ASPECTE TEORETICE PRIVIND SALARIZAREA

Aspecte teoretice privind salarizarea

Salariul

Principalul factor in realizarea de bunuri si prestarea de servicii in cadrul entitatilor juridice, alaturi de resursele materiale, il reprezinta forta de munca. Excluzand cazurile profesiilor liberale (avocati, medici, profesionisti contabili ce isi desfasoara activitatea in cabinete particulare) si cele specifice intreprinzatorilor particulari, munca se deruleaza sub autoritatea unui angajator (societate comerciala, institutie publica, regie autonoma etc). In schimbul muncii depuse, personalul angajat este retribuit, obtinand astfel venituri din salarii.

"Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si / sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a aunui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca." (Codul Fiscal)

Salariul reprezinta pentru angajator un cost de productie, iar pentru lucrator un venit.

Sistemul de salarizare

Sistemul de salarizare reprezinta un ansamblu de reguli si norme prin care se asigura legatura intre munca prestata si salariul primit. Salariul este suma platita pentru inchirierea capacitatii de munca, in conditiile in care salariul este asimilat uniu pret, iar munca este considerata o marfa. Salariul depinde de munca depusa si de rezultatul obtinut.

Art.1 din Legea salarizarii nr.14/1991 afirma ca "pentru munca prestata in conditiile prevazute de contractul individual de munca, fiecare persoana are dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea contractului."

La unitatile producatoare deproduse agricole , o parte din salariu se poate plati si in natura. Plata in natura, stabilita prin negocieri colective in unitati, nu poate depasi 30% din salariu si conform art. 160 din Codul Muncii este posibila numai caca este prevazuta expres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca.

Salariul este de mai multe tipuri, cum ar fi: salariu de baza, salariu brut, salariu net, salariu nominal, salariu real, salariu social, salariu minim, salariu mediu, salariu individual, salariu colectiv, salariu pe unitate de timp, salariu cu bucata, etc.

Contractul colectiv de munca unic la nivel national precizeaza anumite aspecte cu caracter obligatoriu privire la timpul de munca si nivelul salariului. Astfel pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana (cu exceptia tinerilor de pana la 18 ani, a caror durata a timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana). Durata zilnica a timpului de munca este impartita in doua perioade: perioada fixa (in care personalul se afla la locul de munca) si cea variabila (in care salariatul isi alege orele de venire si plecare) cu respectarea timpului de munca zilnic. Munca prestata in afara duratei normale de munca saptamanale (cu acordul salariatului) se compenseaza prin ore libere platite sau prin spor la salariu, negociat prin contractul colectiv/individual de munca (nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza).

Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008 este de 1.550 lei, iar cel minim este de 500 lei.

Veniturile din salarii se determina in urma negocierilor dintre angajatori si reprezentantii salariatilor (sindicatele), iar rezultatele concrete ale acestora se insereaza in contractele colective sau individuale de munca, prin intermediul carora ambele parti isi asuma drepturi si obligatii. Astfel angajatorii se obliga sa remunereze munca prestata, suportand anumite cheltuieli privind personalul, asigurarile si protectia sociala, in timp ce angajatii se obliga sa presteze activitatile pentru care sunt retribuiti. Daca angajatorii au dreptul de a pretinde calitatea corespunzatoare a muncii remunerate, angajatii pot si pretind conditii corespunzatoare de munca si drepturi salariale conforme muncii prestate.

Locurile de munca se clasifica in locuri de munca normale, cu conditii deosebite si cu conditii speciale. Pentru prestarea activitatii in locurile de munca cu conditii grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea, salariatii au dreptul, dupa caz, la sporuri la salariul de baza, durata redusa a timpului de lucru, alimentatie de intarire a rezistentei organismului, echipament de protectie gratuit, materiale igienico-sanitare, concedii suplimentare, prevazute de contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati, unitati si institutii; duratele de reducere a varstei pentru pensionare sunt cele prevazute de lege.

Indiferent de conditiile concrete de munca, patronul va organiza la angajare si, ulterior, o data pe an, examinarea medicala gratuita a salariatilor, iar cheltuielile ocazionate de examinare se vor suporta conform legii.

Formele de organizare a muncii si de salarizare ce se pot aplica sunt urmatoarele:

in regie sau dupa timp;

in acord (direct, progresiv si indirect);

pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate;

alte forme specifice unitatii.

Salarizarea personalului incadrat se va stabili tinand seama de standardele optionale corespunzatoare ocupatiei respective si de coeficienti minimi de ierarhizare (aplicati la salariul minim negociat pe societate), pentru urmatoarele categorii de salariati:

muncitori:

necalificati = 1;

calificati = 1,2;

personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este:

liceala = 1,2;

postliceala = 1,25;

personal de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este:

scoala de maistri = 1,3;

studii superioare de scurta durata = 1,5;

personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de studii superioare = 2;

In contabilitatea entitatilor patrimoniale din Romania, componentele drepturilor salariale cuvenite personalului acestora reprezinta atat cheltuieli ale angajatorilor, cat si obligatii de plata ale acestora.

Cheltuielile salariale principale suportate de catre angajatori (indeosebi cele referitoare la drepturile salariale cuvenite) se refera la componentele fondului de salarii al fiecarui angajat. Acesta include totalitatea salariilor brute (aferente timpului lucrat) suportate de angajator. Elementele salariului brut in general, a celui aferent timpului efectiv lucrat in special sunt urmatoarele:

salariul de baza - stabilit in urma negocierilor colective sau individuale dintre patronat si salariati sau reprezentantii acestora, este echivalentul valoric al muncii prestate in intervalul de timp stabilit (norma intreaga de 8 ore, timp partial de munca de 6, 4, 3 sau 2 ore) inserat in contractul de munca, carnetul de munca si/sau "Registrul de evidenta al salariatilor in format electronic"

sporurile si adaosurile acordate pentru:

vechime in munca;

conditii de munca periculoase, grele, penibile, nocive, de noapte;

uzitarea limbilor straine in timpul serviciului;

plata muncii suplimentare;

indeplinirea unor functii suplimentare;

indemnizatia de conducere;

cota-parte din profit care se cuvine si se repartizeaza salariatilor.

Conform prevederilor contractului colectiv de munca la nivel national pe anii 2007-2011 sporurile minime acordate (numai la locurile de munca unde aceastea nu sunt incluse in salariul de baza) sunt:

pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile - 10% din salariul de baza;

pentru conditii nocive de munca - 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate;

pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in zilele de sarbatori legale ce nu au fost compensate corespunzator cu ore libere platite se acorda un spor de 100% din salariul de baza;

pentru vechime in munca, minimum 5% pentru 3 - 5 ani vechime si maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de baza;

pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de panaala 50% din salariul de baza al functiei inlocuite; cazurile in care se aplica aceasta prevedere si cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati.

Adaosurile la salariul de baza sunt:

adaosul de acord;

premiile acordate din fondul de premiere, calculate intr-o proportie de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat;

alte adaosuri, convenite la nivelul unitatilor si institutiilor;

salariile de merit - acordate conform criteriilor de evaluare stabilite prin contractele individuale sau colective de munca;

cota parte din profit ce se repartizeaza salariatilor ( de pana la 10% in cazul societatilor comerciale si pana la 5% in cazul regiilor autonome);

indexarile - se obtin in urma aplicarii procentelor (generate de cresterea preturilor) asupra salariului de baza;

indemnizatia pentru concediile de odihna ;

indemnizatiile aferente concediilor pentru formare profesionala;

indemnizatiile pentru incapacitatea temporara de munca platite (conditionate de plata contributiei de 0,85% pentru concedii si indemnizatii intr-un stagiu minim de cotizare de o luna realizata in ultimele 12 luni anterioare celei pentru care se acorda concediu medical) sau nu din fondul de salarii brut realizat conform timpului efectiv lucrat.

avantajele in natura - constituie partea salariatului acordata sub forma de bunuri si servicii;

avantajele in natura cuvenite ucenicului in vederea calificarii profesionale.

Contractul de munca

Contractul colectiv de munca

Conform Codului Muncii, contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala si salariatii reprezentati prin sindicate sau intr-un alt mod stabilit de lege, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizare, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raprturile de munca.

Negocierea colectiva este obligatorie in cazul angajatorilor cu mai mult de 21 de salariati. Partile din contractul colectiv de munca sunt egale si libere in negocierea clauzelor acestuia. Prevederile contractului colectiv de munca produc efecte pentru toti salariatii din unitate indiferent de data angajarii lor sau de afilierea lor la o organizatie sindicala din unitate.

Contractele colective de munca se pot incheia la nivelul unitatilor, al grupurilor de unitati, al ramurilor de activitate sau la nivel national.

Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de un an, sau pe durata unei lucrari determinate. La expirarea termenului pentru care a fost incheiat, partile pot hotari prelungirea aplicarii acestuia in conditiile in care acesta a fost incheiat sau in alte conditii ce vor fi negociate.

Contractul colectiv de munca cuprinde clauze prin care se stabilesc drepturile si obligatiile reciproce ale partilor cu privire la:

Incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului colectiv de munca;

Condiliile de munca, protectia muncii si PSI;

Salarizarea si alte drepturi salariale;

Timpul de munca si timpul de odihna;

Masuri de protectie sociala a salriatilor si acordarea facilitatilor;

Formarea profesionala;

Drepturile salariatilor si a reprezentantului unitatii;

Obligatiile salariatilor.

Contractul colectiv de munca se incheie in forma scrisa, se semneaza de catre parti si se depune la Directia generala de Munca si Protectie Sociala Judeteana. El de vine aplicabil de la data inregistrarii lui.

S.C. CLUB ITALIA S.R.L. nu are contract de munca colectiv propriu, societatea respectand prevederile Contractului Colectiv de Munca unic la nivel national, precum si celelalte reglementari legale din domeniu.

Contractul individual de munca

Incadrarea in munca a unei persoane se realizeaza prin incheierea unui contract individual de munca in forma scrisa intre angajator - persoana fizica sau juridica - si angajat. Persoana astfel angajata dobandeste calitatea de salariat si are drepturile si obligatiile prevazute de legislatia muncii.

In prezent contractul individual de munca este reglementat de Codul muncii, precum si de Contractul colectiv de munca unic la nivel national.

n principiu contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata.

Angajatorii pot incheia cu proprii salariati si altfel de tipuri de contracte, cu exceptia celor de munca pe durata nedeterminata si anume:

Pe durata determinata - pe o perioada de maxim 18 luni (durata in care salariatul poate fi supus la o perioada de proba variabila in functie de durata contractului)

Prin agent de munca temporara - pe un terment ce nu poate fi mai mare de 12 luni, pentru una sau mai multe misiuni (salariatul poate fi supus unei perioade de proba variabile in functie de durata contractului de munca temporar)

Cu timp partial - durata saptamanala de lucru pentru angajat nu poate fi mai mica de 10 ore.

Munca la domiciliu - salariatul se bucura de toate drepturile recunoscute prin lege, angajatorul avand obligatia de a asigura transportul la si de la domiciliul angajatului a materiilor prime si materialelor folosite de acesta in procesul de productie, precum si a produselor finite rezultate.

In cadrul S.C. CLUB ITALIA S.R.L. contractul individual de munca este intocmit de catre compartimentul financiar-contabil pe formulare tipizate ale ITM Cluj, in 3 exemplare - Anexa 1.

Carnetele de munca ale salariatilor sunt pastrate si completate de catre ITM Cluj.

Contractul individual de munca are un numar de ordine din registrul general de evidenta al salariatilor al societatii.

In sectiunea A sunt precizate datele partilor contractante: angajatorul si salariatul.

Sebtiunea B defineste obiectul contractului.

Sectiunea C reflecta durata contractului individual de munca. In cadrul S.C. CLUB ITALIA S.R.L. toate contractele individuale de munca existente in prezent sunt intocmite pe durata nedeterminata.

Sectiunea D precizeaza locul unde isi va desfasura angajatul activitatea. Pentru S.C. CLUB ITALIA S.R.L. locul de desfasurare al activitatii pentru angajati este punctul de lucru de pe str. Cardinal Iuliu Hossu nr. 27.

Sectiunea E - felul muncii - se inscrie functia/meseria ocupata de angajat si codul aferent, conform Clasificarii Ocupatiilor din Romania.

Sectiunea F detaliaza atributiile postului, care sunt prezentate in Fisa postului, care este o anexa a contractului individual de munca - Anexa 2 prezinta un model de fisa a postului.

Sectiunea G - conditii de munca, sunt precizate conditiile in care se desfasoara activitatea. La S.C. CLUB ITALIA S.R.L. munca se desfasoara in conditii normale si activitatea este reglementata de Legea 19/200 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sectiunea H - durata muncii: o norma intreaga sau o fractiune de norma, cu precizarea numarului de ore    pe zi, pe saptamana si repartizarea programului. La S.C. CLUB ITALIA S.R.L. timpul de lucru este de 8 ore pe zi, 40 de ore pe saptamana, cu respectarea a 2 zile consecutive libere saptamanal, in 2 schimburi de lucru: de la 10:00 la 18 sau de la 15:00 la 23:00.

Sectiunea I - numarul de zile de concediu anual de odihna, precum si numarul de zile de concediu suplimentar, daca este cazul. La S.C. CLUB ITALIA S.R.L. durata concediului este de 21 zile lucratoare pe an.

Sectiunea J - salariul - este prevazut salariul de baza brut lunar, precum si sporurile, indemnizatiile si alte adaosuri. De asemnea este stipulata data la care se plateste salariul.

Orele suplimentare prestate in afara programului sai in zile de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se platesc conform legislatiei in vigoare.

Sectiunea K se refera la drepturile si obligatiile partilor privind securitatea si sanatatea in munca: echipament de protectie, echipament individual de lucru, materiale igienico sanitare, alimentatie de protectie, etc.

Sectiunea L mentioneaza perioada de proba, perioada de preaviz in cazul concedierii sau al demisiei. La S.C. CLUB ITALIA S.R.L. perioda de preaviz este de 15 zile lucratoare.

Sectiunea M enumera drepturile si obligatii generale ale partilor.

Sectiunea N prezinta dispozitii finale.

Sectiunea Odescrie modul de solutionare a conflictelor.

Contractul se semneaza de ambele parti anterior inceperii activitatii, cu o zi, in trei exemplare si se depune la Inspectoratul Teritorial de Munca spre inregistrare.

Incepand cu 1 ianuarie 2007 contractele de munca se inregistreaza in Registrul General de Evidenta a Salariatilor in format electronic, cu ajutorul programului Revisal. Anexa 3 prezinta adresa de inaintare a Revisal.

Societatea are un regulament de ordine interioara, conform legislatiei in vigoare.

Documente privind evidenta timpului de munca si stabilirea salariului

La baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat stau documentele primare, care se pot grupa dupa cum urmeaza:

Documente referitoare la prezenta la lucru si volumul de munca prestat: condica de prezenta, carnetul de pontaj, fisa de pontaj, foaie colectiva de pontaj, situatia prezentelor si absentelor etc.

Documente referitoare la productia obtinuta: pontajul lucrarilor manuale, pontajul mecanizatorului, bon de lucru individual, bon de lucru colectiv, raport de productie si salarizare etc.

Documente referitoare la stabilirea salariilor: lista de avans chenzinal, stat de plata pentru angajati, lista pentru plati partiale, lista de indemnizatii pentru concediul de odihna, desfasuratorul indemnizatiilor platite in contul asigurarilor sociale de stat, drepturi banesti-chenzina I, drepturi banesti-chenzina II, cerere tip privind solicitarea drepturilor de asigurari sociale, altele decat pensiile, fisa de evidenta a salariilor.

Documente referitoare la evidenta nominala a angajatilor, a salariilor acestora si a impozitelor aferente: contract de munca, decizie de desfacere a contractului de munca, adeverinta salariat, declaratie initiala/rectificativa privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj, declaratie fiscala privind stabilirea comisionului datorat ITM-ului judetean, declaratie privind evidenta obligatiilor de plata catre bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate pentru concedii si indemnizatii, declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat, fise fiscale, registrul de evidenta a salariatilor in format electronic.

La S.C. CLUB ITALIA S.R.L. se foloseste condica de prezenta, pe baza careia la sfarsit de luna se intocmeste foaia colectiva de prezenta. Aici se consemneaza numele si prenumele fiecarui angajat, numarul de ore lucrate in timpul lunii, numarul de zile de invoire, zile de concedii de odihna, absente nemotivate, ore suplimentare, zile cu incapacitate de munca.

Statul de plata pentru salarii se intocmeste lunar pe baza documentelor de evidenta a muncii si a documentelor privind retinerile din salarii. Acesta e prezentat in Anexa 4.

Centralizatorul statelor de plata cuprinde informatii referitoare la salariul brut, retinerile din salarii si salariul net. Acesta se plateste in numerar la casieria unitatii.

La sfarsitul lunii se completeaza declaratia 100, privind obligatiile de plata la bugetul de stat (impozitul pe venitul din salarii), prezentata in Anexa 5 si declaratia 102 privind obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurilor speciale, prezentata in Anexa 6.

Drepturi de personal

Salariul brut de baza este suma negociata si inscrisa in contractul individual de munca. Acesta sta la baza calcularii salariului brut lunar realizat de fiecare angajat. In anul 2008 salariul de baza minim brut pe tara garantat este de 500 lei.

Salariul brut lunar realizat se determina prin adaugarea la salariul brut de bazaa sporurilor, adaosurilor, stimulentelor, premiilor, avantajelor si indexarilor.

Alte drepturi de personal

Concediul de odihna

Conform Art. 139 din Codul muncii dreptul la concediul de odihna este garantat tuturor salariatilor, iar durata minima a concediului de odihna ce trebuie acordata salariatilor este de 20 de zile lucratoare.

Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

Durata efectiva a concediului de odihna se stabileste prin contractul colectiv / individual de munca, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic. Aceasta durata a concediului de odihna nu include sarbatorile legale in care nu se lucreaza, nici zilele libere stabilite prin contractul colectiv de munca.

In cazuri de forta majora angajatorul poate chema salariatul la munca, pe cheltuiala firmei.

Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Indemnizatia pentru concediile de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicat cu numarul de zile de concediu si platita de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu. Indemnizatia nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva. Concediul de odihna este solicitat de angajat cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia, iar efectuarea lui se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului.

In cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite (conform prevederilor din contractul colectiv / individual de munca), care nu se includ in durata concediului de odihna. Contractul colectiv de munca la nivel national pentru anul 2006 a stabilit evenimentele deosebite de familie pentru care se acorda concediu platit si anume:

Casatoria salariatului - 5 zile;

Casatoria unui copil - 2 zile;

Nasterea unui copil - 5 zile plus 10 zile daca a urmat un curs de puericultura;

Decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor - 3 zile;

Decesul bunicilor, fratilor, surorilor - 1 zi;

Donatorii de sange - conform legii;

La schimbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului in alta localitate - 5 zile.

Concedii si indemnizatii de asigurari sociale

Concediile pentru formare profesionala se pot acorda cu sau fara plata. Cele fara plata se acorda la initiativa salariatului. In cazul salariatilor care nu au beneficiat de astfel de concedii pe cheltuiala angajatorului, au dreptul la acesta, pe o durata de pana la 10 zile lucratoare sau 80 de ore. Indemnizatia de concediu se stabileste identic cu cea cuvenita pentru concediul de odihna.

Indemnizatiile aferente concediilor pentru formare profesionala sunt acordate la cererea salariatului cu cel putin o luna inainte de efectuarea acesteia, iar durata aferenta acestora nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna anual, ci dimpotriva este asimilata unei prioade de munca efective.

Avantajele in natura cuvenite ucenicului in vederea calificarii profesionale sunt stabilite in baza contractului de ucenicie la locul de munca incheiat pe perioada determinata intre angajator si ucenic. Timpul necesar ucenicului pentru participarea la activitatile teoretice ce tin de pregatirea sa profesionala este inclus in programul normal de munca, cu precizarea expresa ca ucenicilor li se interzice munca prestata in conditii grele, vatamatoare sau periculoase, munca suplimentara si munca de noapte.

Avantajele in natura - constituie partea salariatului acordata sub forma de bunuri si servicii.

Drepturi privind asigurarile sociale - acordate angajatilor in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, dintre care amintim:

Indemnizatia pentru incapacitatea temporara de munca - se achita din fondul brut de salarii aferent timpului efectiv lucrat si din bugetul asigurarilor sociale de stat. Aceasta se suporta de catre angajator astfel:

Daca entitatea juridica are pana la 20 de angajati: din prima zi pana in ziua a 7-a;

Daca entitatea juridica are intre 21 si 100 angajati: din prima zi pana in ziua a 12-a;

Daca entitatea juridica are peste 100 angajati: din prima zi pana in ziua a 17-a.

Concediile medicale pentru incapacitatea temporara de munca se acorda pe o durata de cel mult 183 de zile in interval de un an, cu urmatoarele exceptii (cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale):

Un an, in intervalul ultimilo 2 ani, pentru tuberculoza pulmonara si unele boli cardiovasculare;

Un an, cu drept de prelungire pana la un an si jumatate, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza meningeala, peritoneala si urogenitala, inclusiv a glandelor suprarenale, precum si pentru SIDA si neoplazii, in functie de stadiul bolii;

Un an si jumatate, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza pulmonara operata si osteoarticulara;

Sase luni, cu posibilitatea de prelunire pana la maxim 1 an, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoza extrapulmonara.

Pentru a beneficia de indemnizatia mentionata, asiguratii trebuie sa aiba un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical inscrise in certificatul aferent. Totusi exceptia de la stagiul de cotizare apare in cazul accidentelor de munca, bolilor profesionale, urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei si bolilor infectocontagioase din grupa A.

Baza de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu medical, astfel:

(salariul de baza lunar + sporurile permanente lunare din ultimele 6 luni) / 6

Cuantumul indemnizatiei se stabileste astfel:

(salariul mediu din ultimele 6 luni) x % specific fiecarui tip de boala (intre 75% si 100%) x numarul de zile lucratoare din concediul medical

Pentru boli profesionale, tuberculoza, SIDA, cancer, boli infectocontagioase din grupa A, precum si pentru accidente de munca, procentul este de 100%.

Indemnizatia pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca - se determina in mod similar cu indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, dar se suporta integral din bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS), deoarece asiguratii (la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale) beneficiaza de:

Reducerea timpului de munca cu o patrime din durata normala, pentru cel mult 90 de zile in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu (cuantumul brut lunar al indemnizatiei este egal cu diferenta dintre baza de calcul precizata la indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca si venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de munca, fara a depasi 25% din baza de calcul);

Concediu pentru carantina, pentru interzicerea continuarii activitatii din cauza unei boli contagioase (cazurile de "gripa aviara" din Romania in 2005 si 2006), iar cuantumul brut lunar al indemnizatiei aferente reprezinta 75% din baza de calcul amintita la indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca;

Tratament balnear, cu program individual de recuperare, pe o perioada de 15-21 zile (cu sau fara contributia personala a angajatului).

Indemnizatia pentru maternitate - se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Concediile medicale pentru sarcina si lauzie se acorda pe o perioada de 126 de zile calendaristice (indiferent daca copilul se va naste viu sau mort), din care 63 de zile inainte de nastere (concediu de sarcina) si 63 de zile dupa nastere (concediu de lauzie), care se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare (astfel incat, durata minima a concediului de lauzie sa fie de 42 zile calendaristice). Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, incepand cu luna a 6-a de sarcina. Salariatele care nu se prezinta la medicul de familie pentru eliberarea certificatului medical care sa le ateste starea si nu informeaza in scris angajatorul despre starea lor genereaza exonerarea angajatorului de orice obligatii. Daca angajatorul este anuntat, el va instiinta medicul de medicina muncii si va pastra confidentialitatea asupra situatiei de fapt fata de alte persoane.

Baza de calcul a indemnizatiei se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu inscrise in certificat, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare, astfel:

(salariul de baza lunar + sporurile permanente lunare din ultimele 6 luni) / 6

Cuantumul brut lunar al indemnizatiei este de 85% din baza de calcul si se determina astfel:

(salariul mediu pe ultimele 6 luni / numarul de zile lucratoare din luna in care se acorda concediul) x 85% x numarul de zile lucratoare din concediu

De asemenea, salariatele mai pot beneficia de concediul de risc maternal acordat in intregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de catre medicul specialist, care va elibera un certificat medical in acest sens. Acest tip de concediu nu poate fi acordat simultan cu alte concedii, el suportandu-se din bugetul asigurarilor sociale de stat. Cuantumul indemnizatiei in acest caz este de 75% din media veniturilor lunare realizate in cele 10 luni anterioare datei din certificatul medical. Pentru indemnizatia de risc maternal nu se datoreaza contributia de asigurari social de stat, ea acordandu-se fara stagiu de cotizare.

Tatal copilului nou-nascut are dreptul (o singura data, indiferent de numarul copiilor) la concediu parental, iar daca acesta este asigurat in cadrul sistemului asigurarilor sociale de stat el are dreptul la un astfel de concediu platit de 5 zile lucratoare, care se acorda la cerere, in primele 8 saptamani de la nasterea copilului (justificat de certificatul de nastere al acestuia). Durata acestui concediu poate fi majorata cu inca 10 zile lucratoare daca tatal a obtinut certificatul de absolvire a unui curs de puericultura (nu este necesar pentru parintii medici si asistenti medicali). Daca tatal copilului nou-nascut satisface serviciul militar obligatoriu, el are dreptul la o permisie de 7 zile calendaristice. Indemnizatia pentru concediul paternal platit, egala cu salariul aferent zilelor lucratoare respective, se calculeaza pe baza salariului brut realizat, inclusiv sporurile si adaosurile la salariul de baza. In cazul decesului mamei copilului la nastere sau in perioada concediului de lauzie, tatal copilului beneficiaza de restul concediului neefectuat de mama, iar indemnizatia aferenta este egala cu ajutorul pentru sarcina si lauzie cuvenit mamei sau cu cea determinata in functie de salariul de baza si vechimea in munca a parintelui supravietuitor.

Conform prevederilor contractului colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2011, angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide, dispensa pentru consultatii prenatale in limita a maxim 16 ore pe luna, farar a le fi afectate drepturile salariale. In plus, in baza acelorasi prevederi legale femeile gravide, lauzele si cele care alapteaza (la fel si tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani) nu pot fi obligate sa presteze munca de noapte.

Indemnizatia pentru cresterea copilului - se se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat, acordandu-se unui dintre parintii copilului, pana cand acesta implineste varsta de 2 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani. Baza de calcul a acesteia se determina ca medie a venturilor lunare din ultimele 10 luni anterioare datei nasterii copilului, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare. Cuantumul indemnizatiei se stabileste astfel:

[(salariul de baza lunar + sporurile permanente lunare din ultimele 10 luni) / 10] / numarul de zile lucratoare din luna in care se acorda concediul x 85% x numarul de zile lucratoare din concediu

Persoanele care sunt indreptatite sa beneficieze de indemnizatia pentru cresterea copilului pot beneficia, la cerere, de un stimulent in cuantum de 300 lei, caz in care se suspenda plata indemnizatiei. Incepand cu 1 ianuarie 2007, cuantumul stimulentului lunar va fi de 100 de lei.

Conform prevederilor contractului colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2011, salariatii care renunta la concediul legal pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fara sa le fie afectate salariul de baza si vechimea in munca.

Indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav - se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat, acordandu-se pana cand copilul bolnav implineste varsta de 7 ani sau in cazul copilului cu handicap, pentru afecsiunile intercurente, pana la varsta de 18 ani. Durata de acordare a indemnizatiei este de 14 zile calendaristice pe an pentru un copil de catre medicul de familie sau de cel mult de 30 zile calendaristice de catre medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau spital. Daca copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat in aparat gipsat sau este supus unor interventii chirurgicale (cand durata este stabilita de catre medicul curant, iar pentru o perioada ce depaseste 90 de zile nu este necesar avizul medicului expert al asigurarilor sociale). Cuantumul lunar al acesteia este de 85% din baza de calcul (dar nu poate fi mai mare decat 85% din salariul mediu net prognozat anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat) suportata integran din bugetul FNUASS si se determina astfel:

[(salariul de baza lunar + sporurile permanente lunare din ultimele 6 luni) / 6] / numarul de zile lucratoare din luna in care se acorda concediul x 85% x numarul de zile lucratoare din concediu

Conform prevederilor contractului colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2011, femeile care au in ingrijire copii de pana la 6 ani pot lucra cu norma, daca nu beneficiaza de cresa sau camin, fara a le fi afectate drepturile ce decurg din calitatea de salariat.

Indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca - acestea sunt:

Indemnizatie pentru trecerea temporara in alta munca - se acorda salariatilor care, la noul loc de munca realizeaza un venit brut lunar inferior mediei mediilor veniturilor brute lunare pe ultimele 6 luni (cuantumul ei se determina identic cu cel aferentei reducerii timpului de munca);

Rambursarea cheluielilor ocazionate de transportul de urgenta sau de confectionarea unor dispozitive destinate sa asigure recuperarea functionalitatii organismului victimei accidentului demunca - persoana juridica sau fizica care a suportat cheltuielile se adreseaza casei teritoriale de pensii in raza careia s-a produs accidentul de munca pentru recuperarea cheltuielilor;

Indemnizatii pentru reabilitarea profesionala - se acorda salariatilor in vederea schimbarii pregatirii sau reconversiei profesionale, deoarece firma isi modifica radical obiectul de activitate derulat.

Toate indemnizatiile se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Ajutorul de deces - suportandu-se integral din bugetul asigurarilor sociale de stat, (art. 42, lit. A, din Codul Fiscal) acesta se acorda in cazul decesului asiguratului sau al unui membru de familie aflat in intretinerea titularului. Cuantumul ajutorului de deces se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decat valoarea salariului mediu brut pe economie, iar in cazul decesului unui alt membru de familie indemnizatia se injumatateste. In principal, aceasta se acorda unei singure persoane (sotul / sotia, parintele, copilul, tutorele, curatorul, mostenitorul sau o terta persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile de inmormantare).

Pentru anul 2008, prin legea BAS nr. 387/2007, cuantumul se stabileste in cazul:

Asiguratului sau pensionarului, la 1.550 lei;

Unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la 775 lei.

Alocatia de stat pentru copii - incepand cu data de 1 ianuarie 2007, copii in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap, beneficiaza de alocatia de stat pentru copii in cuantumul legal.

Pe durata intreruperii temporare a activitatii angajatorului, salariatii beneficiaza de o indemnizatie platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat. Pe durata intreruperii tempoare, salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta avand oricand posibilitatea sa dispuna reinceperea activitatii.