Analiza contului de rezultate - tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Analiza contului de rezultate - tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Sintetizand, pentru o perioada de activitate data (de obicei un exercitiu financiar), ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri (ca surse de imbogatire) si cheltuieli (ca surse de saracire), contul de profit si pierderearata cum s-a ajuns de la starea patrimoniala initiala la cea finala, reflectate in bilanturile de la inceputul si sfarsitul exercitiului (realizeaza legatura dintre bilantul initial si cel final).

In contul de profit si pierdere, rezultatul exercitiului (profit sau pierdere) se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului, indiferent de data incasarii sau platii acestora. Acest aspect conduce la diferentierea fluxurilor de venituri si cheltuieli din cadrul contului de profit si pierdere in doua categorii: fluxuri de venituri incasabile/cheltuieli platibile si fluxuri calculate.

Veniturile incasabile cuprind veniturile incasate in cursul exercitiului si veniturile de incasat in exercitiul urmator (livrarile de bunuri, executarile de lucrari, prestarile de servicii ca si produsele, lucrarile, serviciile in stoc, executarea unor obligatii din partea tertilor, venituri exceptionale din operatii de gestiune, din cesiunea imobilizarilor, etc.).

Cheltuielile platibile cuprind cheltuielile platibile in cursul exercitiului si cheltuielile de platit in exercitiul urmator (cheltuieli cu materialele si serviciile procurate din afara si consumate, cheltuieli cu personalul, executarea unor obligatii de catre intreprindere, cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune, impozitul pe profit). Veniturile incasabile/cheltuielile platibile, majoreaza si respectiv diminueaza rezultatul net si trezoreria, in timp ce veniturile si cheltuielile calculate nu au influenta decat asupra rezultatului, fara a afecta direct trezoreria intreprinderii (reluari asupra provizioanelor, cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului, amortizari si provizioane calculate, valoarea net contabila a elementelor de activ cedate). Veniturile si cheltuielile calculate pot influenta trezoreria intreprinderii numai sub incidenta unor aspecte fiscale.

Contul de profit si pierdere se prezinta sub urmatoarea forma:

Structura contului de profit si pierdere pe cele trei tipuri de activitati permite degajarea unor solduri de acumulari banesti potentiale, destinate sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune (SIG). Tabloul SIG se prezinta in felul urmator:

Continutul informational al contului de profit si pierdere permite aprecierea performantelor intreprinderii, evaluate prin soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinantare si riscul economic.

Soldurile intermediare de gestiune reprezinta, de fapt, paliere succesive in formarea rezultatului final.

Marja comerciala (adaosul comercial) vizeaza in exclusivitate intreprinderile comerciale sau numai activitatea comerciala a intreprinderilor cu activitate mixta (industriala si comerciala). Activitatea comerciala presupune cumpararea si revanzarea marfurilor, marfurile fiind considerate bunuri cumparate pentru a fi revandute in aceeasi stare.

MC = Venituri din vanzari de marfuri - Costul de cumparare al marfurilor vandute

MC(2005)=1530-1432= 98(RON)

MC(2006)=1354-1230=124(RON)

Marja comerciala realizata in 2005 si 2006 demonstreaza un excedent din vanzarea marfurilor, rezultand obtinerea unui profit din activitatea comerciala. In plus, cresterea inregistrata de acest indicator semnifica o imbunatatire, din punct de vedere financiar, a activitatii comerciale a firmei.

Productia exercitiului ( in cadrul activitatii industriale ) include valoarea bunurilor si serviciilor "fabricate" de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.

PE = Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobilizata - Reducerea stocurilor

PE(2005) = 82450+5430+153-0=88033(RON)

PE(2006) = 91320+7860+2350-0=101530(RON)

Prin raportul PE(2006)/PE(2005)=1.153 se calculeaza indicele nominal de crestere al productiei intreprinderii, acesta fiind de 115.3%, rezultand o rata nominala de crestere a productiei de 15.3% in anul 2006 fata de 2005 (productia inregistrata in 2006 a fost de 0,153 ori mai mare decat productia obtinuta in 2005).

Prin raportarea indicelui nominal de crestere al productiei intreprinderii la indicele cresterii preturilor din aceeasi perioada se obtine indicele real al cresterii productiei intreprinderii, iar din acesta rata reala a cresterii productiei realizate de intreprindere.

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a fortei de munca si capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti, in cadrul activitatii curente a intreprinderii.

Valoarea adaugata nu este evidentiata in contul de profit si pierdere, dar acesta din urma contine elemente necesare pentru determinarea sa, in special pentru stabilirea consumurilor provenind de la terti.

VA = PE + MC - Consumuri provenind de la terti

VA(2005) =88033+98-(51520+6340)=30271(RON)

VA(2006) =101530+124-(63640+8520)=29494(RON)

Raportul VA(2006)/VA(2005)=0.974 exprima o scadere a valorii adaugate in anul 2006 fata de 2005, fapt ce influenteaza negativ rezultatele financiare ale intreprinderii.

Excedentul brut al exploatarii (EBE) sau, dupa caz, insuficienta bruta de exploatare (IBE) se stabileste ca diferenta intre valoarea adaugata (plus subventiile de exploatare), pe de o parte, si impozitele, taxele si cheltuielile de personal, pe de alta parte.

EBE = VA + Subventii de exploatare - (Impozite, taxe si varsaminte asimilate + Cheltuieli cu personalul)

EBE (2005) =30271+0-(114+2432)=27725(RON)

EBE (2006) =29494+0-(123+3264)=26107(RON)

Excedentul brut al exploatarii exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare (operatii strict legate de productia industriala, de activitatea comerciala sau prestari de servicii), resursa principala a intreprinderii, cu influenta hotaratoare asupra rentabilitatii economice si a capacitatii potentiale de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane, profit).

Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) priveste activitatea de exploatare normala si curenta a intreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizarile (doar amortizarile economice justificate, normale, ale imobilizarilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile exceptionale) si provizioanele din excedentul brut al exploatarii acesta devine un rezultat net al exploatarii:

RE=EBE + (Venituri din provizioane pentru exploatare + Alte venituri din exploatare) - (Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele pentru exploatare+Alte cheltuieli pentru exploatare)

RE(2005)=27725+(0+450)-(17000+485)=10690(RON)

RE(2006)=26107+(0+630)-(25000+724)=1013(RON)

Din valorile inregistrate de acest indicator se observa o scadere considerabila a acestuia in anul 2006, valoarea corespunzatoare acestui an reprezentand doar 9.48% din valoarea inregistrata in 2005. Din contul de profit si pierdere se poate constata o crestere mai rapida a cheltuielilor de exploatare fata de cresterea veniturilor obtinute din exploatare.

Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atat de rezultatul exploatarii normale si curente, cat si de cel al activitatii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operatiilor curente ale intreprinderii.

RC = RE + Venituri financiare - Cheltuieli financiare

RC(2005) =10690+899-1976= 9613(RON)

RC(2006) =1013+805-3941= -2123(RON)

Rezultatul curent (profit in2005 si pierdere in2006) indica valoric scaderea performantelor financiare ale intreprinderii, datorata scaderii profitului din exploatare si cresterii pierderilor din activitatea financiara.

Rezultatul net al exercitiului (RNE) exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care vor fi remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise.

RNE = RC + Venituri extraordinare -Cheltuieli extraordinare - Impozit pe profit

RNE(2005)=9613+0-63-2387.5= 7162.5(RON)

RNE(2006)=-2123+48-63-0= -2138(RON)

Spre deosebire de anul 2005,cand activitatea intreprinderii era rentabila, in 2006, intreprinderea se confrunta cu numeroase dificultati, scaderea majora a rezultatului din activitatea de exploatare si inregistrarea unui rezultat net al exercitiului negativ fiind consecinta gestionarii necorespunzatoare a activitatii intreprinderii. Aceasta trebuie sa-si restabileasca situatia financiara prin fonduri proprii si, de asemenea, sa depisteze cauzele deficitelor sale si sa le remedieze.

Capacitatea de autofinantare - reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii, la sfarsitul exercitiului financiar, destinat sa remunereze capitalurile proprii si sa finanteze investitiile de expansiune si de mentinere sau reinnoire din exercitiile viitoare. Capacitatea de autofinantare poate fi determinata prin doua metode: deductiva si aditionala. Prin metoda deductiva, capacitatea de autofinantare se calculeaza astfel:

Capacitatea de autofinantare =

EBE

+ Alte venituri din exploatare

Alte cheltuieli pentru exploatare

Venituri financiare(a)

Cheltuieli financiare(b)

Venituri extraordinare(c)

Cheltuieli extraordinare(d)

Impozit pe profit

unde:

a)      fara reluari asupra provizioanelor;

b)      fara amortizari si provizioane financiare calculate;

c)      fara:

- venituri din cesiunea elementelor de activ;

- cote parti din subventii virate asupra rezultatului exercitiului;

- reluari asupra provizioanelor extraordinare;

d) fara:

- valoarea net contabila a elementelor de activ cedate;

- amortizari si provizioane extraordinare calculate.

CAF(2005) =27725+450-485+899-1976+0-63-2387.5=24162.5(RON)

CAF(2006) =26107+630-724+805-3941+48-63-0=22862(RON)

Folosind metoda aditionala, capacitatea de autofinantare se calculeaza in modul urmator:

Capacitatea de autofinantare =

RNE

Amortizari si provizioane (de exploatare, financiare, extraordinare) calculate

Cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului

Reluari asupra amortismentelor si provizioanelor

Venituri din cesiunea elementelor de activ

Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate.

CAF(2005) = 7162.5+17000-0-0-0+0 =24162.5(RON)

CAF(2006) = -2138+25000-0-0-0+0 =22862 (RON)

Marimea autofinantarii degajata de o intreprindere joaca un puternic rol de semnalizator al performantelor intreprinderii. Ea indica potentialilor investitori ai intreprinderii ca este capabila sa utilizeze eficient capitalurile incredintate si sa le asigure o remunerare atragatoare. Pentru creditori, marimea absoluta si relativa a autofinantarii certifica nivelul capacitatii de rambursare ca si nivelul riscului de neplata.

Scaderea capacitatii de autofinantare in 2006, fata de 2005 semnaleaza faptul ca intreprinderea nu a fost capabila sa utilizeze eficient capitalurile aflate la dispozitia sa, fapt ce conduce la scaderea increderii actionarilor si a creditorilor.

Tabloul de finantare "nevoi-resurse"

Tabloul de finantare explica modul de formare a fondului de rulment net global si modul de utilizare a acestuia, pana la determinarea unei trezorerii nete ca rezultat al bilantului de la sfarsitul exercitiului contabil.

Obiectivul prioritar al analizei il constituie impactul diferitelor operatii ale intreprinderii asupra trezoreriei.

ΔFRNG (2002/2001) = Δ Capitaluri permanente (inclusiv amortizari si provizioane) - Δ Activ imobilizat brut = [(25000+15000+2000+2340+25000) - (25000+10000+1500+1550+17000)] - (65450-52450) = (69340-55050) - (65450-52450) = 14290 - 13000 = 1290(mil.lei)

ΔNFRE (2002/2001) = ΔACE - ΔDE = [(6800+7700)-(5200+4000)] - (7100 - 5400) = (14500-9200)-1700=5300-1700=3600(mil.lei)

ΔNFRAE (2002/2001) = ΔACAE-ΔDAE =(1050-500)-[(150+690)-(100+580)]= =550-(840-680)=550-160=390(mil.lei)

ΔNFRT=ΔNFRE+ΔNFRAE=3600+390=3990(mil.lei)

ΔTN=ΔFRNG-ΔNFRT=1290-3990= - 2700(mil.lei)

Tabloul de finantare

Cresterea FRNG nu este suficienta pentru a acoperi cresterea NFRT, diferenta fiind finantata din credite bancare pe termen scurt (trezorerie neta negativa).

Analiza ratelor de structura bilantiera

1. Ratele de structura privind activul bilantier:

a) rata activelor imobilizate

=(Activ imobilizat/Total activ)*100

2005=(35450/47150)*100=75.19%

2006=(40450/58040)*100=69.69%

Aceasta rata a inregistrat o usoara scadere in anul 2006 comparativ cu 2005, cu 5.5%, scazand astfel ponderea activelor imobilizate in totalul activelor.

b) rata imobilizarilor corporale

=(Imobilizari corporale/Total activ)*100

2005=(25000/47150)*100=53.02%

2006=(32500/58040)*100=56.00%

c) rata imobilizarilor financiare

=(Imobilizari financiare/Activ total)*100

2005=(450/47150)*100=0.95%

2006=(450/58040)*100=0.78%

Cele doua rate calculate mai sus demonstreaza ca unitatea economica este o unitate productiva, ea inregistrand o usoara crestere a ponderii imobilizarilor corporale, in timp ce ponderea imobilizarilor financiare este foarte mica si in scadere.

d)      rata activelor circulante

=(Active circulante/Total activ)*100

2005=(11700/47150)*100=24.81%

2006=(17590/58040)*100=30.31%

Firma a inregistrat o usoara crestere a activelor circulante (5.5%) in 2006 fata de 2005.

- rata stocurilor

=(Stocuri/Activ total)*100

2005=(5200/47150)*100=11.03%

2006=(6800/58040)*100=11.72%

-rata materiilor prime si materialelor

=(Mat. prime si materiale/Activ circulant)*100

2005=(2400/11700)*100=20.51%

2006=(1700/17590)*100=9.66%

-rata produselor finite

=(Produse finite/Activ circulant)*100

2005=(1020/11700)*100=8.72%

2006=(2100/17590)*100=11.94%

-rata marfurilor

=(Marfuri/Activ circulant)*100

2005=(1030/11700)*100=8.80%

2006=(1200/17590)*100=6.82%

-rata produselor in curs de executie

= (Produse in curs de executie/Activ circulant)*100

2005=(750/11700)*100=6.41%

2006=(1800/17590)*100=10.23%

Dintre elementele componente ale stocurilor, ponderea cea mai mare revine materiilor prime si materialelor in 2005 si produselor finite in 2006.

e) rata creantelor comerciale

=(Creante comerciale/Total activ)*100

2005=(4500/47150)*100=9.55%

2006=(8750/58040)*100=15.08%

Rata creantelor comerciale inregistreaza o crestere de 5.53%, ceea ce poate corespunde fie unei cresteri a vanzarilor, fie unei incetiniri a incasarilor, firma acordand credite comerciale partenerilor sai, cu scadente la un termen mai indelungat decat in anul precedent.

f) rata activelor de trezorerie

=(Activ de trezorerie/Total activ)*100

2005=(2000/47150)*100=4.24%

2006=(2040/58040)*100=3.51%

Activele de trezorerie au inregistrat o usoara scadere, de 0.73%. Daca luam in considerare si pasivele de trezorerie, care au crescut in valoare absoluta de la 3020 la 5760 (valori exprimate in RON) se poate observa evolutia nefavorabila a trezoreriei nete.

2. Ratele de structura privind pasivul bilantier:

a) rata stabilitatii financiare

=(Capitaluri permanente/Total pasiv)*100

2005=(38050/47150)*100=80.70%

2006=(44340/58040)*100=76.40%

b) rata autonomiei financiare globale

=(Capitaluri proprii/Total pasiv)*100

2005=(36500/47150)*100=77.41%

2006=(42000/58040)*100=72.36%

Unitatea economica inregistreaza o situatie foarte buna in ceea ce priveste autonomia financiara; desi ponderea capitalurilor proprii in totalul pasivului a scazut, valoarea acestora acopera o buna parte din totalul pasivului.

c) rata indatorarii globale

=(Datorii totale pe termen scurt, mediu, lung/Total pasiv)*100

2005=[(1550+3020)/47150]*100=9.69%

2006=[(2340+5760)/58040]*100=13.96%

Datoriile financiare ale firmei au o pondere mica in totalul pasivului, dar sunt intr-o usoara crestere (4.27%).

d) ratele de indatorare

d1. rata levierului (coeficientul total de indatorare)

L=( Datorii totale pe termen scurt, mediu, lung/Capitaluri proprii)*100

L

L

Rata levierului are o valoare mai mica de 100%, deci firma nu depinde de creantieri si poate primi credite bancare in conditiile in care ofera garantii sigure.

d2. rata datoriilor financiare

=(Datorii financiare mai mari de un an/Capitaluri permanente)*100

2005=(1550/38050)*100=4.07%

2006=(2340/44340)*100=5.28%

d3. rata independentei financiare

=(Capitaluri proprii/Capitaluri permanente)*100

2005=(36500/38050)*100=95.93%

2006=(42000/44340)*100=94.72%

Ratele de mai sus exprima o independenta mare a firmei, aceasta bazandu-se in special pe fondurile proprii, valoarea creditelor solicitate fiind foarte mica in comparatie cu capitalurile proprii.

e) ratele de lichiditate si solvabilitate

e1. rata lichiditatii generale (nu se calculeaza procentual)

=Active circulante/Datorii exigibile pe termen scurt

2005=11700/9100=1.29

2006=17590/13700=1.28

Pentru a indica o lichiditate generala favorabila acest indicator ar trebui sa aiba valori cuprinse intre2 si 2.5. Chiar daca indicatorul are o valoare nefavorabila, activele circulante acopera datoriile exigibile pe termen scurt, firma avand capacitatea de rambursare a datoriilor.

e2. rata lichiditatii reduse (nu se calculeaza procentual)

=(Creante comerciale + Active de trezorerie)/Datorii exigibile pe termen scurt

2005=(4500+2000)/9100=0.71

2006=(8750+2040)/13700=0.79

Situatia lichiditatii reduse este relativ buna, in 2006 indicatorul apropiindu-se de o valoare considerata favorabila (0.8). Acest indicator exprima capacitatea activelor cu un grad crescut de lichiditate (creante, titluri de plasament, disponibilitati) de a acoperi valoarea datoriilor exigibile intr-un termen relativ scurt (mai mic de un an), cum sunt datoriile catre furnizori, salariati, buget si datoriile bancare curente.

Analiza ratelor de rentabilitate

A)     Ratele de rentabilitate comerciala

Rentabilitatea marjei comerciale

R mj. com. =(Marja comerciala/Vanzari de marfuri)*100

R mj. com. 2005=(98/1530)*100=6.41%

R mj. com. 2006=(124/1354)*100=9.16%

Aceasta rata este utilizata indeosebi de intreprinderile cu activitate comerciala si pune in evidenta strategia comerciala a intreprinderii analizate. Se remarca o usoara crestere a rentabilitatii marjei comerciale in 2006 fata de 2005, reflectand mentinerea si consolidarea pozitiei ocupate pe piata.

Rata marjei brute de exploatare

R mj. brute expl. =(Excedentul brut de exploatare/Cifra de afaceri)*100

R mj. brute expl. 2005=(27725/83980)*100=33.01%

R mj. brute expl. 2006=(26107/92674)*100=28.17%

Activitatea de exploatare degaja profit, atat in 2005, cat si in 2006. Totusi, usoara scadere a ratei, in raport cu o rata a marjei comerciale relativ stabile, dovedeste o impovarare referitoare la costurile exploatarii.

3) Rata marjei nete exprima eficienta globala a intreprinderii, respectiv, capacitatea sa de a realiza profit si de a rezista concurentei.

R mj. nete =(Rezultatul Net al exercitiului/Cifra de afaceri)*100

R mj. nete 2005=(7162.5/83980)*100=8.53%

R mj. nete 2006=(-2138/92674)*100= -2.31%

Scaderea acestei rate reflecta o inrautatire a capacitatii globale a intreprinderii de a obtine rezultate financiare pozitive. Daca in 2005, rata marjei nete are o valoare relativ buna, valoarea negativa inregistrata in 2006 indica o activitate generala a firmei ineficienta.

4) Rata marjei brute de autofinantare

R mj. brute de autofinantare =(Capacitatea de autofinantare/Cifra de afaceri)*100

R mj. brute de autofinantare 2005=(24162.5/83980)*100=28.77%

R mj. brute de autofinantare 2006=(22862/92674)*100=24.67%

Desi se inregistreaza o usoara scadere a ratei marjei brute de autofinantare, valorile calculate indica un surplus de resurse de care intreprinderea dispune pentru a-si asigura dezvoltarea si/sau remunerarea actionarilor sai.

B)     Ratele de rentabilitate economica

Capitalul economic=Imobilizari brute+Active de trezorerie+Nevoia de Fond de Rulment Total

Capitalul economic 2005=52450+550+1450+3620=58070(RON)

Capitalul economic 2006=65450+150+1890+7610=75100(RON)

1) Rentabilitatea economica neta

R ec. neta =(Rezultatul Exploatarii/Capital economic)*100

R ec. neta 2005=(10690/58070)*100=18.41%

R ec. neta 2006=(1013/75100)*100=1.35%

2) Rentabilitatea economica bruta, nefiind perturbata de deciziile privind amortizarea, este folosita frecvent in analize externe deoarece permite efectuarea comparatiilor in spatiu, intre intreprinderi apartinand aceluiasi sector sau sectoare diferite de activitate, indiferent de marimea lor sau forma de proprietate.

R ec. bruta =(Excedentul brut de exploatare/Capital economic)*100

R ec. bruta 2005=(27725/58070)*100=47.74%

R ec. bruta 2006=(26107/75100)*100=34.76%

In economiile occidentale se considera corespunzatoare o rentabilitate economica mai mare decat 25%, ceea ce inseamna ca in maximum 4 ani intreprinderea isi poate reinnoi capitalurile angajate prin excedentul sau brut de exploatare.

Desi inregistreaza o scadere de 12.98%, valoarea rentabilitatii economice brute, de 34.76% asigura o reinnoire relativ rapida a capitalurilor angajate. In schimb, rentabilitatea economica neta are o valoare foarte mica in 2006, datorata atat scaderii rentabilitatii economice brute, cat si unei valori mai mari a amortizarii (amortizarea a crescut de la 17000 RON in 2005 la 25000 RON in 2006).

Valorile relativ mari ale cheltuielilor cu amortizarea, comparativ cu valorile celorlalte cheltuieli, se pot datora fie faptului ca intreprinderea isi desfasoara activitatea intr-o ramura de activitate in care activele imobilizate au o durata scurta de viata (o uzura fizica si/sau morala ridicata), fie deciziilor conducerii intreprinderii privind recuperarea rapida a investitiilor.

C)    Rata rentabilitatii financiare

R rent. fin. =(Rezultatul Net al Exercitiului/Capitaluri proprii exclusiv profitul nerepartizat)*100

R rent. fin. 2005=(7162.5/36500)*100=19.62%

R rent. fin. 2006=(-2138/42000)*100= -5.09%

Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderilor de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa. Scaderea ratei rentabilitatii financiare in 2006 fata de 2005 (24.71%), aceasta ajungand la o valoare negativa (intreprinderea inregistreaza pierderi) reflecta o activitate ineficienta a intreprinderii.

In concluzie, performantele financiare ale intreprinderii au scazut in 2006 (pierderi 2138RON) fata de 2005 (profit 7162.5RON), trezoreria neta este negativa atat in 2005, cat si in 2006, inregistrandu-se si un cash-flow negativ (pasivul de trezorerie a crescut intr-un ritm mai accentuat decat activul de trezorerie).

Cu toate acestea, intreprinderea se poate redresa, beneficiind de o capacitate de autofinantare pozitiva (22862 RON in 2006) si avand posibilitatea de a apela la credite bancare pe termen lung (rata independentei financiare este 94.72% in 2006).