TESATURI - Influenta procesului tehnologic asupra calitatii tesaturilor

TESATURI

Influenta procesului tehnologic asupra calitatii tesaturilor

Procesul tehnologic de obtinere a tesaturilor are 3 faze principale :

a. Preparatia care cuprinde operatii de pregatire a urzelei si a bataturii :

-preparatia firelor de urzeala consta in imbobinare, urzire, incleiere cu un apret si navadire ;

-preparatia firelor de batatura consta in canetare, dublare si rasucire ;

b. Teserea propriu-zisa care se executa pe diferite tipuri de razboaie de tesut, obtinandu-se diferite legaturi. Incrucisarea firelor de urzeala si de batatura in diferite armuri, permite obtinerea anumitelor caracteristici fizico-mecanice, corespunzatoare destinatiei tesaturilor .

c. Finisarea tesaturilor cuprinde un complex de tratamente fizico-mecanice si chimice in scopul imbunatatirii calitatii si aspectului comercial precum si pentru cresterea valorii de intrbuintare a tesaturilor. Printre cele mai importante operatiuni de fisare mentionam :

Albirea aplicata in special tesaturilor celulozice ;consta in decolorarea pigmentilor naturali si se realizeaza mai ales cu compusi ai clorului.

Mercerizarea se intalneste exclusiv la tesaturile de bumbac si se face numai daca firele n au fost mercelizate anterior. In urma acestei operatii, tesaturile primesc un luciu mai matasos, o afinitate mai mare fata de colorant, o rezistenta mia mare la tractiune.

Vopsirea se poate executa la fire sau la tesatura. In scopul vopsirii se folosesc coloranti cu afinitate fata de tipul de fibra folosit, in caz contrar la spalarea tesaturii, va iesi colorantul, iar tesatura va ramane patata.

Imprimarea se poate face cu o culoare sau cu mai multe culori. Ea va trebui realizata , deasemenea, cu coloranti specifici tipului de fibra folosit la tesaturi. In caz contrat, pe langa faptul ca nu se vor realiza nuante corespunzatoare, tesatura va putea prezenta si deplasarea modelului.

Piuarea se aplica numai tesaturilor de lana si consta in incalcirea fibrelor prin frecare si presare, sub actiunea concomitenta a umiditatii si caldurii.

Fixarea dimensionala este necesara in finisarea tesaturilor sintetice, deoarece in procesul de tesere, in special, firele de urzeala sufera tensiuni mai marei. Aceasta operatiune se executa prin incalzire la o anumita temperatura, urmata de o racire brusca.

Armurile (legaturile) tesaturilor si influenta lor asupra proprietatilor si domeniilor de utilizare ale tesaturilor

Tesaturile se deosebesc intre ele prin natura, finetea si structura firelor folosite, dar mai ales dupa modul cum se incruciseza firele de urzeala cu cele de batatura, respectiv dupa model. Modul in care se face aceasta incrucisare se numeste legatura, armura sau contextura si se reprezinta grafic pe hartie milimetrica prin anumite desene. Acesta se exprima printr-o fractie in care, la numarator se noteaza numarul firelor de urzeala, iar la numitor, numarul firelor de batatura.

Legaturile tesaturilor se pot grupa in :

Legaturile fundamentale cuprind:

- legatura panza este cea mai simpla, numita popular 'legatura in doua ite'. Ea se formeaza prin trecerea unui fir de urzeala peste unul de batatura. Tesatura cu legatura panza, are aspect neted, fata si dosul la fel, o buna rezistenta la rupere, purtand diferite denumiri comerciale in functie de materia prima folosita :muselin, tafta, fresco, panza albita si nealbita, sifon indian, batist.

- legatura serj(diagonal)se caracterizeaza prin intretaierea firelor de urzeala cu cele de batatura si diagonala. Tesaturile sunt mai moi, mai suple, cu puncte de legatura mai rarerezistente la frecare. Destinatia acestor legaturi este foarte diversa :pentru lenjerie, pentru rochii, capoate, furnituri de croitorie(serj), decoratii interioare

- legatura atlaz la care, dupa 4 fire de urzeala pe fata tesaturii, urmeaza un fir de batatura pentru legatura. Aspectul acestei tesaturi este foarte neded si lucios.

Daca pe fata tesaturii se intalnesc 4 fire de batatura incrucisat, apoi cu unul de urzeala, legatura se numeste satin.

Legaturile derivate cele mai uzuale sunt din legatura panza :

- legatura rips, care poate fi de urzeala sau de batatura. Tesaturile cu legaturile rips au diferite domenii de utilizare in functie de materia prima din care au fost realizate :pentru imbracaminte femei pentru panglici, stofe de mobila, articole decorative etc ;

- legatura panama se foloseste la obtinerea tessaturilor pentru lenjerie, articole de vara.

c. Legaturile combinate se obtin din combinarea legaturilor fundamentale cu cele derivate, formand efecte de carouri, dungi.

d. Legaturile jacard se realizeaza pe masini prevazute cu un dispozitiv special care confera tesaturilor un aspect deosebit, efecte de lumina si culoare, motive speciale ca:flori, cercuri.

e. Legaturile compuse se obtin folosindu-se o urzeala si mai multe bataturi sau mai multe urzeli si bataturi. Aceste legaturi confera tesaturilor capacitatea de izolare termica

mare, fapt pentru care se intrebuinteaza in special pentru stofe de paltoane, paturi si pleduri.

Caracteristicile de calitate ale tesaturilor

Principalele caracteristici de calitate ale tesaturilor se pot grupa astfel :

Caracteristici fizico-mecanice

Masa tesaturii

Tesaturile cu masa specifica mica se folosesc pentru lenjerie si imbracaminte de vara, pe cand cele cu masa mai mare, la confectinarea costumelor , pardesielor si paltoanelor.

Grosimea tesaturii care este influentata de finete firelor, de armura si de modul de finisare a tesaturii. La randul ei, grosimea influenteaza proprietatea de drapare , proprietatile termoizolante.

Desimea este o caracteristica de baza a calitatii si structurii tesaturilor, influentand masa, tuseul, capacitatea de mulare, rezistenta si alungirea la rupere, permeabilitatea tesaturilor. Desimea este data de numarul firelor de urzeala si de batatura pe o lungime de 10 cm.

Latimea este o caracteristica ce se are in vedere la calcularea consumului de tesatura necesar confectiilor.

Rezistenta la rupere si alungirea la rupere sunt caracteristici deosebit de importante influentate de materia prima, de armura si desimea tesaturii, de finisare.

Uzura si rezistenta la frecare se refera la proprietatea tesaturii de a-si pastra structura si aspectul in timpul unei folosiri mai indelungate. Aceasta caracteristica este influentata de natura materiei prime, de lumina, de agentii de spalare, de actiunile mecanice la care este supusa tesatura.

Caracteristici tehnologice

Aspectul determinat in cea mai mare masura de structura firelor intrebuintate, de armura si finisarea tesaturii. In functie de aspect, tesaturile pot fi :netede, scamosate, piuate, plusate, albite, vopsite, imprimate, in carouri. Aceasta caracteristica trebuie avuta in vedere la stabilirea modelului si la croire.

Draparea este insusirea tesaturilor de a forma cute sau pliuri. Materialele suple si subtiri se drapeaza usor si formeaza cute mici, pe cand cele groase si fara suplete se drapeaza mai greu.

Contractia este o proprietate plastica a tesaturilor si duce la modificarea dimensiunilor si a formei imbracamintei. Contractia poate fi libera si dirijata. Tesaturile din bumbac, in, lana, celofibra, se contracta la spalare mai mult decat tesaturile din polimeri sintetici.

Rezistenta la deplasare a firelor influenteaza proprietatile de coasere si durabilitatea

3

la purtare a imbracamintei din tesaturi. Aceasta caracteristica depinde de natura, structura si finetea firelor, de felul legaturii, de finisarea si desimea tesaturii.

Proprietati igienico-sanitare ale tesaturilor. Acestea au o deosebita importanta mai ales pentru materialele intrebuintate ca articole de imbracaminte.

Higroscopicitatea tesaturilor depinde de natura si de structura firelor, de finisarea tesaturilor si de conditiile mediului exterior. Tesaturile de bumbac si de in absorb si cedeaza repede umezeala, fapt pentru care sunt foarte mult folosite la confectionarea lenjeriei.

Conductibilitatea termica este o proprietate foarte importanta la confectionarea imbracamintei de vara sau de iarna. Ea depinde de natura si structura firelor, de armura, finisarea si grosimea tesaturii. Tesaturile de lana sunt mai calduroase decat cele de bumbac. Daca ele se finiseaza prin scamosare sau piuare, isi imbunatatesc si mai mult proprietatile termoizolante.

Permeabilitatea la aer a tesaturilor asigura circulatia vaporilor si a caldurii degajate de corpul omenesc. Aceasta proprietate depinde in special de porozitatea tesaturii.

Comportarea tesaturilor la impurificare constituie o caracteristica negativa din punct de vedere igienic. Tesaturile rare, poroase retin mai usor praful ori alte impuritati. Tesaturile acoperite cu apret nu permit usor patrunderea prafului. In general, tesaturile care se impurifica usor se si curata usor.