UNIVERSITATEA "GEORGE BARITIU"

FACULTATEA DE STINTE ECONOMICE

Specializarea Contabilitate si Informatica de Gestiune

PROGRAM PENTRU GESTIONAREA DATELOR NECESARE UNUI ADMINISTRATOR DE GARAJ IN LUAREA DECIZIILOR CURENTE

Cap I

Prezentare societate (obiective)

Prezentare generala a activitatii:

Activitatea societatii SC. MARMET SRL consta in verificarea si repararea autovehiculelor, are un numar de 20 angajati care asigura buna functionare a sistemului de reparatie si verificare.

Activitatea se desfasoara in ateliere dotate cu toate aparaturile necesare conform standardelor Europene, iar pentru partea administrativa sunt prevazute birouri.

Verificarea si repararea autovehiculelor se efectueaza cu aparaturile si utilajele proprii.

Cifra de afaceri a SC.MARMET SRL, Brasov este de :

-pe anul 2004 - 18.320.055 mii lei ROL

-pe anul 2005 - 4.008.480 RON

-pe anul 2006 - 7.836.512 RON

Numar de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului J08/2262/1998

Cod fiscal R 1106002

Forma juridica de constituire si durata : societate cu raspundere limitata, constituita pe o perioada de timp nelimitata.

Banci cu care firma are relatii de afaceri:

Misiunea firmei:

Firma isi propune ca prin realizarea pe piata zonala a unui SHOW-ROM, iar in viitorul apropiat sa devina una dintre cele mai importante reprezentate din judetul Brasov , precum si din judetele limitrofe, oferind servicii de inalta calitate , la un pret atragator, cu o chipa manageriala competitiva

Obiectivele firmei pe termen scurt:

obtinerea acreditarii pentru realizarea investitiei

satisfacerea clientelei in continua crestere, pentru serviciile de calitate superioara

crearea a 25 noi locuri de munca.

Obiectivele firmei pe termen lung:

consolidarea imaginii garajului pe piata serviciilor

obtinerea unei cote pe piata de 4.5%

obtinerea unei cifre de afaceri semnificative

Beneficiile firmei:

cresterea competitivitatii pe piata serviciilor, prin adunarea calitatii acestora

atingerea unor indicatori economico-financiari, ceea ce permite dezvoltarea durabila a firmei si mentinerea si cresterea numarului locurilor de munca.

Beneficiile comunitatii:

existenta pe piata a unui SHOW-ROOM autorizat

se vor crea 25 locuri de munca

asigurarea unor conditii superioare de munca salariatilor si imbunatatirea standardului de viata al acestora

calitatea inalta a serviciilor

economisirea timpului clientelei prin cresterea operativitatii.

INTRODUCERE

Prezentul program este destinat automatizarii prelucrarilor datelor necesare unui administrator de garaj in luarea deciziilor corecte si oportune privind exploatarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport auto de care dispune intreprinderea.

Conform fisei postului, administratorul de garaj impreuna cu ajutoarele sale, are obligatia sa planifice, sa organizeze si sa controleze modul cum se executa urmatoarele activitati:

Ø      Sa planifice, in functie de km echivalenti rulati, urmatoarele activitati:

Ø      schimburile de ulei motor si transmisie;

Ø      intretinerile tehnice;

Ø      reparatiile curente;

Ø      reparatiile medii sau capitale.

Ø      Sa consemneze lunar in fisa de evidenta a mijlocului de transport

Ø      rulajul in km reali si echivalenti;

Ø      consumul de carburant si ulei de motor prin ardere;

Ø      schimburile de ulei motor si transmisie;

Ø      tipul si data executarii intretinerii tehnice executate (daca este cazul);

Ø      data reparatiei curente (daca este cazul);

Ø      rezerva de km echivalenti pana la reparatie medie (capitala).

Ø      Sa planifice, in functie de norma de durata in exploatare urmatoarele activitati:

Ø      schimbul anvelopelor cu norma indeplinita sau deteriorate;

Ø      inlocuirea acumulatorilor cu norma indeplinita sau deteriorate;

Ø      inlocuirea prelatelor auto cu norma indeplinita sau deteriorate;

Ø      inlocuirea sculelor si accesoriilor auto cu norma indeplinita sau deteriorate;

Ø      verificarea anuala a cricurilor si inlocuirea celor cu norma indeplinita sau deteriorate;

Ø      verificarea anuala a stingatoarelor si inlocuirea celor cu norma indeplinita sau deteriorate;

Documentele care stau la baza obtinerii datelor necesare functionarii programului sunt:

Ø      Foaia de parcurs;

Ø      Fisa de evidenta a activitatii zilnice a autovehiculului;

Ø      Fisa de tehnica a autovehiculului;

Ø      Planul de exploatare;

Ø      Comanda de reparatii;

Ø      Bon de consum;

Ø      Nota de intrare - receptie;

Ø      Bon de transfer;

Ø      Borderou de distributie a carburantilor si lubrifiantilor.

Normele care s-au luat in calcul pentru planificarea, organizarea si controlul procesului de exploatare, intretinere si reparare a mijloacelor de transport auto sunt urmatoarele:

Ø      schimbul uleiului din motor la 5.000 km echivalenti;

Ø      schimbul uleiului din transmisia autovehiculului la 20.000 km echivalenti;

Ø      schimbul anvelopelor auto la 50.000 km reali;

Ø      schimbul acumulatorilor la 3 ani;

Ø      schimbul prelatelor auto la 4 ani;

Ø      verificarea anuala a cricurilor auto si a stingatoarelor;

Ø      inlocuirea cricurilor auto si a stingatoarelor la 5 ani;

Ø      planificarea anuala a I.T.;

Ø      planificarea R.T. 1 la 5.000 km echivalenti;

Ø      planificarea R.T. 2 la 10.000 km echivalenti;

Ø      planificarea R.M. la 100.000 km echivalenti pentru mijloacele auto cu sarcina utila de pana la 10 tone si la 120.000 km echivalenti pentru mijloacele cu sarcina utila de peste 10 tone;

Ø      planificarea R.K. la 200.000 km echivalenti pentru mijloacele auto cu sarcina utila de pana la 10 tone si la 240.000 km echivalenti pentru mijloacele cu sarcina utila de peste 10 tone;

Abrevierile folosite in acest program sunt urmatoarele:

IUM - inlocuirea uleiului din motor;

IUT - inlocuirea uleiului din transmisie;

I.T. - inspectia tehnica;

R.T.1 - revizia tehnica nr.1;

R.T.2 - revizia tehnica nr.2;

R.C. - reparatie curenta;

R.M. - reparatie medie;

R.K. - reparatie capitala;

CAP II

Contabilitatea activitatii de prestari servicii

Contabilitatea activitatii de prestari servicii are la baza contabilitatea tertilor.

Prin terta persoana se intelege orice persoana fizica sau juridica din afara entitatii patrimoniale ca de exemplu : clienti, furnizori, actionari, bugetele locale, persoane fizice autorizate si neautorizate, etc.

Tertii semnifica existenta unor datorii si creante ale intreprinderii inregistrate contabil in momentul constatarii drepturilor sau obligatiilor.

Principiile contabilitatii de angajament, impun inregistrarea creantelor si datoriilor in momentul nasterilor, indiferent de momentul incasarii sau stingerii lor prin plata.

Creantele si datoriile in valuta se inregistreeaza in momentul nasterii lor la cursul de schimb dintre moneda nationala si moneda straina de la acea data.

In situatia in care in momentul incasarii creantelor si platii datoriilor in valuta, cursul de schimb difera fata de data inregistrarii lor, se inregistreaza cheltuielile sau veniturile financiare dupa caz.

Veniturile din prestarea de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora. Prestarile nefacturate pana la sfarsitul perioadei se evidentiaza in contul de "Lucrari si servicii in curs de executie".

Cheltuielile entitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru :

consumuri de stocuri, lucrari executate si servicii prestate de care beneficiaza entitatea.

Cheltuieli cu personalul

Executarea unor obligatii legale sau contractuale etc.

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel:

cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar, contravaloarea energiei si apei consumate

cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, prime de asigurare,etc.

cheltuieli privind investitiile financiare cedate, sconturile acordate clientilor.

Contabilitatea furnizorilor si clientilor

Prin furnizor se intelege orice persoana fizica sau juridica care pune la dispozitia intreprinderii bunuri sau servicii contra plata.

Furnizorii reprezinta datoriile comerciale si de aceea se mai numesc si creditori comerciali. In contabilitate inregistram furnizori in situatia in care exista un decalaj de timp intre momentul aprovizionarii cu bunuri si servicii si momentul platii lor acesta fiind ulterior.

Clientii reflecta creantele de natura comerciala sub forma unor active lichide curente rezultate in urma vanzarii de bunuri si servicii pe credit comercial. De aceea se mai numesc si debitori diversi.

O parte din datoriile si creantele de natura comerciala o reprezinta efectele comerciale de platit sau de incasat.

Aceste datorii si creante apar ca urmare a existentei unor raporturi comerciale anterioare.

Efectele comerciale de platit sau de incasat sunt in fapt diferite instrumente de plata ca de exemplu : biletul la ordin, CEC-UL.

Utilizarea lor presupune respectarea normelor legale in vigoare privind intocmirea circuitului si decontarea, in caz contrar angajandu-se raspunderea civila si/ sau penala a persoanei vinovate.

CAP III

Analiza si proiectarea sistemelor de gestiune

Conceptul de sistem - reprezinta un ansamblu de elemente intercalate functional, ce actioneaza intr-un anumit scop.

La nivelul unei societati locul si rolul sistemului informatic este redat conform urmatoarei scheme:

Sistem condus

Xi intrari iesiri Yi

Inform decizii

Sistem de conducere

Inf de la alte inf catre

Unit ec-soc alte unit

Din schema prezentata se poate desprinde ideea ca sistemul informatic reprezinta interfata intre sistemul condus si sistemul de conducere; culegerea, verificarea, transmiterea si prelucrarea datelor.

Sistemul informatic opereaza cu o serie de concepte dintre care amintim:

conceptul de circuit informational (traseul pe care il urmeaza mesajele din momentul emiterii pana la destinatie)

fluxul informational( cantitatea datelor care circula in cadrul circuitului informational)

conceptul de date( caractere, simboluri sau mesaje prin care se definesc obiectele)

conceptul de informatii

conceptul de decizie.

Obiectivele SI economice: -sunt subordonate obiectivelor, factorilor de decizie referitoare la activitatile de baza ce se desfasoara in cadrul SC.MARMET SRL.

Obiectivele pot fi clasificate astfel:

a)     Obiective principale

b)     Obiective secundare

Obiectivele principale- specificul lor consta in faptul ca efectele economice ale unor astfel de obiective afecteaza totalitatea activitatilor desfasurate in cadrul SC. MARMET SRL; de multe ori aceste obiective se exprima prin indicatori sintetici.

a)Sporirea profitului firmei(sporirea eficientei economice)

- se realizeaza prin descompunerea cheltuielilor ocazionate de realizarea productiei, pe factori de influenta cu ajutorul calculatorului asupra unor factori ce influenteaza cheltuielile de productie

b) Sporirea sferei de cunoastere a calitatii serviciilor prestate

- prin publicitate, pe internet, pagini WEB9SITE-uri)

c) sporirea prestigiului firmei

- prin interventia cu ajutorul calculatorului asupra proceselor sau activitatilor desfasurate in cadrul SC.MARMET SRL, in scopul sporirii calitatii serviciilor

Obiectivele secundare-de cele mai multe ori sunt privite drept conditii de realizare a obiectivelor pincipale

a)Sporirea calitatii serviciilor prestate:

- prin implementarea unor modele matematice in cadrul sistemelor informatice, privind optimizarea callitatii serviciilor prestate.

b)Reducerea efortului

- prin implementarea unui SI privind aparaturile si utilajele folosite in activitatea desfasurata de SC. MARMET SRL

Modelarea sistemului

Prin modelare se urmareste surprinderea aspectelor esentiale ale sistemului de referinta facand abstractie de o serie de detalii. Modelarea poate fi realizata in multiple variante cum ar fi:

pe baza de algoritmi, modele matematice

cu ajutorul unor scheme de flux, diagrame etc.

prin scheme logice.

Modelarea dinamicii sistemului

Reflecta comportamentul sistemului raportat la timp.

Pentru modelarea dinamicii sistemului pot fi utilizate urmatoarele tipuri de diagrame:

A- diagrama de stari, se elaboreaza pentru clasele de obiecte ce prezinta mai mult de 3, 4 stari semnificative. Fiecare clasa de obiecte poate avea o serie de stari dintre care in mod obligatoriu starea initiala si finala.

B- diagrama de activitate, consta in faptul ca evidentiaza si detaliaza modul de desfasurare a activitatii sau proceselor din cadrul societatii comerciale, ea poate detalia cazuri de utilizare si mai concret anumite procese din cadrul acestora. Poate fi redata sub forma de flux informational sau sub forma de schema logica.

C- diagrama de secvente, consta in faptul ca evidentiaza succesiunea logica a mesajelor care se transmit intre diferitele obiecte, clase de obiecte sau actori ce participa la desfasurarea activitatii sau proceselor din cadrul societatii comerciale.

D- diagrama de colaborare, spre deosebire de diagrama de secvente care evidentiaza timpul, diagrama de colaborare pune accent pe evidentierea spatiului generat de multitudinea participantilor la realizarea activitatii sau proceselor.

Proiectarea intrarilor sistemelor informatice economice

Referitor la proiectarea documentelor prmare ca sursa de intrare pentru sistemele informatice se va realiza la niv logic si fizic.

A.Proiectarea logica de detaliu a documentelor primare

- presupune identificarea documentelor primare care circula in sistemul de referinta, iar pentru documentul primar vor fi precizate o serie de aspecte cum ar fi:

a) -denumirea documentului primar(sa fie cat mai concisa si sugestiva)

b)- sursa/ cine emite documentul

c)- numarul de exemplare

d)-destinatia fiecarui exemplar.

B.Proiectarea fizica de detaliu a documentelor primare

- presupune atentia urmatoarelor elemente cum ar fi:

a)-alegerea purtatorului tehnic de informatie

b)-elaborarea machetei documentelor primare

c)-elaborarea instructiunilor de completare/utilizare a documentelor primare

CAP IV

Sisteme de gestiune a bazelor de date

(partea de programare)

Capitolul 3.1

Organizarea garajului, atributiunile componentelor acestuia, dotarea cu mijloace de transport auto

Conform statului de organizare al firmei, garajul acesteia are urmatoarea structura organizatorica:

compartimentul de planificare;

magazia de piese, scule si accesorii auto;

statia de alimentare cu carburanti si lubrifianti;

statia de spalare si revizii tehnice;

atelier de reparatii curente;

coloana auto.

Aceste elemente din compunerea structurii organizatorice a garajului se gasesc intr-o subordonare directa fata de administrator si sunt independente unele fata de altele, intre ele existand doar raporturi de colaborare. Aceasta structura permite ca deciziile operative sa fie luate si executate independent de fiecare element al ei, coordonarea si inchegarea lor intr-un tot unitar facandu-se de catre administrator pe baza situatiilor centralizatoare puse la dispozitia acestuia de catre compartimentul de planificare.Deciziile tactice sunt luate, de regula, pe o perioada de o luna si tot pe baza situatiilor centralizatoare puse la dispozitie de catre compartimentul de planificare, analiza indeplinirii lor facandu-se decadal. De asemenea, compartimentul de planificare, are obligatia de a determina corect necesarul de materiale destinate intretinerii si repararii autovehiculelor, necesarul de carburanti, lubrifianti si lichide speciale, precum si necesarul materialele cu norma pentru inlocuirea celor care si-au indeplinit norma.

O alta sarcina importanta a acestui compartiment este acea de a planifica inspectiile tehnice, reviziile tehnice si reparatiile medii si capitale conform normelor in vigoare. Lunar se va analiza, prin comparare valorica, costurile necesare bunei functionari a autovehiculelor cu costurile de transport pe care firma le include in calculul costului de productie sau al pretului de livrare al produselor finite.

ORGANIGRAMA GARAJULUI

PRNCIPALELE ATRIBUTIUNI FUNCTIONALE ALE COMPONENTELOR ORGANIZATORICE

Compartimentul de planificare si conducere - unde se executa:

Se planifica si se contabilizeaza activitatile de exploatare, intretinere si reparare a autovehiculelor.

Se centralizeaza foile de parcurs auto.

Se trec datele din acestea in fisa activitatilor zilnice autovehiculelor .

Lunar se trec datele din fisa activitatilor zilnice in fisa tehnica a mijlocului de transport auto.

Tine contabilitatea interna de gestiune a pieselor, sculelor si accesoriilor auto din magazia garajului.

Magazia de piese, scule si accesorii auto - unde se executa:

Asigura receptia si depozitarea piesele, scule si accesoriile auto conform regulilor stabilite pentru aceste activitati.

Distribuie pe baza de documente de gestiune, catre atelierul de reparatii, materiale necesare pentru intretinerea si repararea autovehiculelor.

Statia de alimentare cu carburanti si lubrifianti - unde se executa:

Asigura receptia si depozitarea carburantilor, lubrifiantilor si lichidelor speciale pentru autovehicule, conform regulilor stabilite pentru aceste activitati.

Distribuie pe baza de documente de gestiune sau pe foaia de parcurs, catre conducatorii auto, carburantii, lubrifiantii si lichidele speciale, necesare exploatarii corecte a autovehicule.

Statia de spalare si revizii tehnice - unde se executa:

Asigura executarea corecta, din punct de vedere tehnic si de securitate a muncii, a lucrarilor de spalare, curatire, de inlocuire a uleiurilor depreciate si a celora din cadrul reviziilor tehnice.

Atelier de reparatii curente - unde se executa:

Asigura executarea corecta, din punct de vedere tehnic si de securitate a muncii, a lucrarilor de reparatii curente necesare repunerii in stare de functionare si de restabilire a sigurantei de circulatie pe drumurile publice.

Coloana auto - unde se executa:

Planifica, organizeaza si controleaza activitatea de transport auto.

Emite si prelucreaza documentele de transport auto, la centralizeaza zilnic si le inainteaza compartimentului de planificare si conducere.

Dotarea cu mijloace de transport auto este urmatoarea:

2 Autoturisme DACIA LOGAN

5 Autofurgonete de 3,5 tone sarcina utila FORD TRANZIT;

2 Autocamioane de 7 tone sarcina utila MERCEDES;

Capitolul 3.2

Emiterea si circuitul documentelor de evidenta a exploatarii. Proiectarea bazei de date precum

si datele ce se folosesc pentru aceasta

Seful coloanei auto emite foaia de parcurs completand urmatoarele date: tipul, marca si numarul de inmatriculare a autovehiculului, numele si prenumele conducatorului auto.

Pe timpul executarii activitatilor de transport, conducatorul auto inscrie in foaia de parcurs km parcursi si minutele de functionare in stationare.

La inapoierea din cursa seful de coloana prelucreaza foaia de parcurs determinand urmatoarele date: km reali, km echivalenti, carburantul consumat, uleiul din motor consumat prin ardere.

Pe baza foii de parcurs conducatorul auto alimenteaza cu carburant si ulei autovehiculul.

Foile de parcurs prelucrate se centralizeaza si se inainteaza zilnic compartimentului de planificare si conducere pe baza fisei de evidenta a activitatii zilnice a autovehiculului.

Compartimentul de planificare si conducere are obligatia ca zilnic sa actualizeze datele de exploatare din baza de date si sa emita situatii centralizatoare privind urmatoarele activitati:

Planificarea schimbului de ulei motor si de transmisie, determinarea cantitatilor necesare

Planificarea inspectiilor tehnice a autovehiculelor

Planificarea reviziilor tehnice numarul 1 si 2

Planificarea inlocuirea anvelopelor uzate, cu norma de rulaj sau de timp indeplinita

Planificarea inlocuirea acumulatorilor uzati, cu norma de timp indeplinita

Planificarea inlocuirii prelatelor uzate cu norma de timp indeplinita

Planificarea inlocuirii si a verificarilor anuale a cricurilor, cu norma de timp indeplinita

Planificarea inlocuirii si a verificarilor anuale a stingatoarelor, cu norma de timp indeplinita

Planificarea inlocuirii sculelor si accesoriilor din lotul de bord cu norma indeplinita

Planificarea reparatiilor medii si capitale in functie de rulajul total al autovehiculelor

Determinarea cheltuielilor materiale privind reparatiile curente

Determinarea necesarului de carburant, ulei motor si de transmisie in functie de rulajul planificat a se executa intr-un an de zile

Determinarea necesarului de materiale cu norma ce urmeaza a fi inlocuite in anul viitor

Determinarea necesarului scule si accesorii din lotul de bord ce urmeaza a se inlocui in anul urmator

Situatia lunara a rulajului, costurilor si veniturilor pe fiecare autovehicul

Modelul relational al datelor din baza de date

Relatiile existente intre tabelele programului

In imaginea de mai sus sunt aratate legaturile externe existente intre tabele, precum si cheile primare si externe care definesc aceste relatii. Acestea sunt de tipul 1:n.

Atributele campurilor existente in tabele sunt aratate in modelul orientat pe obiect al bazei de date.

Integritatea referentiala existenta, asigura stergerea si/sau actualizarea automata a tuplurilor din tabela "fiu" cu cele din tabela "parinte".

Tipul de asociere (Join Type), permite asocierea nu mai a tuplurilor care au aceleasi atribut, existente in cele doua tabele (inner join).

Capitolul 3.3

Modul de realizare in limbaj SQL al interogarilor necesare obtinerii rezultatelor cerute

Planificarea schimbului de ulei motor si de transmisie, determinarea cantitatilor necesare

SELECT Evidenta.NrInm, Evidenta.CodT, Evidenta.CodMc,

Evidenta.NumeS, Evidenta.KmPlan, Sum(Exploatare.KmR) AS

SumaalKmR, Evidenta.DataITP, Evidenta.NormITP,

Evidenta.NormRT1, Evidenta.NormRT2, Evidenta.NormRM,

Evidenta.NormRK, Sum(Exploatare.KmE) AS SumaalKmE,

[SumaalKmR]+[KmInt] AS TotalKmR, [KmInt]+[SumaalKmE] AS

TotalKmE, [DataITP]+[NormITP] AS ITP, Evidenta.NrRT1,

(([NormRT1]*[NrRT1])-[TotalKmE]) Mod [NormRT1] AS RzRT1,

Evidenta.NrRT2, (([NormRT2]*[NrRT2])-[TotalKmE]) Mod

[NormRT2] AS RzRT2, Evidenta.NrRM, (([NormRM]*[NrRM])-

[TotalKmE]) Mod [NormRM] AS RzRM, Evidenta.NrRK,

(([NormRK]*[NrRK])-[TotalKmE]) Mod [NormRK] AS RzRK,

[KmPlan]-[SumaalKmE] AS RzKmR, Evidenta.KmInt,

Evidenta.NormUM, Evidenta.NrSchUM, (([NormUM]*[NrSchUM])-

[TotalKmE]) Mod [NormUM] AS RzSchUM, Evidenta.NormUT,

Evidenta.NrSchUT, (([NormUT]*[NrSchUT])-[TotalKmE]) Mod

[NormUT] AS RzSchUT

FROM Evidenta INNER JOIN Exploatare ON Evidenta.NrInm =

Exploatare.NrInm

GROUP BY Evidenta.NrInm, Evidenta.CodT, Evidenta.CodMc,

Evidenta.NumeS, Evidenta.KmPlan, Evidenta.DataITP,

Evidenta.NormITP, Evidenta.NormRT1, Evidenta.NormRT2,

Evidenta.NormRM, Evidenta.NormRK, Evidenta.NrRT1,

Evidenta.NrRT2, Evidenta.NrRM, Evidenta.NrRK,

Evidenta.KmInt, Evidenta.NormUM, Evidenta.NrSchUM,

Evidenta.NormUT, Evidenta.NrSchUT;

La proiectarea rapoartelor se va alege doar campurile care ne ofera datele necesare si se va folosi criteriile de selecti qIntretineri.RzSchUM si qIntretineri.RzSchUt cu comanda:

HAVING (((qIntretineri.RzSchUM)<=0)and

((qIntretineri.RzSchUt)<=0));

Planificarea inspectiilor tehnice a autovehiculelor

Se foloseste aceeasi interogare ca la punctul 1.

La proiectarea rapoartelor se va alege doar campurile care ne ofera datele necesare si se va folosi criteriile de selecti qIntretineri.ITP cu comanda:

HAVING (((qIntretineri.ITP)>=Date()));

Planificarea reviziilor tehnice numarul 1 si 2

Se foloseste aceeasi interogare ca la punctul 1.

La proiectarea rapoartelor se va alege doar campurile care ne ofera datele necesare si se va folosi criteriile de selecti qIntretineri.RzRT1 si qIntretineri.RzRT2 cu comanda:

HAVING (((qIntretineri.RzRT1)<=0)and (qIntretineri.RzRT2)<=0));

Planificarea reparatiilor medii si capitale in functie de rulajul total al autovehiculelor

Se foloseste aceeasi interogare ca la punctul 1.

La proiectarea rapoartelor se va alege doar campurile care ne ofera datele necesare si se va folosi criteriile de selecti qIntretineri.RzRM si qIntretineri.RzRK cu comanda:

HAVING (((qIntretineri.RzRM)<=0)and (qIntretineri.RzRK)<=0));

Planificarea inlocuirea anvelopelor, acumulatorilor, prelatelor, cricurilor, stingatoarelor, a sculelor si accesoriilor uzate, cu norma de rulaj sau de timp indeplinita

SELECT EvMatCuNorm.CodGrMt, GrMateriale.Den, EvMatCuNorm.CodMt,

EvMatCuNorm.UM, EvMatCuNorm.Cant, EvMatCuNorm.DataSch,

EvMatCuNorm.DataExpVerif, EvMatCuNorm.RzSchInKm,

EvMatCuNorm.ValInloc

FROM EvMatCuNorm INNER JOIN GrMateriale ON

EvMatCuNorm.CodGrMt=GrMateriale.CodGrMt

GROUP BY EvMatCuNorm.CodGrMt, GrMateriale.Den,

EvMatCuNorm.CodMt, EvMatCuNorm.UM, EvMatCuNorm.Cant,

EvMatCuNorm.DataSch, EvMatCuNorm.DataExpVerif,

EvMatCuNorm.RzSchInKm, EvMatCuNorm.ValInloc;

HAVING (((q GrMateriale.Den)=[DENUMIREA GRUPEI])and

(EvMatCuNorm.DataSch)>=[DATA EXPIRARII])or

(EvMatCuNorm.RzSchInKm)<=0));

Planificarea verificarilor anuale a cricurilor si a stingatoarelor

Se foloseste aceeasi interogare ca la punctul 5.

La proiectarea rapoartelor se va alege doar campurile care ne ofera datele necesare si se va folosi criteriile de selecti qGrMateriale.Den si EvMatCuNorm.DataExpVerif cu comanda:

HAVING (((qGrMateriale.Den)=[DENUMIREA GRUPEI])and

(EvMatCuNorm.DataExpVerif)>=[DATA EXPIRARII VERIFICARII])));

Determinarea cheltuielilor materiale privind reparatiile curente

SELECT Evidenta.NumeS, qMentenanta.NrInm, Evidenta.CodT,

Evidenta.CodMc, qMentenanta.CodGrMt, qMentenanta.CodMt,

qMentenanta.DataInst, qMentenanta.UM, qMentenanta.Cant,

qMentenanta.PU, qMentenanta.ValInloc

FROM (qMentenanta LEFT JOIN Evidenta ON qMentenanta.NrInm =

Evidenta.NrInm) LEFT JOIN Exploatare ON Evidenta.NrInm =

Exploatare.NrInm

GROUP BY Evidenta.NumeS, qMentenanta.NrInm, Evidenta.CodT,

Evidenta.CodMc, qMentenanta.CodGrMt, qMentenanta.CodMt,

qMentenanta.DataInst, qMentenanta.UM, qMentenanta.Cant,

qMentenanta.PU, qMentenanta.ValInloc

HAVING (((qMentenanta.CodGrMt)=1));

Se impune sortarea dupa codul grupei de materiale pentru a separa materialele cu norma de cele folosite pentru repararea autovehiculelor.

Determinarea necesarului de carburant, ulei motor si de transmisie in functie de rulajul planificat a se executa intr-un an de zile

SELECT Evidenta.NrInm, Evidenta.CodT, Evidenta.CodMc,

Evidenta.KmPlan, Plin.CodMc, Plin.CodC, Plin.CNC,[KmPlan]*[CNC]/100 AS NcC, Plin.CodLM,

Plin.CNUM,[KmPlan]*0.5/100 AS NcUM, Plin.CNUT, KmPlan]*[CNUT]/100 AS NcUT

FROM Plin INNER JOIN Evidenta ON Plin.CodMc = Evidenta.CodMc;

Astfel se determina necesarul de carburant, ulei motor si de transmisie pe un an de zile in raport cu rulajul planificat, consumul normat de carburant la 100 Km, consumul normat de ulei motor la 100 Km si de consumul normat de ulei de transmisie la 100 Km.

Determinarea necesarului de materiale cu norma ce urmeaza a fi inlocuite in anul viitor

SELECT qMentenanta.NrInm, Evidenta.CodT,Evidenta.CodMc,

qMentenanta.CodGrMt, qMentenanta.CodMt,

Evidenta.KmInt, Sum(Exploatare.KmR) AS SumaalKmR,

[KmInt]+[SumaalKmR] AS TotalKmR, GrMateriale.Den,

qMentenanta.DataInst, qMentenanta.DataVerif,

qMentenanta.UM, qMentenanta.Cant, qMentenanta.PU,

qMentenanta.NormZi, qMentenanta.VerifZi,

qMentenanta.NrInloc, qMentenanta.NormKm,

[DataInst]+[NormZi] AS DataSch, [DataVerif]+[VerifZi]

AS DataExpVerif, (([NormKm]*[NrInloc])-[TotalKmR]) Mod

[NormKm] AS RzSchInKm, qMentenanta.ValInloc

FROM ((qMentenanta LEFT JOIN Evidenta ON

qMentenanta.NrInm = Evidenta.NrInm) INNER JOIN

GrMateriale ON qMentenanta.CodGrMt = GrMateriale.CodGrMt)

LEFT JOIN Exploatare ON Evidenta.NrInm = Exploatare.NrInm

GROUP BY qMentenanta.NrInm, Evidenta.CodT, Evidenta.CodMc,

qMentenanta.CodGrMt, qMentenanta.CodMt, Evidenta.KmInt,

GrMateriale.Den, qMentenanta.DataInst,

qMentenanta.DataVerif, qMentenanta.UM, qMentenanta.Cant,

qMentenanta.PU, qMentenanta.NormZi,qMentenanta.VerifZi,

qMentenanta.NrInloc, qMentenanta.NormKm,

qMentenanta.ValInloc,qMentenanta.CodGrMt

HAVING (((qMentenanta.CodGrMt)<>1));

Se impune sortarea dupa codul grupei de materiale pentru a separa materialele cu norma de cele folosite pentru repararea autovehiculelor.

Determinarea necesarului scule si accesorii din lotul de bord ce urmeaza a se inlocui in anul urmator

Idem ca la punctul 9.

La proiectarea rapoartelor se va alege doar campurile care ne ofera datele necesare si se va folosi criteriile de selecti qMentenanta.Den si qMentenanta.Data.Sch cu comanda:

HAVING (((qMentenanta.Den)=[DENUMIREA GRUPEI])and

(qMentenanta.DataSch)>=[DATA EXPIRARII])or

(qMentenanta.RzSchInKm)<=0));

Situatia lunara a rulajului, costurilor si veniturilor pe fiecare autovehicul

SELECT qIntretineri.NrInm, qIntretineri.CodT,

qIntretineri.CodMc, qIntretineri.NumeS,

qIntretineri.ValKm, qIntretineri.KmPlan,

qIntretineri.RzKmR, qExploatare.Data, qExploatare.KmR,

qExploatare.KmE, qExploatare.ValCarb, qExploatare.ValLub,

EvMatRC.DataInst, EvMatRC.ValInloc,

[ValKm]*[KmE] AS ValRulaj, [ValCarb]+[ValLub] AS CheltCL,

[ValRulaj]-[CheltCL]-[ValInloc] AS Venit

FROM EvMatRC INNER JOIN (qExploatare INNER JOIN qIntretineri

ON qExploatare.NrInm = qIntretineri.NrInm) ON

EvMatRC.NrInm = qExploatare.NrInm

GROUP BY qIntretineri.NrInm, qIntretineri.CodT,

qIntretineri.CodMc, qIntretineri.NumeS,

Intretineri.ValKm, qIntretineri.KmPlan,

qIntretineri.RzKmR, qExploatare.Data,

qExploatare.KmR, qExploatare.KmE, qExploatare.ValCarb,

qExploatare.ValLub, EvMatRC.DataInst, EvMatRC.ValInloc,

[ValKm]*[KmE], [ValCarb]+[ValLub]

Concluzii si propuneri

Cu ajutorul acestui program administratorul poate sa-si determine necesarul de carburant si lubrifiant, pe tipuri, care urmeaza a fi consumati in perioada imediat urmatoare in functie de rulajul planificat.

De asemenea el poate sa urmareasca modul cum sunt intretinute si exploatate autovehiculele de catre conducatorii auto, luand masurile ce se impun in urma analizarii datelor din "Situatia lunara a rulajului, costurilor si veniturilor pe fiecare autovehicul".

Cunoscand cu exactitate datele si necesarul de materiale cu norma ce urmeaza a fi inlocuite in perioada imediat urmatoare, el poate sa calculeze necesarul de fonduri banesti pentru inlocuirea acestora.

Urmarind indeaproape modul cum isi indeplinesc norma materialele si accesoriile folosite pentru intretinerea si repararea autovehiculelor, se poate stabili care dintre producatorii de aceste bunuri respecta normele de calitate din domeniu.

Prin urmarirea si executarea corecta si la timp a activitatilor din ciclul de mentenanta: inlocuirea uleiului moto si transmisie, reviziile tehnice numarul 1 si 2, reparatiile medii si capitale, se poate asigura si chiar prelungi durata de viata normata a autovehiculelor.

In functie de alte acte normative si de conditiile concrete in care isi desfasoara activitatea, administratorul de garaj poate crea noi interogari sau, pe baza celor existente cu folosirea filtrele din cadrul rapoartelor, sa obtina situatiile necesare in luarea unor decizii corecte.

BIBLIOGRAFIE :

1. CLAUDIA GARSTEA, GHEORGHE SABAU - "S.G.B.D. ACCESS

2000 - Aplicatii si teste grila" editura OMNIA, Brasov - 2001

2. D. SEBASTIAN, - Informatii tehnice, norme de lucru - regulament   

intern

3. Pagini WEB, Note de curs disciplina SGBD - Univ. George Baritiu   

Brasov

4. Analiza si proiectarea sistemelor de gestiune

5. Ordinul 1752 publicat la 1 octombrie 2005