CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
CONTABILITATE
Cheltuielile fixe sunt, de regula, cheltuielile care:
Raspuns: Raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate
In debitul contului 924 'Cheltuieli generale de administratie' se inregistreaza:
Raspuns: Cheltuielile (dublu indirecte) de administratie a intreprinderii
Cheltuielile variabile sunt, de regula, cheltuielile care:
Raspuns: Isi modifica nivelul total odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate
In debitul contului 925 'Cheltuieli de desfacere' se inregistreaza:
Raspuns: Cheltuielile de manipulare, depozitare si conservare
Relatia de calcul: , in care PV reprezinta pretul de vanzare, si ChVU cheltuielile variabile unitare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):
Raspuns: Marja pe costuri variabile sau contributia bruta unitara
Rationamentul 'productia fiecarei sectii evaluata in functie de costul sau unitar este egala cu cheltuielile initiale ale sectiei producatoare, la care se adauga prestatiile primite de la celelalte sectii evaluate in functie de costul lor unitar', serveste in Contabilitatea de gestiune, procedeului:
Raspuns: algebric
Relatia de calcul: CA - CAE , in care CA reprezinta cifra de afaceri, CAE reprezinta cifra de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):
Raspuns: Intervalul de siguranta
Formula contabila: 922 CT = 922 ST serveste in Contabilitatea de gestiune procedeului:
Raspuns: Reiterarii
Relatia de calcul: , in care CA reprezinta cifra de afaceri, CAE cifra de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):
Raspuns: Coeficientul de siguranta dinamic
Relatia de calcul: , ilustreaza in Contabilitatea de gestiune procedeul:
Raspuns: Suplimentarii, in forma clasica (a coeficientului unic)
Relatia de calcul a costului de productie al unui obiect de calculatie J (Produs, Lucrare, Serviciu): , in care 'i' sunt articole de calculatie (exemplu: materii prime si materiale, salarii, amortizari s.a.), ilustreaza in Contabilitatea de gestiune:
Raspuns: Procedeul suplimentarii
Relatia de calcul: , in care PR reprezinta profitul, PV pretul de vanzare, CF costurile fixe si ChVU cheltuielile variabile unitare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):
Raspuns: Cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza profitul dorit
Relatia de calcul: ilustreaza in Contabilitatea de gestiune procedeul:
Raspuns: Suplimentarii, in forma cifrelor relative de structura (a ponderilor)
Relatia de calcul: , in care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real (realizat) al activitatii; Nn este nivelul normal (planificat) al activitatii, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune, costul:
Raspuns: Subactivitatii
Relatia de calcul a costului unitar de productie al unei comenzi: , in care in care: CU - reprezinta costul unitar; CHDX - reprezinta cheltuielile directe; CHINDX - reprezinta cheltuielile indirecte; Q - reprezinta cantitatea de produse finite obtinuta; X si Y - reprezinta articolele de calculatie; S - reprezinta sectiile de productie, q - reprezinta consumul specific; P - reprezinta piese, repere, subansamble sau semifabricate; a - reprezinta operatii de asamblare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune, metoda:
Raspuns: Metoda pe comenzi, varianta 'cu semifabricate'
TESTE GRILA EXAM VIEW
1) MULTIPLE CHOICE (ALEGERE MULTIPLA)
Care dintre urmatorii indicatori, nu este specific metodei Direct Costing?
a) |
Pragul de rentabilitate; |
b) |
Intervalul de siguranta; |
c) |
Factorul de acoperire; |
d) |
Costul subactivitatii; |
e) |
Coeficientul de siguranta dinamic; |
RASP.: |
d) |
DIF.: |
usor |
REF.: |
SINTEZE - Vol. III; Cap. III |
2) MATCHING (CORESPONDENTA)
Sunt date urmatoarele procedee, metode si trasaturi definitorii ale acestora din contabilitatea de gestiune:
Procedeul suplimentarii |
A |
Considera intreprinderea ca un ansamblu de centre de productie pentru care se determina costul pe ora / masina aferent. |
|
Procedeul celor mai mici patrate |
B |
Utilizeaza clasificarea cheltuielilor in functie de comportamentul lor fata de volumul fizic al productiei in cheltuieli variabile si cheltuieli conventional constante. |
|
Procedeul reiterarii |
C |
Structura costului de productie contine trei articole principale de calculatie: materiale, manopera, costuri de regie. |
|
Procedeul diviziunii simple |
D |
Repartizarea cheltuielilor indirecte |
|
Procedeul restului |
E |
Se aplica la fabricatia unui singur sortiment de produse care nu prezinta productie in curs de executie la sfarsitul perioadei; |
|
Metoda globala de calculatie a costurilor |
F |
Deducerea valorii produselor secundare |
|
Metoda de calculatie a costurilor pe comenzi |
G |
Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta |
|
Metoda standard - cost |
H |
Se aplica la fabricatia individuala sau de serie care prezinta productie in curs de executie la sfarsitul perioadei; |
|
Metoda direct costing |
I |
Delimitarea cheltuielilor de productie in variabile si fixe |
|
Metoda T.H.M. |
J |
Calculul costului pe unitatea de produs |
Sa se stabileasca trasatura caracteristica corecta a fiecarui procedeu (metoda).
RASP.: |
DIF.: |
greu |
REF.: |
SINTEZE - Vol. III; Cap. III |
||
D |
|
|||||
I |
|
|||||
G |
|
|||||
J |
|
|||||
F |
|
|||||
E |
|
|||||
H |
|
|||||
C |
|
|||||
B |
|
|||||
A |
|
3) NUMERIC RESPONSE (RASPUNS NUMERIC)
Ponderea cheltuielilor variabile in costul unui produs este de 80 %. Cantitatea fabricata creste cu 25 %. Sa se calculeze cu cat se modifica costul produsului.
RASP.: |
DIF.: |
greu |
REF.: |
SINTEZE - Vol. III; Cap. III |
Explicatie: CU1 - CU0 = CVU1 + CFU1 - CVU0 - CFU0 = CFU1 - CFU0 = = - 0,2 CU0 = - 0,2 CU0 = - 0,2 CU0 = - 0,2 CU0 = 0,2 CU0 ;
si in final: = - 4,0 %
Nota: Costul unitar CU scade (-) intotdeauna cu cresterea productie Q datorita costurilor fixe CF care se impart la o productie mai mare in timp ce CVU ramane constant.
Indice 0 (inainte de crestere) |
Indice 1 (dupa crestere) |
|
C = CV + CF (Costurile se impart la Q) |
||
|
|
|
CU0 = CVU0 + CFU0 |
CU1 = CVU1 + CFU1 |
|
CVU0 |
CVU1 = CVU0 |
|
CF0 |
CF1 = CF0 |
|
CVU0 = 80 % CU0 |
CVU1 = 80 % CU0 |
|
CFU0 = 20 % CU0 |
||
Q0 |
Q1 =125 % Q0 |
4) COMPLETION (COMPLETARE)
Metoda de calculatie a costurilor de productie Direct - costing este cunoscuta si sub denumirea de Metoda costurilor
RASP.: |
variabile |
DIF.: |
usor |
REF.: |
SINTEZE - Vol. III; Cap. III |
5) TRUE/FALSE (ADEVARAT/FALS)
Contabilitatea de gestiune se organizeaza de catre administratorul persoanei juridice fie utilizand conturi specifice, fie prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiara, fie cu ajutorul evidentei tehnico-operative proprii.
RASP.: |
Adevarat |
DIF.: |
usor |
REF.: |
SINTEZE - Vol. III; Cap. III |
6) YES/NO (DA/NU)
Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie (produs, serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate, functie, centru etc.) inca din momentul efectuarii lor si ca atare se includ direct in costul obiectelor respective.
RASP.: |
nu |
DIF.: |
usor |
REF.: |
SINTEZE - Vol. III; Cap. III |
7) SHORT ANSWER (RASPUNS SCURT)
In ce consta conceptia de baza a metodei costurilor standard (Standard - Cost)?
RASP.: |
DIF.: |
medie |
REF.: |
SINTEZE - Vol. III; Cap. III |
Conceptia de baza a metodei standard cost consta in stabilirea cu anticipatie a costurilor directe de productie (materiale, manopera etc.) care sunt denumite 'standarde' si a costurilor indirecte (costuri comune ale sectiilor, costurile generale ale intreprinderii si cheltuieli de desfacere) denumite 'bugete de costuri'. Acestea insumate formeaza etaloanele de masura si de comparatie cu costurile efective de productie. Astfel, costurile standard devin costuri stabilite in prealabil pe baze stiintifice, in functie de conditiile impuse proceselor de productie.
Structura tipica a unui cost total de productie (absorbant), calculat dupa metoda costurilor standard cuprinde, de regula, trei articole principale ale calculatiei:
materiale; manopera; costuri de regie.
Diferentele in plus sau in minus, la cele trei articole de calculatiei, intre cheltuielile efective si cele standard sunt considerate abateri de la conditiile normale de fabricatie. Aplicarea metodei consta in:
Calculul costurilor standard pe produs;
Organizarea sistemului de calcul si evidenta a abaterilor de la costurile standard;
Urmarirea costurilor de productie potrivit cerintelor metodei standard cost.
8) ESSAY (ESEU)
Sa se determine relatia 'Pragului de rentabilitate'.
Raspuns:
Impartirea costurilor (cheltuielilor) in costuri (cheltuieli) variabile (operationale) si fixe (de structura, ale perioadei) conduce la urmatorul model matematic simplu dar sugestiv:
(1) CA = Q PV (Desfacerea, cifra de afaceri sau veniturile din vanzari, reprezinta produsul dintre cantitatea fabricata si vanduta si pretul de vanzare)
(2) CT = CV + CF (Costurile totale sunt egale cu suma costurilor variabile si fixe)
(3) CV = Q CVU (Costul variabil este egal cu produsul dintre cantitatea de produse fabricata si vanduta si costul variabil unitar - pe unitate fizica de produs, bucata, lot),
(4) PR = CA - CT (profitul reprezinta diferenta intre veniturile din vanzari sau cifra de afaceri si costurile efectuate).
Inlocuind in aceasta relatie, CA din relatia (1) si CT din relatia (2) se obtine cantitatea fabricata (5) care realizeaza profitul dat: PR = Q PV - Q CVU - CF
Cantitatea (PV - CVU) se numeste contributie bruta (marja pe costuri variabile) unitara si se noteaza cu CBU si are caracter de rezultat (partial) unitar deoarece considera drept cheltuieli pe produs numai cheltuielile variabile (dupa cum se observa contine insa si parti din cheltuielile fixe).
Daca in relatia (5) facem ca profitul sa fie nul (PR = 0), se obtine cantitatea minim fabricata si vanduta, QE care acopera costurile (6), cu alte cuvinte:
cantitatea de produse care trebuie fabricata si vanduta astfel incat firma (intreprinderea) sa-si acopere toate cheltuielile fara a obtine profit, se numeste punct de echilibru, prag de rentabilitate, punct critic sau punct mort (Break - Even Point).
SCORING RUBRIC (Tabel de punctaj) |
|
Relatia este corecta si explicatiile sunt complete |
|
Relatia este corecta si explicatiile sunt incomplete |
|
Relatia este incorecta dar explicatiile sunt complete |
|
Relatia este incorecta si explicatiile sunt gresite |
BIBLIOGRAFIE MINIMALA:
Aurelian - Lucian Popescu, Virgil Baluta, "Metode de calculatie si analiza a costurilor Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005.
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA:
CALIN OPREA, GHEORGHE CARSTEA, - "Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor" Editura Atlas Press 2003, Bucuresti: pag. 90 155.
Popescu, Lucian: "Cost versus pret in contabilizarea productiei finite", Revista "Tribuna Economica" nr. 6 / februarie, pag. 35 - 38; 43 - 44, Bucuresti, 2001;
Popescu, Lucian: "Full cost versus direct costing in contabilitatea romaneasca", Revista "Gestiunea si contabilitatea firmei" nr. 5 / mai, pag. 18 - 29, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2001;
Popescu, Lucian: "Modele integrate de inregistrari contabile", Revista "Gestiunea si contabilitatea firmei" nr. 7 / iulie, pag. 54 - 64, Editura Tribuna Economica, 2001;
***** Legea contabilitatii nr. 82/1991 modificata prin Legea nr. 420/2004 (publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 993 din 28/10/2004) si republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 48 din 14/01/2005
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, Ordinul 1.752, privind reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si reglementarile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene. Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.080 din 30 noiembrie 2005.
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, Ordinul nr. 2.001/2006 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene. Monitorul Oficial al
O societate fabrica doua (sortimente de) produse A si B. Produsul A se fabrica numai in Sectia I iar produsul B in Sectia I si II. Se cunosc datele: cheltuieli directe, cheltuieli de sectie SI si SII (indirecte de productie), cheltuieli de administratie, pret prestabilit (de inregistrare, respectiv costul standard), productia in curs de executie la inceputul si finele perioadei (lunii), bazele de repartizare a cheltuielilor indirecte (de productie), respectiv, cheltuielile directe, conform datelor din tabel.
Sa se determine costurile de productie si sa se efectueze inregistrarile contabile de gestiune aferente.
VARIANTA SIMPLIFICATA DE
INREGISTRARI CONTABILE
EXPLICATII |
A |
B |
A |
B |
Conturi |
|||||||||||
Cheltuieli directe |
921A = 901 |
921B = 901 |
921A |
|||||||||||||
Chelt. indirecte SI |
923SI = 901 60 | |||||||||||||||
|
Chelt. indirecte repartizate in SI |
|
921A = 923SI |
921B = 923SI | ||||||||||||
921B |
||||||||||||||||
|
Chelt. indirecte SII |
923SII = 901 | ||||||||||||||
Chelt. indirecte repartizate in SII |
921B = 923SII | |||||||||||||||
Chelt. de adm. |
50 |
902A |
||||||||||||||
Chelt. de adm. rep. |
(de regula, nu se repartizeaza) | |||||||||||||||
PICE0 (initiala) |
921A = 933A | |||||||||||||||
PICE1 (finala) |
933B = 921B | |||||||||||||||
Cost standard |
931A = 902A |
931B = 902B |
902B |
|||||||||||||
Chelt. efective (921) |
902A = 921A |
902B = 921B | ||||||||||||||
|
Abateri (903) |
903A = 902A |
903B = 902B | |||||||||||||
|
Cost de productie Rd.1 + Rd.3 + Rd.7 + Rd.8 - Rd.9 (vezi si sinteze 2-3) |
931A = 903A |
931B = 903B | |||||||||||||
931A |
931B |
903A |
||||||||||||||
903B |
||||||||||||||||
2. Cifra de afaceri a unei intreprinderi este de 900.000 lei, costurile variabile 400.000 lei, costurile fixe 370.000 lei, cantitatea de produse vanduta 50.000 unitati cantitative (u.c.).
Care este punctul de echilibru si factorul de acoperire?
a) 30.000 u.c. si 41,11%; b) 40.000 u.c. si 55,56%; c) 30.000 u.c. si 26,00%;
d) 37.000 u.c. si 26.00%; e) 37.000 u.c. si 55,56%.
Rezolvare:
Aceasta este o problema de calcul al costului unitar prin metoda direct costing.
Metoda direct costing calculeaza costul unitar luand in considerare numai costurile variabile (materii prime, materiale directe, salarii directe etc.), costurile fixe (costuri generale de sectie sau de administratie) scazandu-le direct din profit.
Din aceste motive este folosita mai mult pentru calculul unor indicatori care rezulta din aceste presupuneri de altfel nu foarte indepartate de realitate.
Costul variabil unitar este raportul dintre costurile variabile si cantitatea de produse obtinuta: (1);
unde Q este cantitatea totala de produse fabricate (daca se fabrica mai multe tipuri de produse).
Impartirea costurilor in costuri fixe si variabile conduce la relatia evidenta:
CT = CF + CV (costurile totale reprezinta suma costurilor fixe si variabile)
In acelasi timp desfacerea, (egala cu incasarile sau cu cifra de afaceri) presupune o relatie lineara intre pret si productia vanduta (desfacerea este produsul pretului de vanzare cu cantitatea produsa presupusa vanduta)
D = V = CA = PV Q.
In aceste conditii profitul este diferenta intre venituri si cheltuieli:
P = V - Ch (C) = PV Q - (CF + CV) = PV Q - Cvu Q - CF (conform relatiei 1), sau
P + CF = PV Q - Cvu Q = Q(PV - Cvu);
Rezulta cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza profitul P, respectiv:
relatie foarte importanta pentru teoria costurilor (CBu se numeste contributie bruta unitara).
Punctul de echilibru este punctul unde veniturile sunt egale cu cheltuielile sau cu alte cuvinte cantitatea de produse (la echilibru) minima vanduta pentru care profitul este nul.
Daca P = 0, relatia devine:
In cazul problemei: , iar costul variabil unitar
si buc.
Factorul de acoperire ilustreaza in procente cu cat participa un produs dintr-un nomenclator la realizarea profitului, ca raport dintre contributia bruta totala si desfacere.
Problema poate fi ilustrata si grafic intr-un sistem de coordonate costuri (C - axa y) cantitati (Q - axa x). Se tine cont ca desfacerile (D = PV Q) reprezinta o dreapta care trece prin origine (y = m x) iar costurile (CT = CV + CF = Cvu Q + CF) reprezinta o dreapta a carei ordonata la origine n (y = m x + n) o reprezinta costurile fixe (CF). (vezi tema teoretica)
STATISTICA
PROBLEME REZOLVATE - model pentru teste grila
Serii cronologice
Se da SCR:
Profitul 8 9 10 9 10 Prognoza?
Mil.u.m.
(yt)
Se cere:
Indicele de dinamica cu baza fixa si cu baza in lant (IBF si IBL);
Ritmul de dinamica cu baza fixa si cu baza in lant (RBF si RBL);
Modificarea medie absoluta (
Prognoza profitului pentru anul 2007 prin metoda modificarii medii absolute (
Indicele mediu al sporului ();
Prognoza profitului pentru anul 2007 prin metoda indicelui mediu (
Prognoza profitului pentru anul 2007 prin trendul liniar (Yliniar).
Rezolvare
5.1 a. Indicele de dinamica cu baza fixa (IBF):
Se raporteaza fiecare termen al seriei la primul termen:
b. Indicele de dinamica cu baza in lant (IBL):
Se raporteaza fiecare termen al seriei la termenul precedent:
5.2 a. Ritmul de dinamica cu baza fixa (RBF):
RBF = IBF - 1
b. Ritmul de dinamica cu baza in lant (RBL):
RBL = IBL - 1
5.3 Modificarea medie absoluta
= (yn - y1) : (n - 1) unde: yn=10 (ultimul termen al seriei)
y1=8 (primul termen al seriei)
n = 5 (numarul de ani)
= (10 - 8) : (5 - 1) = 2 : 4 = 0,5 mil.u.m. crestere medie pe an
Prognoza profitului pentru anul 2007, prin metoda modificarii medii absolute:
= y1 + ti unde: y1 = 8; = 0,5; ti = 7 (timpul corespunzator anului 2007)
ti 0 1 2 3 4 5 6 7
= 8 + 0,5 . 7 = 11,5 mil.u.m. profit prognozat la nivelul anului 2007
5.5) Indicele mediu al sporului ();
Extragerea unui radical de ordin mai mare ca 2 pe un calculator stiintific de buzunar se realizeaza astfel:
2nDF Yx 4 = 1,057
5.6) Prognoza profitului pentru anul 2007 prin metoda indicelui mediu (
= y1 . ti unde y1 = 8; = 1,057; ti = 7
= 8 . 1,0577 = 8 . 1,474 = 11,79 mil.u.m. profit prognozat pentru anul 2007
Pe calculator stiintific de buzunar, ridicarea la o putere mai mare decat 2 se realizeaza;
1,057 Yx 7 = 1,474
5.7) Prognoza profitului pentru anul 2007, prin trendul liniar (Yliniar):
Yliniar = a + b . ti
Pentru determinarea parametrilor a si b trebuie realizat un algoritm de calcul (tabel cu valori ajutatoare);
a = (∑yt) n b = (∑ti.yt) : (∑ti2)
Deoarece seria este formata dintr-un numar impar de termeni, termenul central va avea timpul zero. Suma timpilor va fie egala cu zero (numai pentru anii pentru care exista valori in seria data).
Anii 1 2 3 4 5 ... 7 (anul de prognoza)
ti -2 -1 0 1 2 .. 4
-------- ----- ------
∑ti = 0
Daca seria este formata dintr-un numar par de termeni, timpul se va determina astfel:
Anii 1 2 3 4 5 6 ... 9 (anul de prognoza)
ti -5 -3 -1 1 3 5 ... 11
-------- ----- ------ ---------
∑ti = 0
Algoritm de calcul pentru trendul liniar:
Profitul 8 9 10 9 10 ... prognoza ∑yt = 46
yt
Timpul -2 -1 0 1 2 ...
ti
ti2 4 1 0 1 4 ∑ti2 = 10
ti.yt -16 -9 0 9 20 ∑ti.yt = 4
a = (∑yt):n = 46:5 = 9,2
b = (∑ti.yt):(∑ti2) = 4:10 = 0,4
Yliniar = 9,2 + 0,4 . ti
Prognoza profitului pentru anul 2007 este: Yliniar = 9,2 + 0,4 . 5 = 11,2 mil.u.m.
Indicele preturilor de consum (IPC)
Structura cheltuielilor (g %) in perioada de baza |
Indicii preturilor in perioada curenta fata de perioada de baza (i1/0p %) |
|
marfuri alimentare | ||
marfuri nealimentare | ||
servicii | ||
Total |
IPC = (∑i1/0p.gi):100 = (50.1,3 + 30.1,2 + 20.1,4):100 = 1,29
Indicii individuali (ai valorii si ai preturilor)
Marfa |
Valoarea marfii |
Pretul marfii |
||
Perioada de baza (V0) |
Perioada curenta (V1) |
Perioada de baza (P0) |
Perioada curenta (P1) |
|
A | ||||
B |
Indicii individuali ai valorii marfurilor:
IV = V1:V0 ; 60:30 = 2; 50;40 = 1,25
IP = P1:P0 ; 15:10 = 1,5; 12:8 = 1,5
Indicele costului vietii (ICV)
Pretul (u.m.) | ||||
Perioada de baza (p0) |
Perioada curenta (p1) |
Indicii individuali ai pretului (ip) |
Valoarea in perioada curenta (p1q1) |
|
A | ||||
B | ||||
Total |
∑p1q1 = 9000 |
Indicele costului vietii (indice tip Paasche):
Determinarea influentei factorilor cu ajutorul indicilor
Despre o societate comerciala se cunosc urmatoarele informatii:
Marfa |
U.M. |
Cantitati vandute (q) |
Pret unitar (p) (u.m.) |
||
Perioada de baza (q0) |
Perioada curenta (q1) |
Perioada de baza (p0) |
Perioada curenta (p1) |
||
A |
l | ||||
B |
Kg | ||||
C |
buc |
Sa se determine influenta factorilor pret si cantitate asupra modificarii absolute si relative a vanzarilor.
Marfa |
Valoarea marfurilor |
||
Perioada de baza V0=p0q0 |
Perioada curenta V1=p1q1 |
p0q1 |
|
A | |||
B | |||
C | |||
Total |
∑ p0q0=3400 |
∑ p1q1=3280 |
∑ p0q1=3325 |
9.1 Dinamica vanzarilor in perioada curenta:
adica 96%
u.m.
9.2 Influenta factorului cantitativ (q) asupra scaderii valorii vanzarilor:
adica 97,8%; R = I - 100 = 97,8 - 100 =
u.m.
9.3 Influenta factorului pret asupra scaderii valorii vanzarilor:
adica 98,6%; R = I - 100 = 98,6- 100 = -1,4%
u.m.
=
0,96 = 0,9780,986
= +
Concluzii:
Modificarile cantitative au dus la scaderea valorii vanzarilor cu 2,2 %
Modificarile de pret au dus la scaderea valorii vanzarilor cu 1,4%
Rata previzibila a inflatiei anualizate
Se cunoaste cresterea preturilor pe primele 3 luni ale anului:
IPCian = 0,5%; IPCfebr = 0,8%; IPCmart = 0,7%.
Se cere determinarea ratei analizate a inflatiei:
Se transforma procentele in coeficienti:
IPCian = 1,005; IPCfebr = 1,008; IPCmart = 1,007
Varianta 1:
Se calculeaza rata medie lunara:
Extragerea unui radical mai mare ca 2 pe un calculator stiintific de buzunar, se realizeaza astfel:
1,02013 2nDF Yx 3 = 1,0066
IPCanualizat = = (1,0066)12 = 1,082
Pe calculatorul stiintific de buzunar:
1,0066 Yx 12 = 1,082
Rata inflatiei (RI) = (IPCanualizat - 1)∙100 = (1,082 - 1)∙100 = 8,2% pe an.
Varianta 2 (valabila numai cand IPC este cunoscut pe un numar de luni divizor a lui 12, adica 2; 3; 4;6):
IPC3 luni = 1,005∙1,008∙1,007 = 1,02013
IPCanualizat = (IPC3 luni)4 = (1,02013)4 = 1,082
RI = (1,082 -1)∙100 = 8,2% pe an
In cazul in care se calculeaza IPC pe 2 luni, pe 4 luni,.., IPCanualizat se obtine prin ridicarea la puterea 6, la puterea 3,.. a IPC calculat pe 2 luni, pe 4 luni,..
Proprietati ale indicilor
Produsul indicilor cu baza mobila este egal cu indicele cu baza fixa (ultimul).
Exemplu
Anii | |||||
Profitul mil u.m. |
Indicii cu baza fixa sunt:
Indicii cu baza mobila:
Metoda mediei mobile (MMM) - calculata din 3 termeni
Anii | |||||||
Profitul mil.u.m. |
Calculul mediilor mobile (glisante sau alunecatoare):
EXEMPLE DE GRILE PENTRU EXAMEN
4)Amplitudinea relativa a variatiei se exprima:
1) in coeficienti;
2) in procente.
Raspuns:
a) 1. b) 2. c)1; 2. ( 3 puncte)
5)Indicatorii de variatie evidentiaza:
1) reprezentativitatea mediei;
2) gradul de omogenitate al seriei.
Raspuns:
a) 1; 2. b) 1. c) 2. (5 puncte)
6) Mediana este valoarea centrala a unei serii statistice.
1) adevarat;
2) fals.
Raspuns:
a) 1. b) 2. ( 3 puncte)
7) Abaterea medie patratica este numita si:
1) abaterea standard;
2) abaterea tip;
c) abaterea medie liniara.
Raspuns:
a) 1; 2. b) 1; 3. c) 1; 2; 3. (5 puncte)
8) Coeficientul de variatie cuprins intre 50 - 100 % arata:
1) variatie foarte mare in cadrul colectivitatii;
2) media calculata nu este semnificativa;
3) se impune refacerea gruparii.
Raspuns:
a) 2. b) 1. c) 1; 2; 3. (5 puncte)
9) Coeficientul de variatie cu valori intre 0 - 35 % arata:
1) variatie mare;
2) variatie mica;
3) colectivitate neomogena;
4) colectivitate omogena;
5) media este semnificativa.
Raspuns:
a) 2; 4; 5. b) 1; 3; 4. (5 puncte)
10) Fiecare tip de selectie presupune calcularea urmatorilor
indicatori:
1) eroarea de reprezentativitate;
2) eroarea limita;
3) volumul esantionului;
4) ponderea esantionului in colectivitatea generala.
Raspuns:
a) 2; 4. b) 1; 2; 3. c) 1; 2. (5 puncte)
11) Inferenta statistica presupune extinderea rezultatelor cercetarii
asupra intregii colectivitati.
1) adevarat;
2) fals.
Raspuns:
a) 1. b) 2. (3 puncte)
12) Cercetarea prin sondaj presupune o serie de termeni perechi.
Gasiti perechea potrivita notiunilor din coloana 1 cu cele din
coloana 2:
1) media colectivitatii generale |
4) colectivitatea de selectie |
2) dispersia colectivitatii generale |
5) media colectivitatii de selectie |
3) colectivitatea generala |
6) dispersia colectivitatii de selectie |
Raspuns:
a) (1 cu 5); (2 cu 6); (3 cu 4).
b) (1 cu 5); (2 cu 4); (3 cu 6). (5 puncte)
13) Coeficientul de probabilitate "Z" este direct proportional cu
eroarea limita si invers proportional cu eroarea medie de
reprezentativitate.
1) adevarat;
2) fals.
Raspuns:
a) 2. b) 1. (5 puncte)
14) Metodele parametrice de masurare si analiza a legaturilor dintre fenomenele si procesele economice:
1) sunt metode analitice de masurare;
2) presupun determinarea unor parametri primari ai ecuatiei de regresie.
Raspuns:
a) 2. b) 1; 2. c) 1. (5 puncte)
15) Valoarea coeficientului de asociere egala cu 1 arata:
1) asociere puternica nedeterminata;
2) asociere perfecta directa sau inversa.
Raspuns:
a) 2. b) 1. (3 puncte)
16) Verificarea semnificatiei ecuatiei de regresie se face:
1) prin testul "F";
2) pe baza repartitiei Fisher - Snedecor.
Raspuns:
a) 1. b) 2. c) 1; 2. (5 puncte)
Raspuns:
a) 1; 3. b) 1; 2 c) 1; 3 d) 1; 2; 3; 4. (5 puncte)
17) Coeficientul de variatie are valorile cuprinse intre:
1) 0 si 1;
2) -1 si +1;
3) 0 si 100.
Raspuns:
a) 3. b) 1. c) 2. (5 puncte)
18) Coeficientul de corelatie are valori cuprinse intre:
1) 0 si 1;
2) -1 si +1;
3) 0 si 100.
Raspuns:
a) 1. b) 2. c) 3. (5 puncte)
19) Se cunoaste:
Grupe de firme dupa investitiile realizate |
Numarul de firme |
Total |
S-a calculat: - media aritmetica
- coeficientul de variatie
S-au obtinut urmatoarele rezultate:
1) media aritmetica = 5,8 |
4) coeficientul de variatie = 67 % |
2) media aritmetica = 9,6 |
5) coeficientul de variatie = 89 % |
3) media aritmetica = 10,5 |
6) coeficientul de variatie = 57 % |
Raspuns corect:
a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5; f) 6 .(20 puncte)
20) Se cunoaste:
Grupe de firme dupa investitiile realizate |
Numarul de firme |
Total |
S-a calculat: - media patratica
- dispersia
S-au obtinut urmatoarele rezultate:
1) media patratica = 11,12 mil. u.m. |
4) dispersia = 35,04 |
2) media patratica = 7,15 mil. u.m. |
5) dispersia = 39,15 |
3) media patratica = 9,9 mil. u.m. |
6) dispersia = 42,18 |
Raspuns corect:
a) 2; b) 1; c) 3; d) 4; e) 5; f) 6. (20 puncte)
21) Despre 7 firme se cunosc urmatoarele informatii:
Investitia realizata mil. u.m. (xi) |
Profitul realizat mil. u.m. (yi) |
Total 58 |
S-a calculat coeficientul de corelatie.
S-a obtinut urmatorul rezultat si s-a ajuns la urmatoarea concluzie:
1) coeficientul de corelatie = 1 |
4) corelatie de slaba intensitate |
2) coeficientul de corelatie = 0,78 |
5) corelatie foarte puternica |
3) coeficientul de corelatie = 0,98 |
6) legatura de mare intensitate |
Raspuns corect:
a) 3; b) 1; c) 2; d) 5; e) 6; f) 4. (30 puncte)
22) Despre 7 firme se cunosc urmatoarele informatii:
Investitia realizata mil. u.m. (xi) |
Profitul realizat mil. u.m. (yi) |
Total 58 |
S-a calculat parametrul "b" al ecuatiei liniare (coeficientul de regresie).
S-a obtinut urmatorul rezultat si se poate concluziona:
1) coeficientul de regresie = 1,23 |
4) Concluzie: cresterea investitiei cu 57 mil. u.m. conduce la scaderea profitului cu 0,57 % |
2) coeficientul de regresie = 0,57 |
5) Concluzie: cresterea investitiei cu 1 mil. u.m. conduce la cresterea profitului cu 0,5 mil. u.m. |
3) coeficientul de regresie = 3,33 |
6) Concluzie: profitul va scadea cu 0,57 mil. u.m. |
Raspuns corect:
a) 1; b) 3; c) 2; d) 4; e) 5; f) 6. (30 puncte)
23) Despre 7 firme se cunosc urmatoarele informatii
Investitia realizata mil. u.m. (xi) |
Profitul realizat mil. u.m. (yi) |
Total 58 |
S-a calculat prin metoda rangurilor, coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman (Cs) si s-a obtinut urmatorul rezultat si s-a tras urmatoarea concluzie:
1) Cs = 1,25 |
4) Concluzie: corelatie directa puternica intre investitii si profit |
2) Cs = 0,55 |
5) Concluzie: corelatie slaba deoarece coeficientul Spearman este mai mic decat 1 |
3) Cs = 0,875 |
6) Concluzie: legatura functionala intre investitii si profit |
Raspuns corect:
a) 1; b) 3; c) 2; d) 6; e) 5; f) 4. (30puncte)
24) Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:
Anii 1999 2000 2001 2002 2003 .... 2006
Profitul 6 4 5 7 8 ?
mil.u.m.
S-a realizat prognoza profitului la nivelul anului 2006 prin metoda trendului liniar si s-a gasit urmatoarea valoare:
Care este raspunsul corect?
a) (3); b) (2); c) (3) (30puncte)
25) Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:
Anii 2000 2001 2002 2003 2004 ... 2007
Profitul 10 11 8 12 12 ?
mil.u.m.
S-a calculat:
prin metoda modificarii medii (
prin metoda indicelui mediu (
S-au obtinut urmatoarele rezultate:
Care este raspunsul corect?
a) (1); b) (2); c) (3). (30 puncte)
26) Se da urmatoarea serie cronologica:
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Salariati 10 8 9 10 12
A. S-au calculat indicii de dinamica cu baza fixa (IBF) si cu baza in lant (IBL) si s-au gasit urmatoarele serii de indici (variante):
1) IBF: 1; 0,8; 0.9; 1; 1,2
IBL: 1; 0,8; 1,125; 1,11; 1,2
2) IBF: 1,2; 1; 0,9; 1,1; 0
IBL: 1; 0,8; 1,125; 1,11; 1,2
Care este varianta corecta?
a)
b) (10 puncte)
B. S-a calculat ritmul de dinamica (R) cu baza fixa si cu baza in lant si s-au obtinut urmatoarele rezultate:
1) RBF: 1,2; 1,1; -0,3; -0,2; 1,3
RBL: 0; 0,2; 0,135; 1,15; 1,23
2) RBF: 0; -0,2; -0,1; 0; 0,2
RBL: 0; -0,2; 0,125; 0,11; 0,2
Care este varianta corecta?
a) (2); b) (1). (10 puncte)
27) Rata de intretinere este raportul dintre populatia inactiva si populatia inapta de munca.
Afirmatia este:
1) adevarata; 2) falsa
Care este raspunsul corect?
a) (2); b) (1). (3 puncte)
28) Ierarhizarea multicriteriala a unitatilor administrativ teritoriale se realizeaza prin metoda:
rangurilor;
distantei relative fata de performanta maxima;
multicriteriala.
Raspuns corect:
a) 1; 2; 3. b) 1. c) 1; 2 (5 puncte)
29) Metoda rangurilor de ierarhizare a unitatilor administrativ teritoriale este mai precisa decat metoda distantei relative fata de performanta maxima.
Afirmatia este:
1) adevarata. 2) falsa
Raspuns corect:
a) 1. b) 2. (3 puncte)
30) Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:
Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 ... 2008
Profit 77 72 73 75 60 65 77 .. prognoza?
mil.u.m.
S-a realizat prognoza profitului prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2008 si s-a gasit urmatoarea valoare:
Care este raspunsul corect?
a) (1); b) (4); c) (2); d) (3). (20puncte)
31) Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:
Anii 1999 2000 2001 2002 2003 .. 2006
Profitul 15 10 14 11 15 ... prognoza?
(mil u.m.)
S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza profitului pentru anul 2006 si s-au gasit urmatoarele rezultate:
1) = 1; Prognoza 2006 = 15 mil u.m.
2) = 1,0; Prognoza 2006 = 19,5mil u.m.
3) = 2,15; Prognoza 2006 = 22,15 mil u.m.
Care este raspunsul corect?
a) (1) b) (2); c) (3). (20puncte)
32) S-a determinat influenta celor doi factori (cantitate si pret) si dinamica vanzarilor:
Marfa |
Cantitate |
Pret (mii u.m.) |
||
q0 |
q1 |
p0 |
p1 |
|
A | ||||
B | ||||
C |
S-au gasit urmatoarele rezultate:
1) Iv(q)=0,92 ∆V(q)= -70 mii u.m.
Iv(p)=1,6 ∆V(p)=150 mii u.m.
2) Iv(q)=0,92 ∆V(q)= -70 mii u.m.
Iv(p)=1,17 ∆V(p)=142 mii u.m.
3) Iv(q)=1,15 ∆V(q)= 63 mii u.m.
Iv(p)=1,17 ∆V(p)=142 mii u.m.
Raspunsul corect este:
a) (1); b) (2) c) (3). (30 puncte)
33) Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 4 luni ale anului:
S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfarsitul anului.
S-a obtinut:
Raspunsul corect este:
a) (4); b) (1); c) (3); d) (2). (20puncte)
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2316
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved