CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
CONSOLIDAREA CONTURILOR DE GRUP
Grupurile de intreprinderi
Grupul de intreprinderi reprezinta un ansamblu de societati independente juridic, dar unite intre ele prin legaturi diverse, in virtutea carora, una dintre ele, denumita societate-mama, exercita controlul asupra celorlalte, numite filiale.
Grupul este format din societatea-mama impreuna cu toate filialele ei.
Societatea-mama detine,
de regula, mai mult de 50% din capitalul filialei sale. Ca urmare ea detine
majoritatea voturilor
Controlul societatii-mama este autoritatea de a conduce politicile financiare si operationale ale unei intreprinderi (filiale), cu scopul de a obtine beneficii din activitatea acesteia.
Societatea-mama poate detine peste 50% din capitalul filialei atat in mod direct, cat si indirect prin intermediul altor filiale ale sale. Aceasta majoritate ii confera un control de drept asupra filialei.
Societatea-mama poate exercita si un control de fapt asupra filialei, chiar daca detine mai putin de jumatate din capitalul acesteia, atunci cand detine:
mai mult de jumatate din drepturile de vot, in virtutea unui acord cu alti investitori;
autoritatea sa conduca politicile financiare si operationale ale intreprinderii (filialei) prin lege sau contract;
autoritatea sa numeasca sau sa inlocuiasca majoritatea membrilor Consiliului de Administratie sau echivalentului acestuia;
autoritatea de a transmite majoritatea voturilor
Atat controlul de drept, cat si controlul de fapt asigura societatii-mama un control exclusiv asupra filialei sale.
Un alt tip de control ce poate fi exercitat asupra activitatii unei societati este controlul comun. Acesta reprezinta o impartire a controlului intre un numar limitat de asociati, care nu pot lua decizii de politica financiara si de exploatare referitoare la o activitate economica, decat cu acordul celorlalti asociati. Acest control apare in cazul asocierilor in participatie care pot fi de 3 tipuri:
a. activitati controlate in comun;
b. active controlate in comun;
c. societati (entitati) controlate in comun.
In cazul asocierilor de tip "a" si "b" nu sunt create noi societati comerciale. In cazul societatilor controlate in comun, asociatii, care pot fi doua sau mai multe persoane juridice sau fizice, detin cote egale din capitolul social sau incheie o intelegere contractuala privind controlul comun.
In situatia in care o societate detine mai putin de 50% din capitalul altei societati si nu a incheiat intelegeri pentru a putea exercita un control exclusiv sau in comun asupra acesteia, ea poate avea o influenta notabila (semnificativa). Ea consta in dreptul de a participa la luarea deciziilor referitoare la politicile financiare si de exploatare a unei societati, fara a-si putea exercita controlul asupra acestor decizii.
Influenta notabila se poate manifesta prin:
prezenta in Consiliul de Administratie sau de conducere;
participarea la luarea deciziilor strategice;
existenta unor tranzactii semnificative cu societatea la care detine participatii;
schimbul de personal.
Daca o societate detine direct sau indirect, prin filialele sale, cel putin 20% din drepturile de vot la o alta societate, se presupune ca exercita o influenta notabila, cu exceptia cazurilor in care se demonstreaza in mod clar ca aceasta influenta nu exista.
Societatea asupra careia se exercita o influenta notabila se numeste intreprindere asociata.
Calculul procentajelor de control si al procentajelor de interes
Pentru consolidarea conturilor este necesara stabilirea numarului de voturi de care dispune (direct si indirect) societatea-mama in filiala, precum si a drepturilor care revin societatii-mama din rezultatele si capitalurile proprii ale filialei.
Procentajul de control reprezinta cota procentuala a drepturilor de vot detinuta de societatea-mama (societatea dominanta) in totalul drepturilor de vot. El se calculeaza prin cumularea voturilor detinute de societatea-mama direct sau prin intermediul altor filiale si impartirea acestora la numarul total de voturi.
Procentajul de interes exprima cota procentuala din rezultatul net al activitatii si din activul net al unei filiale, cuvenita societatii-mama pentru participatiile totale detinute.
Interesul minoritar reprezinta partea din rezultatul si din patrimoniul net al unei societati cuvenita celorlalti actionari, altii decat societatea-mama.
Pentru exemplificare modului de calcul al procentajului de control, al procentajului de interes si al interesului minoritar, prezentam urmatoarele situatii:
I.
F2 F1 M
80% 70%
societatea-mama M detine 80% din drepturile de vot la societatea F1, care detine, la randul ei, 70% din drepturile de vot la societatea F2;
societatea F1 este o filiala a societatii-mama M;
societatea F2 este o subfiliala a societatii-mama M si o filiala a societatii F1;
procentajul de control al societatii M la filiala F1 este de 80%, iar la subfiliala F2 este de 70%, la fel ca si al filialei F1;
procentajul de interes al societatii-mama M la filiala F1 este de 80%, iar la subfiliala F2 de 56% (80%*70%).
M
II.
F2 F1
70% 30%
60%
societatea-mama M detine 70% din drepturile de vot la filiala F1 si 30% la filiala F2;
filiala F1 detine 60% din drepturile de vot la filiala F2;
societatea-mama M detine 90% (30% direct si 60% prin intermediul filialei F1) din voturile societatii F2;
procentajul de interes al societatii-mama M este de 70% la filiala F1;
procentajul de interes al societatii-mama M la filiala F2 este de 30% (direct) + 42% (indirect, prin intermediul filialei F1).
Cota de 42% se calculeaza prin inmultirea procentajelor de control detinute de societatea M la filiala F2 prin filiala F1:
70% * 60% = 42%
Interesele minoritare ale celorlalti asociati la societatile F1 si F2 sunt:
III.
90% 60%
50% 20%
20%
Calculul procentajului de control al societatii-mama M la celelalte societati din cadrul grupului:
Societati |
F1 |
F2 |
A |
B |
C |
Voturi directe ale societatii M | |||||
Voturi indirecte ale societatii M | |||||
Total voturi al societatii M |
Calculul procentajelor de interes si al intereselor minoritare este urmatorul:
Societatea |
Procentaj de interes |
Interese minoritare |
F1 | ||
F2 | ||
A | ||
B | ||
C |
Aria de aplicabilitate a situatiilor financiare consolidate
Situatiilor financiare consolidate sunt situatiile financiare ale unui grup, prezentate ca si in cazul unei intreprinderi unice.
Un grup este format dintr-o societate-mama impreuna cu toate filialele ei.
Utilizatorii situatiilor financiare ale unei societati-mama sunt interesati de informatii privind situatia financiara, rezultatul exercitiului si schimbarile in situatia financiara a grupului, luat ca intreg. Acest interes este satisfacut de situatiile financiare consolidate.
Avand personalitate juridica, fiecare componenta a grupului (societatea-mama si fiecare filiala) intocmeste situatii financiare proprii. Intre societatile din cadrul grupului pot exista relatii de afaceri, in cadrul carora, o societate poate vinde bunuri unei alte societati din cadrul grupului, care la randul ei poate vinde bunurile altei societati din cadrul grupului, care le poate vinde unui tert din afara grupului, ca in exemplul urmator:
T B A M
V=10.000 lei V=1000 lei V=15.000 lei
Valoarea fiecarei vanzari intra in cifra de afaceri a societatii care vinde bunurile. Din situatiile financiare ale celor trei societati din cadrul grupului rezulta o cifra de afaceri cumulata de 37.000 lei (10.000 lei + 1000 lei + 15.000 lei), desi in realitate cifra de afaceri a grupului este de 15.000 lei, formata doar din vanzarile in afara grupului. Aceasta cifra de afaceri se obtine prin excluderea livrarilor intre societatile din cadrul grupului, tratat ca o intreprindere unica.
Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare consolidate sunt in sarcina societatii-mama. In situatia in care societatea-mama a unei filiale este la randul ei o filiala a altei societati-mama, ea poate fi exceptata de la obligatia prezentarii situatiilor financiare consolidate, cu conditia ca acest aspect sa fie aprobat de catre actionarii minoritari. In acest caz ea va fi tratata ca o filiala si va fi integrata in situatiile financiare consolidate ale societatii-mama care publica situatiile financiare consolidate.
O societate-mama care emite situatii financiare consolidate va consolida toate filialele din tara si din strainatate, cu exceptia filialelor asupra carora controlul se exercita doar temporar (fiind achizitionate pentru a fi cedate intr-un viitor apropiat) si a filialelor care functioneaza sub restrictii severe pe termen lung, din cauza carora are afectata semnificativ capacitatea de a transfera fonduri catre societatea-mama.
Metode de consolidare a conturilor
Metodele de consolidare care pot fi aplicate, difera in functie de tipul de control exercitat asupra intreprinderilor din cadrul grupului:
a. in cazul in care societatea-mama detine controlul exclusiv (de drept sau de fapt) asupra filialelor sale se utilizeaza metoda integrarii globale;
b. in cazul in care o societate detine controlul comun (asocieri in participatie), se utilizeaza metoda integrarii proportionale, ca metoda de baza, sau metoda punerii in echivalenta, ca metoda alternativa;
c. in cazul in care o societate exercita doar o influenta notabila se aplica metoda punerii in echivalenta.
Metoda integrarii globale
Aceasta metoda se aplica in situatia grupului de intreprinderi controlate in mod exclusiv de o societate-mama. Consolidarea conturilor de grup in aceasta situatie impune explicarea standardului international IAS 27 "Situatii financiare consolidate si contabilitatea investitiilor in filiale".
Intrucat intocmirea situatiilor financiare consolidate se face pe baza situatiilor financiare individuale ale societatilor grupului, aceste situatii individuale trebuie retratate inaintea consolidarii. Aceste retratari se refera la:
a. omogenizarea datelor de inchidere si a politicilor contabile utilizate;
b. eliminarea efectelor fiscale.
a. Retratarile de omogenizare
In cazul in care situatiile financiare individuale folosite in consolidare sunt intocmite pentru date de raportare diferite, trebuie facute ajustari pentru a se tine seama de tranzactiile semnificative care au avut loc intre aceste date si data retinuta in consolidare.
Daca data de inchidere a exercitiului unei intreprinderi cuprinse in consolidare este anterioara cu mai mult de trei luni datei de inchidere a exercitiului societatii-mama, se vor lua in considerare valorile din conturile interimare.
Daca data de inchidere a exercitiului este anterioara consolidarii, dar mai putin de trei luni, consolidarea se poate realiza fie pe baza conturilor intocmite la data inchiderii exercitiului respectiv cu mentionarea evenimentelor semnificative pana la data consolidarii, fie pe baza conturilor interimare.
Consolidarea prin cumulare a posturilor din situatiile financiare individuale nu poate fi corecta daca in intreprinderile din cadrul grupului nu exista o uniformitate privind politicile contabile practicate. Acestea se refera, in primul rand, la metodele de evaluare a elementelor de activ si pasiv, a veniturilor si cheltuielilor, la metodele de amortizare, la criteriile de constituire a provizioanelor, la metodele de evaluare a stocurilor etc.
Omogenizarea se extinde si la structurile situatiilor financiare ale intreprinderilor din cadrul grupului si la metodele de conversie in moneda societatii-mama a conturilor anuale exprimate in alte monede.
b. Retratarile de eliminare a efectelor fiscale
Acestea vizeaza obtinerea unei imagini fidele a conturilor.
Societatile membre ale unui grup pot avea sediul in tari diferite. Pentru a respecta reglementarile fiscale din tara respectiva sau pentru a beneficia de anumite facilitati fiscale, o societate dintr-un grup poate efectua unele inregistrari contabile specifice, de exemplu in domeniul amortizarii imobilizarilor, al constituirii de provizioane, al evaluarii stocurilor, etc.
Exemplu:
O societate a achizitionat la 15.03 anul N, un utilaj in valoare de 480.000 lei. Durata de amortizare a utilajului este de 8 ani. Societatea aplica metoda de amortizare lineara.
In anul N societatea calculeaza si inregistreaza o amortizare de 45.000 lei, determinata astfel:
amortizare anuala = ;
amortizare lunara = ;
amortizare pe 9 luni (incepand cu luna aprilie pana in decembrie) = 5.000 lei/luna * 5 luni = 45.000 lei.
Celelalte societati din cadrul grupului, utilizeaza pentru calculul amortizarii unor utilaje similare, o durata de amortizare de 5 ani. Conform politicii grupului, amortizarea anuala este de 96.000 lei (480.000/5ani), iar amortizarea pe anul N este de 7000 lei.
In vederea intocmirii situatiilor financiare consolidate societatea va trebui sa retrateze inregistrarea amortizarii, prin inregistrarea diferentei dintre amortizarea conforma cu politicile grupului (96.000 lei) si cea inregistrata (45.000 lei).
"Cheltuieli privind = 281 "Amortizarea / 51.000
Amortizarea" imobilizarilor"
Consolidarea propriu-zisa presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
a. cumularea elementelor din bilanturile si din conturile de profit si pierdere ale societatii-mama si ale filialelor din cadrul grupului;
b. eliminarea conturilor reciproce si a rezultatelor interne;
c. repartizarea capitalurilor proprii ale fiecarei filiale intre societatea-mama si actionarii minoritari, respectiv repartizarea rezultatului din contul de profit si pierdere intre grup si actionarii minoritari.
Prima etapa consta in preluarea, din bilanturile si conturile de profit si pierdere ale societatilor din cadrul grupului, a valorii elementelor de activ si de pasiv, respectiv venituri si cheltuieli, pe o foaie de calcul (jurnal de consolidare) si insumarea aritmetica a acestor valori.
Exemplu:
Societatea M detine 6.000 de actiuni ale societatii F cu valoarea nominala de 10 lei, reprezentand 60% din capitalul social al acestei filiale.
Bilanturile si conturile de profit si pierdere ale celor doua societati care formeaza grupul, la data de 31.1N sunt urmatoarele:
Bilantul societatii M
Imobilizari corporale Imobilizari financiare (titluri de participare) Stocuri Creante-clienti Disponibil in banci |
60.000 70.000 50.000 |
TOTAL ACTIV | |
Capital social Rezerve Rezultat (profit) Furnizori Credite bancare |
15.000 25.000 |
TOTAL PASIV |
Contul de profit si pierdere al societatii M
Venituri totale Cheltuieli totale | |
Rezultat |
25.000 |
Bilantul societatii F
Imobilizari corporale Stocuri Creante-clienti Disponibil in banci |
80.000 45.000 25.000 |
TOTAL ACTIV | |
Capital social Rezerve Rezultat (profit) Furnizori |
1000 18.000 |
TOTAL PASIV |
Contul de profit si pierdere al societatii F
Venituri totale Cheltuieli totale | |
Rezultat |
Bilantul agregat al grupului M+F, intocmit de societatea M prin preluarea posturilor din bilantul societatii F este urmatorul:
Explicatii |
Soc. M |
Soc. F |
Bilant agregat |
Imobilizari corporale Titluri de participare Stocuri Creante-clienti Disponibil la banci |
60.000 70.000 50.000 |
80.000 45.000 25.000 | |
TOTAL ACTIV | |||
Capital social Rezerve Rezultat Furnizori Credite bancare |
15.000 25.000 |
1000 18.000 |
27.000 43.000 |
TOTAL PASIV |
Contul de profit si pierdere agregat al grupului este urmatorul:
Explicatii |
Soc. M |
Soc. F |
Cont de rezultate agregat |
Venituri totale Cheltuieli totale | |||
Rezultat |
25.000 |
18.000 |
In cursul exercitiului N societatea-mama M a vandut filialei F marfuri in valoare de 80.000 lei. Suma de 80.000 lei a fost virata in totalitate de filiala F societatii M.
In cea de-a doua etapa a consolidarii, din bilant trebuie eliminate titlurile de participare detinute de societatea M in capitalul social al filialei F, iar din contul de profit si pierdere veniturile si cheltuielile dintre societatile din cadrul grupului, dupa cum urmeaza:
BILANT CUMULAT
Explicatii |
Bilant agregat |
Eliminari |
Bilant cumulat |
Imobilizari corporale Titluri de participare Stocuri Creante-clienti Disponibil la banci |
60.000 75.000 |
75.000 |
|
TOTAL ACTIV | |||
Capital social Rezerve Rezultat Furnizori Credite bancare |
27.000 43.000 |
27.000 43.000 |
|
TOTAL PASIV |
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE CUMULAT
Explicatii |
Contul de rezultate agregat |
Eliminari |
Contul de rezultate cumulat |
Venituri Cheltuieli | |||
Rezultat |
43.000 |
x |
43.000 |
Cea de-a treia etapa consta in calcularea capitalurilor si rezultatului care se cuvin actionarilor minoritari din filiala F si prezentarea distincta a intereselor minoritare in bilantul si contul de rezultate consolidate. Interesele minoritare se calculeaza pe baza procentajului de interes al actionarilor minoritari, care este de 40%:
Capitaluri proprii soc. F |
Valoare |
Interese minoritare |
Capital social Rezerve Rezultat |
|
|
TOTAL |
Interesele minoritare se scad din posturile corespunzatoare ale bilantului consolidat, prezentandu-se sub forma unui post distinct. Plecand de la bilantul cumulat se obtine bilantul consolidat:
BILANTUL CONSOLIDAT AL GRUPULUI M+F
Explicatii |
Bilant cumulat |
Interese minoritare |
Bilant consolidat |
Imobilizari corporale Stocuri Creante-clienti Disponibil in banci |
75.000 |
75.000 |
|
TOTAL ACTIV | |||
Capital social Rezerve Rezultat Interese minoritare Furnizori Credite bancare |
27.000 43.000 |
-4.800 -7.200 |
2200 35.800 5000 |
TOTAL PASIV |
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE CONSOLIDAT
AL GRUPULUI M+F
Venituri totale Cheltuieli totale Interese minoritare in profit (se scad) | |
Rezultat (profit) |
Metoda integrarii proportionale
Aceasta metoda se aplica in cazul asocierilor in participatie, fiind reglementata de IAS 31 "Raportarea financiara a intereselor in asocierile in participatie".
Asocierile in participatie au la baza un contract scris prin care asociatii convin sa constituie un control comun (conjunctiv) asupra obiectului asocierii. Aceasta conduce la situatia ca nici unul dintre asociati sa nu poata controla unilateral activitatea. Intelegerea contractuala trebuie sa precizeze acele decizii din domenii esentiale pentru asocierea in participatie care solicita consimtamantul tuturor asociatilor acesteia si acele decizii care pot solicita consimtamantul unei majoritati specificate a asociatilor.
Asocierile in participatie pot avea ca obiect o activitate desfasurata in comun, active detinute in comun sau entitati controlate in comun.
a. Activitati controlate in comun
Acest tip de asociere in participatie implica folosirea resurselor si experienta asociatilor in desfasurarea unei activitati comune, in cadrul careia fiecare asociat are propriile venituri si cheltuieli, iar cheltuielile si veniturile realizate in comun se impart in proportia convenita prin contractul de asociere.
Un exemplu de activitate controlata in comun este situatia in care doi sau mai multi asociati isi combina activitatile, resursele si experienta pentru a produce si comercializa in comun un avion. Diferite parti ale procesului de productie sunt finalizate de fiecare dintre asociati. Fiecare asociat suporta propriile cheltuieli si ii revin o parte din veniturile ce rezulta din vanzarea avionului, conform intelegerilor contractuale.
Deoarece activele, datoriile, veniturile si cheltuielile sunt recunoscute in situatiile financiare separate ale fiecarui asociat, nu sunt necesare ajustari sau alte proceduri de consolidare atunci cand asociatii isi intocmesc situatiile financiare consolidate ale grupului din care fac parte.
Conform IAS 31, paragraful 12 "nu trebuie cerute inregistrarile contabile separate pentru asocierea in participatie si nu trebuie intocmite situatii financiare pentru aceasta". Aceasta nu inseamna totusi ca operatiile economice desfasurate in asociere nu trebuie inregistrare in contabilitate. Conform Codului Fiscal din Romania, evidenta contabila a operatiilor desfasurate in cadrul asocierii in participatie trebuie tinute de unul dintre asociati desemnat prin contract, care va transmite lunar veniturile si cheltuielile cuvenite fiecarui asociat conform cotelor prevazute in contractul de asociere.
Exemplu:
Societatile comerciale A, B si C se asociaza pentru a obtine concesiunea activitatii de transport urban de persoane cu autobuzele din orasul X. Conform contractului de asociere ele convin sa-si imparta veniturile si cheltuielile aferente acestei activitati, proportional cu contributia fiecarei societati la realizarea activitatii comune, respectiv:
A - 40%;
B - 30%;
C - 30%.
Fiecare societate contribuie cu autobuzele si logistica de care dispune, dar fiecare ramane proprietar asupra activelor sale. Societatea A este desemnata sa tina evidenta contabila a asocierii, ea urmand sa inregistreze toate operatiile aferente activitatii de transport in mod distinct fata de operatiile aferente activitatii proprii. Societatile asociate isi desfasoara in paralel cu activitatea comuna, propriile lor activitati.
La sfarsitul primei luni, activitatea de transport s-a soldat cu venituri de 850.000 lei si cheltuieli de 770.000 lei.
Conform contractului de asociere societatea A va transmite veniturile si cheltuielile cuvenite societatilor B si C, prin intermediul contului 458 "Decontari din operatii in participatie":
/ cl. 7 "Venituri" = 458/asociatul B "Decontari din operatii / 255.000
in participatie"
/ 458/asociatul B "Decontari din operatii = cl. 6 "Cheltuieli" / 231.000
in participatie"
Aceleasi inregistrari se vor face si pentru asociatul C.
Fiecare asociat isi va inregistra veniturile si cheltuielile care ii revin prin intermediul aceluiasi cont 458 "Decontari din operatii in participatie", al carui sold debitor va reprezenta profitul ce revine fiecaruia si care va fi virat de asociatul A.
b. Active controlate in comun
Unele asocieri in participatie pot avea ca obiect detinere si exploatarea in comun a unor active. Fiecare asociat are control asupra partii sale din beneficiile economice viitoare prin partea lui din activul detinut in comun. Exemple de active detinute in proprietate comuna:
o conducta pentru transportul titeiului sau a gazelor naturale, realizata in comun de doua sau mai multe societati si care este utilizata de fiecare dintre acestea pentru transportul produselor proprii;
o cladire achizitionata in comun de doua sau mai multe societati si care este inchiriata pentru obtinerea de venituri din chirii.
Ca si in cazul activitatilor controlate in comun, aceasta forma de asociere nu presupune crearea unei societati noi distincte de cele asociate.
In cazul activelor controlate in comun, fiecare societate asociata trebuie sa inregistreze in contabilitatea proprie si sa prezinte in situatiile sale financiare:
partea sa din activele controlate in comun, clasificate dupa natura acestora;
orice datorii care au fost asumate in legatura cu activele controlate in comun sau in cadrul asocierii;
orice venit din vanzarea partii sale din productia asocierii in participatie impreuna cu partea sa din cheltuielile facute de asocierea in participatie.
Exemplu:
Doua societati comerciale A si B au achizitionat in comun o cladire in valoare de 1.800.000 lei. Societatea A a platit 800.000 lei, iar societatea B a platit 400.000 lei. Diferenta a fost achitata din credite bancare contractate de A, in valoare de 400.000 lei si de B in valoarea de 200.000 lei. Creditele bancare au fost contractate pe 10 ani cu o dobanda de 10% pe an.
Cladirea a fost inchiriata unor societati comerciale, chiria lunara fiind de 1000 lei.
Parte din veniturile si cheltuielile generate de detinerea si inchirierea cladirii care revine fiecarei societati comerciale este proportionala cu valoarea aportului adus la asociere, respectiv 2/3 pentru societatea A si 1/3 pentru societatea B.
Amortizarea lunara a cladirii, calculata linear la o durata normala de exploatare de 30 de ani este de 5.000 lei.
Dobanzile aferente creditului contractat sunt de 3.167 lei pe luna in cazul societatii A si de 1.583 lei pe luna pentru societatea B.
Cheltuielile ocazionate de exploatarea cladirii sunt de 1.500 lei pe luna.
Inregistrarile in contabilitatea societatii A sunt urmatoarele:
achizitia cladirii:
1.200.000 / 212 "Cladiri" = 404 "Furnizori de / 1.200.000
imobilizari"
achitarea cladirii:
/ 404 "Furnizori de = % / 1.200.000
imobilizari" 512 "Conturi curente la banci" / 800.000
162 "Credite bancare pe termen lung" / 400.000
amortizarea cladirii: (5.000 * 2/3 = 3.333 lei)
/ 681 "Cheltuieli privind = 281 "Amortizari privind / 3.333
amortizarea" imobilizarile corporale"
/ 666 "Cheltuieli privind = 512 " Conturi curente / 3.167
dobanzile" la banci"
achitarea dobanzii lunare:cheltuielile de exploatare lunare:
/ cl.6 "Cheltuieli" = 401 "Furnizori" / 1.000
veniturile din chirii:
/ 411 "Clienti" = 706 "Venituri din chirii" / 8.000
Inregistrarile in contabilitatea societatii B vor fi similare, fiind diferite doar sumele.
Fiind inregistrate in contabilitatea fiecarei societati participante la asociere, in situatiile lor financiare vor fi recunoscute atat activele (cota parte din valoarea cladirii si creantele fata de clienti), cat si datoriile catre banca generate de achizitia cladirii. De asemenea, in contul de profit si pierdere vor fi evidentiate veniturile si cheltuielile aferente exploatarii cladirii, alaturi de veniturile si cheltuielile aferente activitatii proprii a fiecarei societati.
c. Entitati controlate in comun
O entitate controlata in comun este o asociere in participatie care presupune fondarea unei corporatii, unui parteneriat sau a altei entitati in care fiecare asociat are un interes. Entitatea opereaza in acelasi fel ca orice intreprindere separata. Ea controleaza activele asocierii in participatie, contracteaza datorii, are cheltuieli si venituri, poate incheia contracte in nume propriu, etc. Fiecare asociat are dreptul la o parte din rezultatele entitatii controlate in comun sau la o parte din productia asociatie in participatie. Entitatea isi tine propria contabilitate, intocmeste si prezinta situatii financiare in acelasi mod ca si alte intreprinderi, corespunzatoare cerintelor tarii in care opereaza si Standardelor Internationale de Contabilitate.
Astfel de asocieri in participatie pot aparea atunci cand o intreprindere isi incepe activitatea intr-o tara straina impreuna cu o agentie guvernamentala din tara respectiva, din motive legislative sau fiscale.
Fiecare asociat contribuie cu numerar sau cu alte resurse la entitatea controlata in comun. Aceste contributii se inregistreaza in contabilitatea asociatului respectiv si sunt prezentate in situatiile sale financiare ca o investitie in entitatea controlata in comun.
Metoda consolidarii proportionale presupune preluarea de catre fiecare asociat in bilantul sau consolidat, din bilantul entitatii controlate in comun a cotei-parti din activele si din datoriile acesteia, proportional cu cota prevazuta in contractul de asociere. De asemenea, fiecare asociat preia in contul sau de profit si pierdere consolidat, din contul de profit si pierdere al entitatii controlate in comun, cota parte din veniturile si cheltuielile care-i revin si implicit, din rezultatul asocierii.
Exemplu:
Societatea M impreuna cu societatea X se asociaza pentru a forma o societate A care va produce autobuze. Societatea M aduce ca aport la capitalul asocierii (societatea A) o hala de productie evaluata la 400.000 lei si numerar in suma de 200.000 lei. Societatea X aduce ca aport in societatea A utilaje in valoare de 250.000 lei si licenta de fabricatie a autobuzelor evaluata la 150.000 lei. Societatea M detine 60% din capitalul societatii A (1.000.000 lei), iar societatea X detine 40% din capitalul societatii A.
Prin contractul de asociere s-a stabilit ca rezultatele asocierii sa fie impartite proportional cu aportul la capitalul asociatiei.
Bilantul societatii M intocmit la 31.1N pentru activitatea proprie este urmatorul:
Explicatii |
Sume |
Imobilizari corporale Titluri de participare Stocuri Creante clienti Disponibil la banci | |
TOTAL ACTIV | |
Capital social Rezerve Rezultat Furnizori Credite bancare | |
TOTAL PASIV |
Contul de profit si pierdere al societatii M la 31.1N
Venituri totale Cheltuieli totale | |
Rezultat total (profit) |
Bilantul societatii A la 31.1N
Explicatii |
Sume |
Imobilizari corporale Imobilizari necorporale Stocuri Creante clienti Disponibil la banci |
|
TOTAL ACTIV | |
Capital social Rezerve Rezultat Furnizori | |
TOTAL PASIV |
Contul de profit si pierdere al societatii A
Venituri totale Cheltuieli totale | |
Rezultat total (profit) |
Societatea M va prelua in bilantul sau consolidat 60% din valoarea posturilor din activul si pasivul bilantului societatii A, dar va elimina titlurile de participare si capitalul detinut la societatea A.
Bilantul consolidat al societatii M la 31.1N
Explicatii |
Societatea M |
Societatea A |
Bilant consolidat |
Imobilizari corporale Imobilizari necorporale Titluri de participare Stocuri Creante clienti Disponibil la banca |
- - |
- |
- |
TOTAL ACTIV | |||
Capital social Rezerve Rezultat Furnizori Credite bancare |
- - | ||
TOTAL PASIV |
Contul de profit si pierdere consolidat al societatii M
Explicatii |
Societatea M |
Societatea A |
TOTAL |
Venituri totale Cheltuieli totale | |||
Rezultat |
Situatiile financiare consolidate ale unui asociat in cadrul unei entitati controlate in comun pot fi prezentate in doua modalitati:
cumuland in bilantul consolidat posturile proprii de activ si de pasiv cu posturile preluate proportional din bilantul asocierii, respectiv cumuland in contul de profit si pierdere veniturile si cheltuielile proprii preluate din asociere;
preluand ca posturi (randuri) distincte activele si pasivele din asociere in bilantul consolidat alaturi de activele si pasivele proprii, prezentate si ele in mod distinct, respectiv preluand veniturile si cheltuielile care ii revin din asociere in contul de profit si pierdere consolidat, pe randuri distincte de veniturile si cheltuielile proprii.
4.3. Metoda punerii in echivalenta
Aceasta metoda se poate utiliza ca tratament alternativ in cazul consolidarii asocierilor in participatie sau ca tratament de baza in cazul intreprinderilor asociate.
Metoda este prezentata in IAS 28 - "Contabilitatea investitiilor in intreprinderile asociate".
Conform definitiei din acest standard "Metoda punerii in echivalenta este o metoda de contabilitate prin care investitia este initial inregistrata la cost si ajustata ulterior tinand seama de schimbarile post-achizitie referitoare la partea ce apartine investitorului din activele nete ale intreprinderii in care s-a investit. Contul de profit si pierdere reflecta partea investitorului din rezultatele activitatii intreprinderii in care a investit.
Daca un investitor detine, direct sau indirect, prin filiale, 20% sau mai mult din numarul de voturi al intreprinderii in care a investit, se presupune ca exista o influenta semnificativa, cu exceptia cazului in care se poate clar demonstra ca nu aceasta este situatia.
O participatie mai substantiala sau chiar majoritara a unui alt investitor nu exclude neaparat posibilitatea ca un investitor sa exercite o influenta semnificativa."
Titlurile de participare obtinute initial ca urmare a investitiei in actiuni la intreprinderea asociata se inregistreaza in contabilitatea investitorului la cost de achizitie. Acesta este format din suma de bani platita de cumparator in schimbul dobandirii titlurilor, la care se adauga alte cheltuieli ce pot fi atribuite direct tranzactiei (onorariile consultantilor, cheltuielile de inregistrare, etc.). Atunci cand o achizitie implica mai multe tranzactii, costul achizitiei este costul cumulat al tranzactiilor individuale. Cand aceste tranzactii au loc intr-o perioada de timp, influenta semnificativa se considera a fi dobandita atunci cand se atinge pragul de 20%.
Exemplu:
Societatea A a achizitionat 25% din actiunile societatii B, cu pretul de 20.000 lei, la care se adauga alte cheltuieli legate de achizitie de 000 lei. Acestea se inregistreaza in contabilitatea societatii A ca titluri de participare la valoarea de 2000 lei.
Bilantul societatii A la 31.1N+1 este urmatorul:
Explicatii |
Sume |
Imobilizari corporale Titluri de participare Stocuri Creante Disponibil la banca | |
TOTAL ACTIV | |
Capital social Rezerve Rezultatul exercitiului Furnizori Credite bancare | |
TOTAL PASIV |
Contul de profit si pierdere al societatii A la 31.1N+1
Venituri totale Cheltuieli totale | |
Rezultat (profit) |
Bilantul societatii B la 31.1N+1 este urmatorul:
Explicatii |
Sume |
Imobilizari corporale Stocuri Creante Disponibil la banca | |
TOTAL ACTIV | |
Capital social Rezerve Rezultatul exercitiului Furnizori | |
TOTAL PASIV |
Contul de profit si pierdere al societatii B la 31.1N+1
Venituri totale Cheltuieli totale | |
Rezultat (profit) |
Valoarea titlurilor de participare detinuta de societatea A in capitalul societatii B se schimba datorita cresterii capitalurilor proprii ale societatii B, ca urmare a inregistrarii de profit si de constituire de rezerve in exercitiul N+1. Din acestea doar 25% revin societatii A:
rezerve: 16.000 * 25% =4.000;
profit: 20.000 * 25% = 5.000.
In contabilitatea societatii A nu se preiau proportional activele, pasivele, cheltuielile si veniturile de la societatea B, ca in cazul metodei consolidarii proportionale, ci se inlocuieste valoarea titlurilor de participare (inregistrate la cost de achizitie) cu valoarea lor actualizata. Titlurile puse in echivalenta reprezinta valoarea titlurilor de participare corectata cu cresterile sau diminuarile capitalurilor proprii ale societatii B care ii revin societatii A:
echivalenta Titluri de participare / 2000
Rezerve / 4.000
Profit / 5.000
Aceasta valoare se inscrie in activul bilantului societatii A. In pasivul societatii A, valoarea rezervelor si a profitului preluate de la societatea B se anuleaza cu valoarea rezervelor si a profitului societatii A.
In contul de profit si pierdere, profitul cuvenit societatii A de la societatea B se adauga la veniturile societatii A.
Bilantul consolidat al societatii A la 31.1N+1 va fi:
Explicatii |
Sume |
Imobilizari corporale Titluri puse in echivalenta Stocuri Creante Disponibil la banca | |
TOTAL ACTIV | |
Capital social Rezerve Rezultatul exercitiului Furnizori Credite bancare | |
TOTAL PASIV |
Contul de profit si pierdere consolidat al societatii A la 31.1N+1 va fi:
Venituri totale Cheltuieli totale | |
Rezultat (profit) |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1778
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved