Bugetul public national. reglementari legale. functii

BUGETUL PUBLIC NATIONAL. REGLEMENTARI LEGALE. FUNCTII

Semnificatia deosebita a bugetului public national rezida din cele 2 tipuri de fluxuri economice ce apar intre buget pe de o parte si agentii economici, institutiile publice si persoanele fizice pe de alta parte.

Fluxurile economice dintre bugetul public national si participantii la viata economico sociala a statului respectiv sunt :

Fluxuri intre agentii economici si celelalte persoane care obtin venituri sau care detin in proprietate diverse bunuri pe de o parte si bugetul statului pe de alta parte sub forma impozitelor, taxelor si contributiilor ;

Fluxuri economice intre bugetul public national pe de o parte si institutiile publice, persoanele fizice si juridice carora le sunt repartizate alocatiile bugetare.

In prezent bugetul statului reprezinta principalul instrument financiar aflat in mana statului prin care pe de o parte sunt mobilizate resursele financiar publice, iar pe de alta parte sunt consumate, cheltuite aceste resurse.

Pentru prima data termenul de buget astfel cum este el denumit el astazi apare in anul 1215 in Constitutia Angliei ” Magna charta ” si reflecta situatia in care pentru prima data parlamentul britanic delimita prin lege veniturile si cheltuielile suveranului de cele ale bugetului statului.

In tarile rom ne pentru prima data natiunea de buget astfel cum este definite astazi apare in regulementul din 1916 act emis in baza statului dezvoltator al Conventiei de la Paris prin care bugetul statului era definit ca find veniturile si cheltuielile ce au a se efectua pentru serviciu fiecarui exercitiu.

De-a lungul timpului prin diferite acte normative, bugetului statului i-au fost date diverse definitii astfel :

- prin legea contabilitatii publice : 1864, 1901, 1929, bugetul statului era definit ca fiind actul prin care sunt prevazute si in prealabil aprobate toate veniturile si cheltuielile statului si ale tuturor serviciilor publice ;

- in perioada comunista bugetul satului a reprezentat principalul instrument al politicii macroeconomice prin care se repartiza cea mai mare parte a venitului national ;

- dupa anul 1989 prin diferitele legi ale finatelor publice, - L 10/1991, 72/1996, 500/2002 bugetul statului a fost definit ca fiind activitatea privind finantele publice care cuprinde elaborarea si executia bugetului administratiei de stat, bugetului asigurarilor sociale, bugetelor locale, bugetului fondurilor speciale, stabilirea si perceperea impozitelor, taxelor si contributiilor precum si utilizarea mijloacelor economice banesti in scopul asigurarii, functionarii organelor puterii judecatoresti, legislative si administartive.

Stiinta finantelor publice opereaza cu notiunea de buget general anual consolidat.

Pe plan international cand se face referire la deficitul bugetului public national al fiecarui stat se ia in considerare bugetul general consolidat.

Bugetul general consolidat cuprind in present in Romania 4 categorii de bugete:

• bugetul statului = administratiei centrale de stat ;
• bugetul asigurarilor de stat ;
• bugetul fondurilor speciale ;
• bugetul local.

Consolidarea bugetului de stat semnifica operatia de eliminare a transferarilor reciproce dintre diversele bugete astfel incat sa se elimine dublarea venitului si a cheltuielilor.

FUNCTIILE BUGETULUI DE STAT

Bugetul public national ca principal instrument financiar al statului la nivel macroeconomic indeplineste in prezent 2 functii :

functia de repartitie ;

functia de control.

Functia de repartitie se realizeaza in 2 etape :

constituirea fondurilor bugetare ;

distribuirea acestora.

a) La constituirea fondurilor bugetare participa totii contribuabilii, PF si PJ indiferent de forma de proprietate dar in mod diferit in functie de capacitatea lor de finantare .

b) La distribuirea fondurilor bugetare constituite prin aportul diverselor PF sau PJ participa in principal institutiile statului beneficiare de surse financiare bugetare.

Distribuirea fondurilor bugetare constituite la nivel national are in vedere in principal indeplinirea functiilor statului contemporan vizand urmatoarele sectoare publice :

• invatamant, sanatate, cultura ;
• asigurari, asigurare profesional sociala ;
• aparare nationala ;
• ordine publica ;
• actiuni economice, dezvoltarea infrastructurii si alte activitati ;
• restituirea datoriei publice si a serviciului acestuia (dobanzi, comisioane).

Functia de control este strans legata de functia de repartitie si este necesara deoarece se porneste de la ideea ca fondurile publice constituite apartin intregii societati.

Necesitatea functiei de control rezulta din faptul ca nu intotdeauna toti membrii societatii au un comportament fiscal corect, iar in cheltuirea banilor publici unele persoane sau entitati pot fi favorizate in detrimentul interesului personal.

Functia de control a bilantului national public se realizeaza inca din faza de elaborare a acestuia, de dezbatere si aprobare parlamentarea ca un control legislativ al parlamentului asupra bugetului.

De asemenea se realizeaza in etapele de executie a partilor de venituri si cheltuieli ca un control administrativ de specialitate.

Controlul administrativ de specialitate al bugetulu statului este realizat in prezent prin Ministerul finatelor publice, iar al bugetelor locale prin directiile fiscale din cadrul primariei.

STRUCTURA SISTEMULUI BUGETAR

Sistemul bugetar al unui stat cuprinde totalitatea bugetelor elaborate si aprobate legal in unitatea lor organica. Notiunea de sistem bugetar contravene uneia din regulile procedurii bugetare si anume: unitatea bugetara.

Structura sitemului bugetar romanesc corespunde organizarii administrativ teritorial a tarii iar componetele de aprobare a diverselor bugete difera in functie de nivelul la care acestea sunt adoptate si executate.

Legea 500/2002 a Finantelor publice defineste sistemul bugetar ca fiind un ansamblu de bugete format din :

bugetul statului ;

bugetul asigurarilor sociale de stat ;

bugetul fondurilor speciale ;

bugetul trezoreriei statului ;

bugetul institutiilor publice autonome(Curtea de conturi) ;

bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetul fondurilor speciale ;

bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii(ICLUNPAT) ;

bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate de stat sau guvern si a caror rambursare inclusiv serviciul datoriei se asigura din fonduri publice ;

bugetul fondurilor externe nerambursabile ;

bugetele locale.

Cea mai importanta veriga a sistemului bugetar o reprezinta bugetul statului, adica bugetul administratiei centrale de stat. In mod firesc avand in vedere resursele care se mobilizeaza la nivelul fiecarei comunitati locale, a doua veriga ca importanta a sistemului bugetar o reprezinta bugetele locale.

Bugetele locale sunt bugete autonome deoarece se aproba si se executa in mod distinct fata de bugetul statului.

Tinand seama de structura administratiei teritoriale a tarii Legea 1/1968, bugetele locale se impart in :

a)     bugetele consiliilor judetene ;

b)     bugetele consiliilor locale, municipale, orasenesti si comunale.