lor, in cursul perioadei de tranzitie, potrivit Tratatului, prin dispozitii de procedura si prin actiuni de restrictii sau interdictii.

Prin piata interna se intelege un spatiu fara frontiere interne care trebuie sa functioneze in aceleasi conditii ca o piata nationala : marfurile, persoanele, serviciile si capitalurile trebuie sa circule in cadrul ei fara nici un control la frontierele dintre statele membre, dupa exemplul absentei controlului la frontierele dintre regiunile unui stat.[5]



Libera circulatie a marfurilor.

3.2.1. Temeiul juridic

Baza legala a liberei circulatii a marfurilor este reglementata de

dispozitiile Tratatului de la Roma de constituire a Comunitaților

Europene (art. 6-12; art. 30-37; art. 85-86 si art. 92-96). Astfel, articolul 7 din Tratat defineste Piata Interna a Comunitaților drept ,,o zona fara

frontiere interne, in care este asigurata libera circulatie a bunurilor,

persoanelor, serviciilor si capitalului. Toate controalele si verificarile

sistematice necesare asigurarii conformitatii cu regulile au loc pe piata

si nu la frontierele nationale”. Articolul 6 din Tratat interzice orice

discriminare pe baza de nationalitate, atat intre statele membre, cat si

intre cetatenii acestora.

Articolele 9-12 din Tratat cer abolirea taxelor vamale si a impozitelor, cu efect echivalent asupra schimburilor dintre statele membre, iar articolele

30-36 interzic restrictiile cantitative si masurile cu efect similar asupra

schimburilor dintre statele membre. Stabilirea de conditii stricte pentru

ajutoarele de stat, pentru a proteja integritatea Pietei Interne si

obligativitatea statelor membre de a nu face discriminari in probleme

fiscale sunt prevazute in articolele 93 si 95 din Tratatul de la Roma.

Libera circulatie a marfurilor se aplica tuturor produselor originare din

statele membre si tuturor produselor din terte tari cu drept de libera

circulatie in spatiul comunitar. La inceput, libera circulatie a marfurilor a

fost vazuta ca parte integranta a uniunii vamale a statelor membre,

implicand eliminarea taxelor vamale, a restrictiilor comerciale cantitative

si a masurilor echivalente, precum si stabilirea unor tarife externe comune

pentru Comunitate. Ulterior, accentul a fost mutat pe eliminarea

obstacolelor inca existente in calea liberei circulatii in vederea crearii

unei Piete Interne – o zona fara frontiere interne in care bunurile pot

circula la fel de liber ca pe o piata nationala. Practic eliminarea taxelor

vamale si a restrictiilor cantitative intre statele membre s-a realizat la Roma

Datorita faptului ca Tratatul de la Roma nu definea conceptul de taxe cu

efect echivalent taxelor vamale, acest rol a revenit Curtii Europene de

Justitie care, printr-o serie de decizii din anii ’60 – ’70, stabileste ca orice

taxa „oricum este denumita si oricare ar fi modalitatea de aplicare, (…)

care, daca se aplica in mod specific unui produs importat dintr-un stat

membru in defavoarea produselor similare autohtone, prin alterarea

pretului, are acelasi efect asupra liberei circulatii a marfurilor ca si

taxele vamale”, poate fi considerata drept taxa cu efect echivalent. Curtea

nu este deci interesata de natura sau forma taxei, ci de efectele acesteia.

Tot Curtii de Justitie i-a revenit misiunea de a lamuri si conceptul de

masuri echivalente cotelor vamale. Astfel, in 1974, Curtea de Justitie a

decis ca „toate regulile comerciale instituite de statele membre care au

capacitatea de a impiedica direct sau indirect, in fapt sau potential,

comertul intracomunitar sunt considerate ca masuri cu efect echivalent

cotelor vamale”. Pentru a nu exista discriminari intre marfurile importate

si cele autohtone, Curtea de Justitie a atestat principiul recunoasterii

reciproce de catre statele membre a regulilor proprii in absenta

armonizarii, ceea ce a generat aparitia Directivei 98/34/CEE care cere

statelor membre sa informeze Comisia asupra tuturor proiectelor de

reglementari tehnice. De asemenea, trebuie sa informeze organismele

nationale de standardizare asupra programelor de lucru si a proiectelor de

standarde.

Tratatul de la Roma permite statelor membre, prin articolul 30, sa ia

masuri cu efect echivalent cotelor vamale atunci cand acestea sunt

justificate de consideratii generale si neeconomice (moralitate publica,

politica publica, securitate publica, protectia sanatații si vietii oamenilor,

animalelor sau plantelor, protectia tezaurelor nationale si protectia proprietații industriale si comerciale)

Incepand cu 1 ianuarie 1993, marfurile ce trec frontierele interne ale

Comunitații nu mai sunt controlate. Eliminarea formalitatilor de trecere a

frontierelor implica initiative in patru domenii legate intre ele:

eliminarea documentelor vamale in comertul intracomunitar,

regulile comunitare ce guverneaza libera circulatie a bunurilor,

intarirea frontierelor externe si cooperarea intre administratii.

a) Eliminarea documentelor vamale in comertul intracomunitar

Formalitatile vamale au fost simplificate semnificativ in perioada

1985 – 1992 prin introducerea documentului administrativ unic, a

posturilor comune de trecerea a frontierei si prin simplificarea

procedurilor de tranzit. Incepand cu 1989, s-a demarat procesul de

eliminare treptata a utilizarii documentului administrativ unic si a

documentului de tranzit. Oricum aceste documente au continuat sa fie

utilizate pentru aplicarea acordurilor comerciale speciale, precum

masurile tranzitorii din actul de aderare al Spaniei si Portugaliei pentru

anumite produse agricole. Documentele de tranzit sunt inca necesare

pentru bunurile ce tranziteaza statele AELS (Asociatia Europeana a

Liberului Schimb), precum si pentru bunurile care circula intre teritoriile

din sistemul comunitar armonizat de TVA si cele din uniunea vamala din

afara acestui sistem.

De asemenea, in prezent, se mai efectueaza controale la granite in

legatura cu sanatatea plantelor si animalelor, asa cum ele se efectueaza si

asupra produselor locale ce circula in interiorul unui stat, fara nici o

discriminare pe motiv de origine a bunurilor sau de modalitate de

transport.

Din motive logistice s-au facut demersurile necesare pentru aplicarea unei definitii comune a legaturilor aeriene si maritime cu tarile ne-membre

pentru a garanta eliminarea controalelor din aeroporturi si porturi legate

de bagajele calatorilor care circula in interiorul Comunitații.

b) Regulile ce guverneaza libera circulatie a marfurilor

Documentul administrativ unic reprezenta principalul instrument de

administrare a controlului taxelor si de asigurare a intereselor economice,

comerciale sau de politica publica ale statelor membre, fiind utilizat si in

colectarea de date statistice. Astfel, eliminarea acestuia a reprezentat un

pas precedat de o serie de masuri menite sa defineasca noile reguli de

guvernare a liberei circulatii a bunurilor. In primul rand a fost necesara

redefinirea modalitatilor de controlare a taxelor (TVA si accize) prin

transferarea acestui control la sediul firmei (pentru TVA) si la depozitele

autorizate (pentru accize). In plus, colectarea de date statistice, ce avea

loc la punctele de trecere a frontierei, a fost inlocuita de datele rezultate

din rapoartele financiare ale firmelor, parte integranta a sistemelor

nationale de colectare a datelor.

Aceste reguli se aplica tuturor produselor, dar sunt insotite de un set de

reguli speciale privind circulatia, controlul si comercializarea anumitor

produse. Majoritatea regulilor speciale se refera la produsele agricole

(animale, carne, plante, seminte, etc.), intrucat implica aspecte legate de

protectia sanatații animalelor, plantelor si oamenilor. In vederea protejarii

obiectivelor legitime ale statelor membre in anumite domenii, au fost

adoptate si masuri privind returnarea obiectelor culturale transferate ilegal

intr-un alt stat membru, comertul cu droguri si transferul de deseuri.

De la adoptarea Noii Abordari de armonizare si standardizare tehnica in 1985, armonizarea standardelor industriale a devenit instrumentul

principal in indeplinirea acestui obiectiv. Elementele fundamentale ale

noii abordari sunt reprezentate de cerintele esentiale pe care trebuie sa le



indeplineasca produsele (nivele de protectie in domeniul sanatații si

securitatii valabile in intreaga Comunitate) si de procedurile de evaluare a

conformitatii.

Specificatiile tehnice ale cerintelor esentiale sunt elaborate pe baza

Directivei 83/189/CEE care furnizeaza procedura de informare privind

progresele in domeniul standardizarii si mecanismul prin care Comisia

poate imputernici organismele nationale de standardizare sa proiecteze

aceste standarde. Aceste standarde sunt voluntare, manufacturierii putand

folosi alte standarde atata timp cat produsele lor pot fi evaluate ca si

conforme. Procedurile armonizate de certificare si regulile de utilizare a

acestora sunt stabilite prin Directiva 93/465/CEE si acopera atat

proiectarea, cat si productia si controlul produselor. Produsele ce

indeplinesc cerintele esentiale si sunt evaluate ca fiind conforme pot fi

recunoscute ca marca CE.

Trebuie mentionate domeniile ce fac parte din Vechea si din Noua

Abordare intrucat vom face referire la ele. Astfel, in cadrul vechii

abordari intra produsele din sectoarele: vehicule cu motor, constructii,

produse alimentare, produse farmaceutice si produse chimice. In cadrul

noii abordari sunt incluse produsele din sectoarele: jucarii, produse

cosmetice, utilaje, echipamente sub presiune, aparatura medicala,

echipamente electrice si electronice si instalatii pe baza de combustibili.

c) Intarirea frontierelor externe

Eliminarea controalelor la frontierele interne implica administrarea

riguroasa a frontierelor externe. Angajatii responsabili cu controlul la

frontierele externe trebuie sa actioneze in numele tuturor autoritaților

nationale si in interesul tuturor firmelor si consumatorilor din

Comunitate. Codul Vamal Comunitar stabileste cadrul legal comun

pentru efectuarea controalelor vamale, fiind suplimentat prin masuri

speciale referitoare la: domeniul veterinar si fitosanitar, la bunurile

culturale, la comertul cu droguri si substante psihotrope, la comertul

international de animale si plante declarate specii protejate, precum si la

lupta impotriva falsificarii.

d) Cooperarea intre administratii

Eliminarea controalelor la frontiere a insemnat intensificarea treptata a

cooperarii si schimbului de informatii intre autoritatile nationale si

Comisia Europeana. Astfel, in ceea ce priveste schimbul de informatii au

fost luate o serie de masuri precum: imbunatațirea cooperarii dintre

functionarii vamali privind tariful vamal integrat al Comunitații Europene

(incepand cu luna septembrie 2000, tariful comunitar integrat, cotele si

plafoanele tarifare pot fi accesate prin internet prin intermediul bazelor de

date TARIC si QUOTA), schimbul de informatii si monitorizarea

clasificarilor tarifelor pentru bunuri elaborate de administratiile nationale,

schimbul de informatii privind bunurile acoperite de reguli speciale,

modalitați de tranzit pentru bunurile supuse controlului vamal si

monitorizarea exporturilor comunitare de bunuri strategice si de lucrari

de arta. Au fost infiintate retele similare pentru sprijinirea luptei

impotriva fraudei vamale – CIS, pentru taxarea indirecta - VIES, pentru

monitorizarea animalelor vii – ANIMO – si carnii – SHIFT, precum si

pentru statisticile de comert cu bunuri intre statele membre – EDICOM

(Decizia Parlamentului European si a Consiliului 507/2001/CE referitoare

la ansamblul actiunilor cu privire la reteaua transeuropeana de colecte,

productie si difuzare a statisticilor asupra schimburilor intra si

extracomunitare - Edicom)

Asistenta reciproca intre administratii in domeniile legate de libera

circulatie a marfurilor a fost inlesnita de Comisie prin inființarea unor

organisme, precum Oficiul pentru inspectie si control veterinar si

fitosanitar, care constituie o legatura permanenta cu administratiile

nationale in domeniu si cu autoritatea comunitara de aplicare a legii

EUROPOL. De asemenea, prin intermediul unei serii de programe de

formare s-a incercat promovarea convergentei practicilor administrative

in domeniul vamal, al pietei interne si al taxarii indirecte.

3.2.2. Standardizare

Un produs de calitate trebuie sa raspunda nevoilor consumatorilor, dar sa nu dauneze omului sau mediului inconjurator. S-au impus astfel, modele

de standarde de calitate a produselor ce se comercializeaza pe piata

urmarindu-se in principal conditiile in care se admite introducerea pe

piata si utilizarea produselor, obligatiile producatorului, reprezentantului

autorizat sau importatorului, procedura de evaluare a conformitatii

produselor, marcajul de conformitate al produsului. Decizia Consiliului

93/465 CEE stabileste procedurile ce se utilizeaza in procesul de evaluare

a conformitatii produselor. Dar standardizarea se refera si la serviciile

prestate, nu doar la produsele ce se comercializeaza pe piata.

Standardele de calitate au devenit una din barierele cele mai importante

pentru produsele si serviciile exportate in tarile dezvoltate. Aceste

standarde sunt descrieri privind caracteristicile tehnice ale produselor,

calitatea acestora (continut, greutate, design, performante, durabilitate,

consum de energie, manipulare etc.)

Scopul standardelor este asigurarea protectiei muncii, protectia sanatații

consumatorilor, protectia mediului, reducerea costurilor prin

standardizare. Standardele si normele tehnice devin bariere tehnice in

calea comertului numai daca sunt diferite de la o tara la alta sau daca nu

sunt recunoscute in alte tari. Ca urmare, piata externa este mai ingusta sau

mai larga, accesul mai ieftin sau mai costisitor si in functie de barierele

de aceasta natura. Modalitatile de a depasi barierele care decurg din

existenta unor standarde diferite in tarile respective sunt fie de a se stabili

standarde comune, fie de a se promova recunoasterea reciproca a

standardelor.

Pentru elaborarea acestor standarde exista organisme – de stat sau private– care elaboreaza standarde pentru produse si servicii. Organismele care

produc standarde europene sunt: CEN (Comité Europèen de

Normalisation), CENELEC (Comité Europèen de Normalisation

Eléctrotéchnique) si ETSI (European Telecommunication and

Standardisation Institute). Organismele nationale de standardizare si

comitetele nationale pentru produsele electrotehnice si telecomunicatii

sunt, in acelasi timp, si membri ai organismelor europene de standarde.

La nivel comunitar exista actualmente un numar de 4184 de standarde

adoptate din care 2927 CEN, 955 CENELEC si 302 ETSI, iar tendinta

este de crestere continua.

In vederea cresterii calitatii produselor si a securitatii vietii si sanatații

oamenilor UE a introdus o serie de Directive europene asupra specificatiilor privind prelucrarea si ambalarea unui anumit numar de produse cum sunt: securitatea jucariilor, produsele de constructii, echipamentele de protectie personala, articole medicale, materiale chimice, produse alimentare, medicamente de uz uman, medicamentele de uz veterinar, echipamentele terminale pentru telecomunicatii, toate articolele electrice, sistemul de autorizare standard pentru vehiculele cu motor si trailerele acestora (care au devenit obligatorii pentru noile vehicule cu motor incepand cu 1 ianuarie 1996) etc.

3.2.3. Produse alimentare

Reglementarea circulatiei produselor alimentare in spatiul comunitar este unul din domeniile cele mai avansate si intr-o continua dezvoltare datorita consumului mare de astfel de produse si a impactului pe care il pot avea asupra vietii si sanatații populatiei. Sunt o serie de Directive si Reglementari care prevad modul de exploatare, comercializare, etichetare, transport si marcare a produselor din diverse sectoare precum:

aromele din alimente – Directiva 88/388 CE si Reglementarea 2232/96 CE;

alimentele tratate – Directiva 1999/2 CE si Directiva 1999/3 CE;

apele minerale – Directiva 80/777 CEE;

produsele lactate – Directivele Consiliului 76/118, 78/630, 83/635,83/417;

sucurile naturale – Directivele Consiliului 93/77, 93/45, 79/693,88/593;

produsele din cafea, cacao si ciocolata – Directivele Consiliului 99/4,89/344, 85/7, 80, 608 etc.



O atentie deosebita o prezinta etichetarea alimentelor care este obligatorie

pentru toate produsele. La nivel comunitar aceasta obligativitate este

stipulata prin Directivele 2000/13 CE, 1999/10 CE, 89/396 CE, 90/496

CEE si Reglementarile 49/2000, 50/2000 si 1139/98.

3.2.4. Produse industriale

a) Produse cosmetice

Directiva 78/768 CEE se refera la masurile legislative pe care trebuie sa

le ia statele membre cu privire la produsele cosmetice. Inscriptionarea si continutul ingredientelor este obligatorie pe produsele cosmetice. Exista și posibilitatea pastrarii confidențialitații unor ingrediente folosite la producerea unor produse cosmetice, aceasta posibilitate fiind reglementata prin Directiva 95/17 CE. In vederea pastrarii confidențialitații se stabileste posibilitatea de inscriere sub forma unui cod numeric a unor ingrediente care fac parte din compozitia produsului cosmetic, detaliindu-se elementele obligatorii a fi incluse in cererea de confidentialitate.

b) Ingrașaminte

Prevederile directivelor 76/116 CEE privind ingrașamintele, cu amendamentele ulterioare si 80/876/EEC privind ingrașamintele cu continut ridicat de nitrat de amoniu stabilesc conditiile de introducere pe piata a ingrașamintele chimice, etichetarea, ambalarea, marcarea, limitele minime ale continutului de nitrat din ingrașamintele chimice, metodele de prelevare a probelor si tipurile metodelor de analiza.

c) Substante chimice periculoase

Directivele 67/548 CEE si 99/45 CEE contin principiile de clasificare a substantelor si preparatelor periculoase, etichetarea si ambalarea lor precum si o serie de specificatii referitoare la simbolurile si indicatiile de pericol, natura riscurilor, avertismente de siguranta, lista substantelor si preparatelor chimice periculoase.

d) Vase sub presiune

Directiva Consiliului 87/404 CEE cuprinde reglementari referitoare la modul de comercializare si etichetare a recipientelor simple aflate sub presiune. Pentru recipiente-butelii aflate sub presiune, Directivele Consiliului 84/525, 84/526, 84/527 introduc cerinte privind modelul de vas folosit, verificarile ce se fac, marcajul ce trebuie aplicat pe astfel de recipiente precum si documentatia tehnica ce trebuie sa le insoteasca pentru a fi comercializate pe piata.

e) Textile

In domeniul textilelor Directivele 96/73/CEE, 96/74 CEE, 97/37 CEE si 73/44/CEE privind analiza cantitativa a amestecurilor binare si ternare de fibre textile stabilesc metodele de analiza utilizate pentru determinarea si verificarea compozitiei fibroase a produselor textile, precum si obligativitatea inscrierii de catre agentii economici care produc, importa, ambaleaza sau comercializeaza pe eticheta, pe produs sau pe ambalaj, a compozitiei fibroase.

f) Sticla si incalțaminte

Clasificarea si marcarea produselor din sticla in vederea comercializarii lor este facuta prin Directiva Consiliului 69/493 CEE, iar in ceea ce priveste incalțamintea Directiva Consiliului 94/11 CE reglementeaza modul de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor componente ale articolelor de incalțaminte destinate vanzarii catre consumatori.

g) Aparate consumatoare de combustibili gazosi

Prevederile Directivei 90/396/CEE referitoare la aparatele consumatoare de combustibili gazosi cuprinde cerintele esentiale de securitate si conditiile de introducere pe piata pentru aparatele consumatoare de combustibili gazosi, cerinte minime obligatorii pentru proiectare, construire, montare si verificare a acestora, obligativitatea publicarii listei standardelor armonizate, a procedurilor unice de examinare, verificare si certificare a conformitatii, modelului declaratiei de conformitate, metodologia de inspectie, de executare a testelor si de supraveghere,

precum si criteriile minime cu privire la organismele de certificare recunoscute. Directiva contine si sanctiunile aplicabile in cazul constatarii nerespectarii prevederilor referitor la cele mentionate mai sus, precum si la marcajul de conformitate.

h) Echipamente electrice

Pentru asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune s-au adoptat norme de protectie a utilizatorilor prin inscriptionarea sau insotirea echipamentelor de carți tehnice de utilizare.

In privinta utilizarii ascensoarelor, Directiva Consiliului 95/16 CE stabileste conditiile de introducere pe piata a ascensoarelor. Acest act introduce cerintele esentiale de securitate si cerintele minime obligatorii pentru proiectarea, construirea, montarea si verificarea acestora, procedurile de evaluare a conformitatii, metodologia de inspectie si de executare a testelor de supraveghere.

i) Vehicule cu motor

In privinta vehiculelor cu motor, normele europene se refera la standardele de calitate privind producerea, utilizarea si conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele cu motor in vederea circulatiei lor. Este vorba de autovehicule, vehicule de mare capacitate si ambarcatiunile de agrement. Pe de alta parte, acestea trebuie sa respecte si normele standard privind protectia mediului inconjurator, norme reglementate prin Directive la nivelai UE obligatorii pentru toti agentii economici care doresc sa produca si sa vanda in UE, indiferent de

originea acestora.

j) Produse farmaceutice

Produsele farmaceutice atat pentru uzul uman cat si pentru cel veterinar, trebuie sa respecte anumite caracteristici standard la nivelul UE. Directiva Consiliului 91/356 CEE se refera la o buna practica de fabricatie a produselor medicamentoase de uz uman iar Directiva 81/852 CEE se refera la armonizarea legilor statelor membre in privinta producerii de medicamente de uz veterinar. Regulamentul 2377/90 CEE prevede limite maxime stabilite pentru reziduuri de medicamente de uz veterinar.

k) Jucarii

In ultima perioada acest domeniu a constituit obiect al reglementarilor care s-au facut la nivel comunitar. Directiva 88/378 CEE care aduce precizari privind marcajul de conformitate, responsabilitatea organismelor de evaluare a conformitatii si a celor de supraveghere a pietei a fost completata printr-o serie de alte norme comunitare in vederea asigurarii securitatii utilizatorilor de jucarii. Atentia deosebita asupra domeniului este data si de faptul ca utilizatorii de jucarii sunt copiii si acestia necesita un grad sporit de protectie.

3.2.5. Metrologie

In domeniul metrologiei o serie de Directive adoptate la nivel comunitar reglementeaza modalitatea de cantarire si contorizare prin folosirea unor aparate care sa respecte standarde recunoscute la nivelul intregului spatiu comunitar. Sunt reglementate, astfel:

aparatele de cantarit cu functionare neautomata – Directiva Consiliului 90/384 CEE;

manometrele pentru masurarea presiunii in pneuri – Directiva Consiliului 86/217 CEE;

alcoolmetrele si areometrele pentru alcool – Directiva Consiliului 76/765 CEE;

aparatele de taximetrie – Directiva Consiliului 77/95 CEE;

contoarele pentru energia electrica – Directiva Consiliului 76/891 CEE;

contoarele pentru apa rece – Directiva Consiliului 75/33 CEE;

contoarele pentru apa calda – Directiva Consiliului 79/830 CEE;

contoarele pentru gaz – Directiva Consiliului 71/318 CEE;

contoarele pentru lichide, altele decat apa – Directiva Consiliului 77/313 CEE.

3.2.6. Achizitii publice

Politica in domeniul achizitiilor publice se refera la modalitatea de contractare a diverselor lucrari, produse sau servicii publice, transparenta in privinta organizarii contractelor si prezentarea ofertei de contractare. Directivele Consiliului 93/36 CEE, 93/37 CEE si 92/50 CEE reglementeaza modul de coordonare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de furnizare de produse, lucrari si servicii de catre institutiile publice catre agenti privati. Reglementarile ofera un cadru liber, concurential si transparent in organizarea licitatiilor pentru achizitii publice.

BIBLIOGRAFIE

Walter Cairns, Introducere in legislatia Uniunii Europene, Ed. Universal DALSI, Bucuresti 2001.

Dr. Camelia Stoican, Libera circulatie a persoanelor in Uniunea Europeana, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2001.

Octavian Manolache, Dreptul Comunitar, Ed. ALL, Bucuresti, 1996.

Emilian Dobrescu, Integrarea economica in Uniunea Europeana, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1995.



A se vedea L. Carou, Communaute Europeennea, Daulloz, 1991, p. 4 – 41.

George Marshall, general si om politic American. Sef de stat major al armatei SUA in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial; secretar de stat al Departamentului de stat 1947 – 1948; a initiat planul de ajutor al SUA , Europei in 1953, I s-a acordat Premiul NOBEL pentru Pace.

Aceste state au fost : Austria, Danemarca, Elvetia, Marea Britanie, Novegia, Portugalia si Suedia.

Asupra genezei Tratatului a se vedea J. Cloos, G. Reinesh, D. Vignes, J. Weyland, “Le Traite de Maastricht, genese, analyse, commentaries”, Bruxelles, 1993, p. 37 – 101.

A se vedea Octavian Manolache – Dreptul Comunitar, Ed. ALL, 1996, pag. 119





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1938
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site