CONTABILITATEA CREANTELOR COMERCIALE LA S. C. "PETROM" S. A. BOLINTIN

INTRODUCERE

Lucrarea "Contabbilitatea creantelor comerciale la S.C. Petrom S.A. Bolintin" s-a intocmit in vederea certificari competentelor profesionale in meseria de tehnician in activitati comerciale si financiare.

Lucrarea de fata s-a realizat la S.C. "Petrom" S.A. Bolintin, avand urmatoarele obiective:

cunoasterea modului contabilizare si analiza a contabilitatii creantelor    comerciale;

cunoasterea modului de calcul, contabilizare si analiza a contabilitatii creantelor comerciale;

identificarea unor solutii si cai de perfectionare privind contabilitatea creantelor comerciale;

folosirea constatarilor si solutiilor propuse in lucrare de catre conducera unitatii in vederea imbunatatiri si perfectionari sale.

Lucrarea de fata am structurat-o in cinci capitole:

primul capitol prezinta o sinteza a cadrului general in care intreprinderea studiata isi desfasoara activitatea bazandu-se pe literatura de specialitate din Romania;

capitolul al doilea prezinta introducerea in contabilitatea clientilor, structura creantelor, documentele utilizatze, evaluarea vanzarilor si contabilitatea reducerilor de pret efectuate in relatiile comerciale;

capitolul al treilea prezinta contabilitatea decontarilor cu clientii si conturile 411, 4111, 4118, 418, 413 si 419;

ultimul capitol prezinta concluziile si propunerile cu privire la studiul efectuat la S.C. "PETROM" S.A. Bolintin.

CAPITOLUL 1: PREZENTAREA FIRMEI

Scurt istoric al societatii:

Societatea Natonala a Petrolului "PETROM" S.A. a fost infiintata in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 49 din 15 septembrie 1997, aprobata si modificata de Legea nr. 70 din 2 aprilie 1998, prin reorganizarea Legii Autonome a Petromului "PETROM" Bucuresti si a inceput sa opereze din punct de vedere comercial la data de 01.11.1997.

Schela Bolintin subordonata PETROM VIDELE, este inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J34/522/97, cu adresa in Romania, Judetul Giurgiu localitatea Bolintin Vale, strada Republicii nr. 2.

Sediul societatii se afla in orasul Bolintin Vale, unde functioneaza partea tehnico-administrativa, avand principalele puncte de lucru plasate in localitatile:

Corbii Mari: Judetul Dambovita;

Potlogi: Judetul Dambovita;

Stoenesei: Judetul Giurgiu;

Bragadiru: Sectorul Agricol Ilfov;

Caldararu: Sectorul Agricol Ilfov;

Ileana: Judetul Calarasi;

1.2. Structura organizatorica:

Schele Bolintin are un administrator unic, care este Directorul General Domnul Botea Nicolae.

Numarul de angajati este 538, structurat astfel:

I.        Directorul tehnic este subordonatul directorului general si are in subordine:

Serviciul Productiei: - Biroul Tehnic Tehnologic;

- Biroul Ingineriei de Zacamant.

Serviciul Mecanico-Energetic-Transporturi:

Sectia I Corbii Mari;

Sectia a II- Stoenesti;

Sectia a III-a Dumitrana;

Secsia a IV-a Caldararu;

Sectia a V-a Ileana;

Atelier Miscare - Tratare Titei;

Atelier Gaze - Compresoare;

Toolman Corbii Mari;

Sectia Servicii Interne;

Coloana Auto;

Formatie PSI;

Atelier PP+RK.

II.Director economic subordonat directorului general si are in subordine:

Biroul Financiar;

Biroul Contabilitate;

Biroul Plan - Costuri;

III.Urmatoarele biruri si servicii sunt subordonate directorului;

Biroul Juridic;

Biroul Aprovizionare;

salarizare;

protectia sociala a salariatilor si alte drepturi;

pregatirea si perfectionarea personalului;

drepturile si obligatiile de serviciu:disciplina muncii;

drepturile patronale:drepturile sindicale, alte drepturi si obligatii regiproce ce decurg din relatiile de munca.

1.3.Domeniul de activitate al socetatii

Domeniul de activitate poate fi structurat astfel:

Activitati principale:

activitatea de extractie a titeiului;

activitatea de miscare, transport, tratare titei;

activitatea de extractie a gazelor naturale.

Activitati auxiliare:

activitatea de comprimare si distributie gaze;

activitatea de probe productie si RR sonde;

activitatea de transport (IC 5, marja,persoane, agregate de cimentare);

activitatea toolman;

activitatea de reparatii pompe;

activitatea de productie abur;

servicii interne (social).

CAPITOLUL 2:INTRODUCEREA IN CONTABILITATEA CREANTELOR

2.1.Structura creantelor

Creantele, denumite si valori in curs de decontare, reprezentand valorile economice avansate temporal de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric (o suma de bani, o lucrare sau serviciu).

Creantele sunt elemente ale activului patrimonial, constituind mijloace economice sub forma activelor circulare tn decontare (sunt sume de tncasat pe termen scurt, in timp ce creantele imobilizate se incaseaza pe termen mediu si lung).

Creantele comerciale pot fi in lei sau in devize. Cele in devize se inregistreaza in contabilitate in lei la cursul zilei (este vorba de cursul valutar).

Deoarece cursul valutar este variabil de la o perioada la alta, apare frecvent situati in care datoria/creanta se inregistreaza la un anumit curs (numit curs initial), iar plata, respectiv incasarea se facel la un alt curs. Apare astfel necesitatea de a reflecta in contabilitate diferentele de curs valutar, care pot fi:

Ø      favorabile cand cursul la incasare este mai mare decit cursul initial;

Ø      nefavorabile cind cursul la incasare este mai mic decat cursul initial;

Creantele comerciale se pot clasifica dupa mai multe criterii:

Dupa termenul de incasat avem:

creante exigibile, insotitr de factura emisa catre client;

creante neexigibile, pentru care nu s-a mai emis inca factura.

Dupa modalitatea de incasare avem:

creante incasate prin contul bancar, cu ordin de plata (OP) emis de client;

creante incasate prin caserie (cu numerar), pe baza de chitanta de casa, emisa catre client;

creante incasate prin efecte comerciale de primit(bilet la ordin) primite de la client.

Dupa sediul clientului avem:

creante interne, fata de clienti autohtoni;

creante externe, fata de clienti straini, provenite din activitatea de export.

Diminuarea creantelor fata de clienti se poate face prin incasarea acestora,fie acordand reduceri clientului.

Din categoria creantelor comreciale fac parte:

a)avansurile pentru cumpararile de stocuri,reprezentand creantele generate de acordarea unor sume de bani furnizorilor (furnizori - debitori), pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor, inainte de executia comenzilor sau contractelor. Aceste avansuri sunt considerate finantari catre furnizori pana in momentul in care datoria este definita.

Exemplu:pentru marfurie vandute clientilor,echivalent valoric consta intr-o suma de bani egala cu valoarea marfii facturate, in schimb pentru un avans de bani acordat soalariatilor care se deplaseaza in interes de serviciu, echivalentul valoric il reprezinta munca prestata care este evaluata prin insumarea chieltuielilor privind transportul, cazarea si diurna delegatului.

Denumirea generica utilizata pentru orce persoana fizica sau juridica care a beneficiat de o valoare economic (bun) avansata urmand sa dea un echivalent in bani sau o contraprestatie, este debitor.

Creantele debitoare reprezinta toti debitorii unitatii fata de care intreprinderea are drept de urmarire, provenind din vanzari de bunuri, executari de lucrari sau prestari de servicii proprii ciclului de exploatare al intreprinderii.

b) Clientii reflecta creantele fata de terte persoane si corespund facturilor de vanzare debunuri,execurarii de lucrari si prestari de servicii, care nu au fost inca incasate pana la data inchiderii exercitiului. Atunci cand decontarea intre intreprindere si client survine ulterior vanzarii,putem vorbi despre o vanzare pe credit.

c) Clientii incerti sau in litigiu reprezinta creante fata de clientii incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu, cu dificultati pe linie de solvabilitate (capacitatea unei persoane fizice sau juridice de a-si stinge obligatiile la scadenta).

d) Efectele de primit reprezinta creante generate in momentul in care clientii au acceptat o cambie sau au primit un bilet la ordin. Atat cambia, cat si biletul la ordin sunt efecte comerciale,adica titluri de valoare negociabile (pot fi cedate, vandute) care atesta existenta unei creante in cadrul relatiilor comerciale, ce poate fi decontata imediat sau pe termen scurt, in beneficiul persoanelor care le poseda.

d1) Cambia (numita si scrisoare de schimb sau trata) este un inscris (titlu de credit) prin care creditorul (emitentul), numit tragator, obliga o alta persoana, numita tras, sa lpateasca, neconditionat sau la ordin, o suma determinata, la vedere sau la o anumita data, la data sau la locul indicat in cambie, unei terte persoane, numita beneficiar, cambia este creata la initiativa creditorului.

d2) Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana, numita subscriptor (debitor), se angajeaza sa verse, la o anumita data, o suma de bani determinata, unei alte persoane, numite beneficiar (creditor); plata unei sume se poate face si la ordinul beneficiarului. Biletul la ordin este creat la initiativa debitorului.

Subscriptorul este in acelas timp, tragator si tas.

e) Clienti - facturi de intocmit reflecta creantele generate de livrarile catre tertii pentru care nu s-au intocmit inca facturi. Legislatia in vigoare prevede ca in termen de 48 de ore de la livrare sa se intocmeasca si sa se trimita factura catre clienti. Creantele incauza au o voloare bine determinata, iar corespondentul lor contabil se gaseste in venituri certe.

2.2. Documenteutilizate

Reglementarile de natura juridica, fiscala si contabila impun ca pentru oricare tranzactie de vanzare - cumparare sa se intocmeasca factura (sau factura fiscala).

Factura (Anexa nr. 3) este documentul comercial care descrie in termeni generali tranzactiile de vanzare - cumparare efectuate intere doi agenti economici: unul numit furnizor, pentru care operatia reprezinta o vanzare, iar celalalt, numit client, pentru care aceeasi operatie reprezinta o cumparare.

Factura se intocmeste de furnizor in trei exemplare, de catre compartimentul de desfacere sau alt compartiment desemnat pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente tipizate care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor, se semneaza de catre compartimentul emitent si serveste ca:

document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau asreviciilor prestate;

document de insotire a marfii pe timpul transportului;

document de incarcare in gestiunea oatrimoniului;

document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.

Factura este un formular tipizat si cu regim special de inscriere si numerotare care cuprinde informatii privind:

data si numarul de ordin al facturii;

denumirea furnizorului si adresa sa (forma juridica, numarul de imatriculare in registrul comertului, codul fiscal, sediul social, codul bancar);

denumirea cumparatorului si adresa sa (forma juridica, codul fiscal, sediul social, codul bancar);

denumirea precisa, unitatea de masura, cantitatea, pretul unitar fara TVA, valoare exclusiva TVA si valoarea TVA pentru fiecare din bunurile livrate sau serviciile prestate;

totalu facturii exclusive TVA, totalul TVA si totalul de plata;

reducerile comerciale (sub forma de rabat, remiza si resturn) si financiare (scontul de decontare) cat si eventualele majorari (cheltuielile de transport adaugate la pretul bunurilor cunparate si suportate de client);

alte mentiuni.

2.3 Evaluarea vanzarilor

Evaluarea vanzarilor de bunuri si servicii se face plecand de la pretul de vanzare (sau tarif, in cazul serviciilor), exclusiv reducerilor comerciale operate, pret definitiv negociat intre vanzator si cumparator. Fixarea pretului de vanzare se bazeaza pe o politica care trebuie sa raspunda obiectivelor strategice ale intreprinderii, care sunt, intre altele:

supravietuirea: atrage atentia scaderii preturilor pentru mentinerea unui anumit nivel de activitate si asigurarea continuitatii exploatarii;

maximizarea profitului: presupune cautarea unui echilibru intre volumul fizic al activitatii (cantitate) si pretul care asigura maximizarea profitului;

maximizarea dezvoltarii: intreprnderea cauta sa ocupe maximul din segmentele de piata, promovand un pret descurajant pentru concurenta (politica preturilor de tip "dunping", adica practicarea unor preturi mai scazute decat acelea de pe piata in scopul inlaturarii concurentei si cucerirea de noi piete);

promovarea imaginii: presupune adaptarea nivelului pretului cu imaginea de marca si calitatea produsului (exemplu: politica de preturi ridicate prentru bunurile de lux).

Acestor strategii le corespunde mai multe metode de calcul al pretului de vinzare:

metoda "cost plus marja": presupune stabilirea pretului de vanzare plecand de la costul de productie sau de achizitie, la care se adauga o marja, destinata sa acopere cheltuielile generale de administratie si cele de distributie si sa asigure o anumita profitabilitate:

"valoarea primita": pretul depinde de pozitionarea firmei pe piata si determina o rata de rentabilitate care poate sa fie sau nu acceptabila pentru intreprindere;

pretul pietei: intreprinderea isi ajusteaza preturile in functie de preturile practicate de principalii sai concurenti.

Politica de preturi influenteaza direct nivelul indicatorului "cifrea de afaceri" (suma vanzarilor).

2.4 Cntabilitatea reducerilor de pret efectuata in relatiile comerciale

2.4.1 Factorii care comporta reduceri si majorari

Derularea tranzactiilor de vanzari - cumparari presupune, intru-n mediu de piata concurential, operarea cu reduceri de pret, destinate sa "plateasca" fidelitatea unui client, nerespectarea intocmai a unor clauze contractuale,achitarea inainte de termen a unei datorii si nu in ultimul rand, sa incite clientul spre cumparare, ceea ce atrage cresterea cifrei de afaceri.

In literatura de specialitate si in practica afacerilor sunt intalnite doua categorii de reduceri de pret:

reduceri de narura comerciala (sau reduceri comerciale), care au o influenta directa asupra marimii nete a unei facturi;

reduceri de natura fiscala (sau reduceri financiare), care poarta denumirea de sconturi (numite si sconturi de decontare sau de casa).

In categoria reducerilor comerciale se include:rabatul remiza si risturnul.

Rabatul reprezinta reducera practica, in mod exceotional, asupra pretului de vanzare convenit anterior intre furnizor si client, sinandu-se cont de unele efecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comercializate, fata de clauzele prevazute in contract.

Remiza este o reducere practica, in mod cxceptional asupra pretului curent de vanzare, tinandu-se cont de volumul vanzarilor sau de importanta cumparatorului in clientela vanzatorului. Remiza corespunde, in general, unui procent aplicat asupra pretului brut,procent prevazut in oferta de preturi a intreprinderii sau care rezulta din negociere intre cei doi parteneri comerciali.

Resturnul reprezinta o reducere de pret calculata asupra ansamblului operatiilor efectuate cu acelasi cumparator pe o perioada determinata.

De regula, reducerile comerciale se acorda sub forma unui procent din pretul brut, dar se pot acorda si in suma fixa.

Scontul de decontare este reducerea financiara acordata procentual asupra unei creante decontate inainte de scadenta normala. Altfel spus, scontul de decontare reprezinta o bonificatie acordata clientului de catre furnizor pentru plata cu anticipati a unei sume datorate de calient. Scontul de decontare este o chieltuiala financiara pentru furnizor, care este beneficiarul platii (incaseaza o suma inainte de scadenta si un venit financiar pentru client, care efectueaza o plata inainte de scadenta.

Su aspectul metodologiei de calcul si contabilizare trebuie retinute urmatoarele reguli:

toate reducerile de pret sunt inscrise in factura;

reducerile comerciale premerg reducerile financiare;

reducerile sunt determinate in cascada, ceea ce inseamna ca procentele sau sumele absolute ale fiecarei categorii de reducere se aplica asupra "netului" anterior;

in cadrul reducerilor comerciale mai intai se calculeaza rabaturile si apoi remizele si resturnurile;

scontul de decontare se aplica dupa ultima reducere de natura comerciala, adica la netul comercial;

taxa pe valoarea adaugata se calculeaza la ultimul "net" determinat (fie la netul comercial, daca nu exista reduceri financiare, fie la netul financiar, in caz contrar) si se aduna cu aceasta pentru a obtine "totalul facturii";

reducerile comerciale, acordate initial, adica in momentul intocmirii facturii de vanzare - cumparare, desi inscrise in factura, nu se contabilizeaza nici la furnizor, nici la client;

reducerile financiare, respectivscontul de decontare, se contabilizeaza ca o chieltuiala financiara la cel care ii acorda (furnizorul) si ca un venit financiar la care il primeste (clientul).

Exemplu: presupunem ca totalul brut alunei facturi pentru vanzari de marfuri este de 1.800.000 lei; rabatul pentru efecte de calitate este de 1.00.000 lei, remiza pentru vanzari superioare sumei de 1.000.000 lei este de 5 %, remiza pentru pozitia preferentiala a cumparatorului in clientela intreprinderii este de 10 %; scontul de decontarepentru plata inainte de scadenta este de 2%; TVA 19 %.

Factura fiscala se prezinta astfel:

Voloarea bruta amarfurilor vandute 1.800.000 lei

(-) Rabat 100.000. lei

1.700.00 lei

(-) Remiza 1 (pentru vanzari superioare

sumei de 1.000.000 lei) 85.000.lei

1.700.000 x 5 % 1.615.000 lei

(-) Remiza 2 (pentru importanta 161.500 lei

clientului): 1.615.000 x 10 % 1.453.500 lei

NET COMERCIAL 29.070 lei

(-) Scont de decontare : 1.453.500 x 2 % 1.424.430 lei

NET FINANCIAR

(+) TVA: 1.424.430 x 22 % 313.375 lei

NET DE PLATA (TOTAL FACTURA) 1.737.805 lei

Aceasta factura, care comporta reduceri comerciale si financiare, se contabilizeaza astfel:

In contabilitatea furnizorului:

411 "Clienti" 1.737.805

667 "Cheltueli privind 29.070

sconturile acordate

707 Venituri din vanzarea

marfurilor" 1.453.500

4427 "TVA colectata" 313.375

sau

a)      Contabilitatea vanzarii marfurilor:

411 "Clienti" = % 1.766.875

707 "Venituri din vanzarea

marfurilor" 1.453.500

4427 "TVA colectata" 313.375

b)      Contabilizarea scontului de decontare acordat:

667 "Cheltuieli privind = 411 "Clienti" 29.070

sconturile acordate"

In contabilitatea clientului:

371 "Marfuri" 1.453.500.

4426 "TVA deductibila" 401 "Furnuzori" 313.375.

767 "Venituri din 1.737.805.

sconturi obtinute" 29.070.

sau

a)      Contabilizarea achizitiei marfurilor:

= 401 "Furnizori" 1.766.875.

371 "Marfuri" 1.453.500.

4426 "TVA deductibila" 276.165.

b)      Contabilizarea scontului de decontare obtinut:

411 "Furnizori" = 767 "Venituri din sconturi

obtinute" 29.070

Facturile de cumparare - vanzare comporta adesea majorari datorate cheltuielilor de transport adaugate la pretul bunurilor cumparate (in varianta suportarii lor de catre client).

In contabilitatea clientului (cumparatorului) aceste chieltueli pot fi inregistrate:

fie in debitul clientului 624 "Chieltueli cu transportul de bunuri si de personal", respectandu-se in acest caz necesitatea evidentierii acestor chieltueli dupa natura lor;

fie in debitul unui cont de stocuri din cumparari din clasa 3 (exemplu: 300 "Materii prime", 301 "Materiale consumabile", 371 "Marfuri" etc.), atunci cand factura nu comporta decat o categorie de bunuri, iar afectarea cheltuielilor de transport la fiecare categorie se face dupa creiterii rationale.

In contabilitatea furnuzorului (vanzatorului) aceste cheltuieli pot fi inregistrate:

fie in creditul contului 708 "Venituri din activitati diverse", cu marimea cheltuuililor recuperate sau facturate;

fie in creditul contului 624 "Chieltuieli cu transportul de bunuri si de personal", atunci cand vanzatorul recupereaza marimea cheltuielilor externe de transport pe care el insusi a trebuit aa le plateasca.

Exemplu: Furnizorul "F" livreaza clientului "C" marfuri in urmatoarele conditii:

Marfa M1: pret brut 300.000 lei

remiza 10 % 30.000 lei

net comercial 270.000 lei

TVA 19 % 57.000 lei

net de plata 329.400 lei

Marfa M2: pret brut 200.000 lei

Rabat 5 % 10.000 lei

net comercial 190.000 lei

TVA 19 % 38.000 lei

net de plata 231.800 lei

In factura sunt inscrise cheltueli de transport suportate de client in suma de 100.000. lei, TVA 19 %.

Contabilizarea cumparatorilor in contabilitatea clientului se poate face dupa urmatoarele solutii:

a)         Imprumutarea cheltuielilor de transport fiecarui categorii de marfuri, tinind cont de pro rata stabilita in functie de netul comercial astfel:

Marfa M1: chieltuieli de transport = 100.000/(270.000+190.000) x 190.000 = 41.304 lei

Costul de achizitie al marfii M1 = 270.000+58.696 = 328.696 lei

Marfa M2: chieltuieli de transport = 100.000/(270.000+190.000) x

190.000 = 41.304 lei.

Costul de achizitie al marfii M2 = 190.000 + 41.304 = 231.304 lei

%

371 "Marfuri" = 401 "Furnizori" 666.400

M1.328.696 lei 560.000

M2.231.304 lei

4426 "TVA deductibila"

(560.000 x 19 %) 106.400

b)Cheltueli de transport sunt inregistrate in contul de cheltuieli dupa natura lor:

371 "Marfuri" = 401"Furnizori" 647.400

M1.270.000 lei 460.000

M2.190.000 lei

624 "Cheltueli cu transporturi 100.000

de bunuri si de personal"

4426 "TVA deductibila" 87.400

(460.000 x 22 % + 100.000 x 19 %)

Contabilitatea vanzarilor in contabilitatea furnizorului se poate face dupa una dintre solutiile:

a)      Daca transportul este efectuat de un tert specializat in transporturi (altul de cat furnizorul):

Inregistrarea chieltuielilor se facturate de tertul specializat:

= 401 "Furnizori" 119.000

624 "Chieltueli cu transportul 100.000

de bunuri si de personal"

4426 "TVA deductibila" 19.000

(100.000 x 19 %)

Factura marfurilor si a chieltuielilor de transport efectuate in contul clientului:

411"Clienti"    = % 666.400

707 "Venituri din vanzarea 460.000

marfurilor"

4427 "TVA colectata" 87.400

(460.000 x 19 %)

624 "Chieltueli cu transportul 100.000

de bunuri si de personal"

4426 "TVA deductibila" 19.000

(100.000 x 19 %)

b)      Daca transportul este asicurat de furnizor si facturat cumparatorului:

"Clienti"    = % 666.400

707"Venituri din vanzari de 460.000

marfuri"

708"Venituri din activitati 100.000

diverse"

4427 "TVA colectata" 106.400

(460.000 x 19 % + 100.000 x 19 %)

2.4.2. Reduceri de pret dupa facturare si returnarea marfurilor la furnizori:

a)      Reduceri de pret efectuate dupa facturare

In practica comerciala se intalnesc situatii cand reducerile de pret sunt acordate ulterior facturarii, deci dupa derularea tranzitiei de vanzare - cumparare. Conform acestei uzante, reducerile comerciale si financiare fac obiectul unor facturi de reducere.

Facturile de reducere apar destul de rar, in cazul remizelor, mai putin rar, in cel al sconturilor generate de plata anticipata, destul de frecvent, pentru rabaturi, frecvent ca urmare a reclamatiilor clientiilor, si foarte frecvent, pentru resturnur, datorita naturii acestora.

Reucerile comerciale: rabaturi, remize si resturnuri.

Atunci cand reducerile comerciale fac obiectul facturilor de reducere, ele trebuie sa fie contabilizate deoarece modifica efectele facturii initiale. Astfel, in contabilitatea clientului trebuie contabilizata o reducere a costului de achizitie aferent stocului pentru care s-a primit o reducere comerciala ulterior facturii, pentru reflectarea stocurilor din cumparari, in bilant la valoarea lor reala de achizitie. In schimb, furnizorul trebuie sa inregistreze o diminuare a veniturilor din vanzari, la valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturii, pentru a prezenta in contul de prorit si pierdere cifra de afacerila valoarea neta, exclusiv reducerilor comerciale acprdate.

Exemplu: la sfarsitul anului, furnizorul "F" trimite clientului "C" o factura de reducere reprezentand resturnuri in suma de 1.000.000 lei, TVA 22 %, aferent livrarilor de marfuri de marfuri efectuate in cursul anului.

In contabilitatea clientului "C" se inregistreaza reducerea comerciala acordata, ca o diminuare de venituri.

% = 411 "Clienti" 1.190.000

707 "Venituri din 1.000.000

vanzarea marfurilor"

4427 "TVA colectata" 190.000

x 19 %)

Fata de aceasta solutie, in literatura de specialitate romaneasca, exista opinia dupa care reducerile comerciale acordate ulterior efectuarii trebuie sa fie contabilizate in contul 658 "Alte chieltueli de exploatare", la client, pentru reducerile primite. Insa, consideram cao astfel de solutie este dicutabila deoarece nu are drept efect corectarea costului de cahizitie la stocurilor cu reducere comerciale primite ulterior facturarii, la client, sinici diminuarea veniturilor din vanzari, cu reduceile comerciale acordate ulterior facturarii, la furnizor. In argumentarea punctului nosrtu de vedere ne raportam si la practica cntabila franceza care opereaza cu conturidistincte pentru inregistrarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii, respectiv contului 609 "Rabaturi, remize si resturnuri obtinute asupra cumparatorilor",cont de venituri in care se inregistreaza reducerile comerciale acordate ulteror facturarii. Aceste conturi se dezvolta in subconturi specifice fiecarei categorii de stocuri. La finele exercitiului soldul contului 609 "Rabaturi, remize si resturnuri obtinute asupra cumparatorilor", se vireaza la contul de cumparari aferente fiecarei categorii de stocuri, soldul contului de chieltueli reflectand astfel cumpararile de stocri la valoare neta, iar soldul contului de chieltueli 709 "Rabaturi, remize si resturnuri acordate de intreprindere", se livreaza la contul de venituri din vanzarea fiecarei categorii de stocuri, pentru ca soldul contului de veniturisa reflecte cifra de afaceri neta (vanzarile), exclusiv reducerile comerciale.

Reducerile financiare: sconturile de decontare posterior printr-o factura de reducere ,sconturile de decontare sunt contabilizate similar cazului facturilor initiale, adica sunt inregistrate drept chieltueli financiare, la furnizoruk care la acorda si sunt inregistrate ca venituri financiare la clientul care beneficiaza de aceste sconturi.

Exemplu: Furnizorul "F" adreseaza clientului "C" ofactura reprezentand livrari de marfuri in suma de 200.000 lei, TVA 22 %, cu decontare dupa trei luni. Ulterior, clientul "C" il instiinteaza pe vanzator ca doreste sa-si deconteze datoria cu doua luni mai devreme, cu conditia sa beneficieze de un scont.

In consecinta, furnizorul intocmeste o factura de recucere care mentioneaza un scont de 10 %, acordate asupra livrarii inisiale, adica:

suma bruta (net comercial)..........200.000 lei

scont de decontare

(200.000 x 10 %)..............20.000 lei

TVA aferenta scontului

de decontare (20.000 x 19 %)...........3.800 lei

Total factura de reducere 23.8000 lei

I) In contabilitatea vanzarilor se intregistreaza:

1) Vanzare de marfuri:

411 "Clienti" = % 238.000

707 "Venituri din vanzarea

marfurilor" 200.000

4427 "TVA colectata" 38.000

2) Scontul de decontare acordat ulterior facturii (factura de reducere):

% = 411 "Clienti" 24.400

667 "Chieltueli privind

sconturile acordate" 20.000

4427 "TVA colectata" 3.800

II) In contabilitatea cumparatorului se inregistreaza:

Cumparare de marfuri:

% = 401 "Furnizori" 238.000

371 "Marfuri" 200.000

4426 "TVA deductibila" 38.000

(200.000 x 19 %)

2) Scontul de decontare primit ulterior facturii (factura de reducere):

401 "Furnizori" = % 24.400

767"Venituri din

sconturi obtinute" 20.000

4426 "TVA deductibila" 3.800

b)      Reducerea marfurilor la furnizori:

Returnarea marfurilor de catre client furnizorului sau (marfuri cu defecte sau neconforme comenzii) are drept efect contabil anularea partiala sau totala a operatiei de cumparare, deci rezulta o creanta asupra furnizorului, crenata care deiminueaza partial sau total dreptul initial al furnizorului fata de client.

Creanta clientului asupra furnizorului este constatata printr-o factura de reducere (clientul refactureaza masurile refuzate catre furnizor).

Reducerile sunt contabilizate cu o diminuare a valorii stocurilor, la client, prin credutarea unui cont la vanzari.

In acest mod, returnarile sunt contabilizate intens fata de cumpararile/vanzarile initiale.

Exemplu: Intreprinderea de comert "C" primeste pe baza de factura, de la intreprinderea producatoare "P", marfuri (produse finite pentru fabricat) in valoare de 300.000 lei, TVA 19 %. La receptia marfurilor de catre clientul "C" se constata ca o parte din acestea nu corespund comenzii, fiind restituite furnizorului. Factura de reducere intocmita de intreprindrea " C" pentru marfurile returnate furnizorului este in valoare de 50.000 lei, TVA 19 %.

I)    In contabilitatea clientului )comertul "C"):

1) Inregistrarea facturii de cumparare:

% = 401 "Furnizori" 366.000 357.000

371 "Marfuri" 300.000

4226 "TVA deductibila" 56.000 57.000

150.000 x 19 %)

2)Inregistrarea facturii de reducere emise:

401 "Furnizori" = % 61.000 59.500

371 "Marfuri" 50.000

4426 "TVA deductibila" 11.000 9.500

(150.000 x 19 %)

II)  In contabilitatea furnizorului (producatorul "P"):

Inregistrarea facturii de vanzare:

411 "Clienti" = % 366.000 357.000

701 "Venituri din

vanzarea produselor finite" 300.000

4427 "TVA colectata" 66.000 57.000

Inregistrarea facturii de reducere primite pentru stocurile returnate de client:

% = 411 "Clienti" 61.000 59.500

701 "Vanzari din vanzarea

produselor finite" 50.000 50.000

4427 "TVA colectata" 11.000 9.500

c)      Reducerile inscrise in ordinare ulterioare

Uneori, in locul emiterii unei facturi de reducere intr-o factura de vanzare ulterioara trebuie sa fie contabilizate ca si cand ar fi inscrise intr-o factura distincta de reducere.

Exemplu: Factura nr. 9, emisa de furnizorul "F" catre clientul "C", in ziua de 10 inuie, contine urmatoarele date:

Pret brut al marfurilor 500.000 lei

Remiza 10 % (500.00 x 10 %) 50.000 lei

Net comercial 450.000 lei

TVA 19 % (450.000 x 19 %) 85.000 lei

Net de plata 535.500 lei

De dedus: reducerile in legatura cu factura nr. 4 din 5 iunie:

Rabat acordat (600.000 x 5 %) 30.000 lei

TVA aferenta rabatului acordat: 22 % 5.700 lei

(30.000 x 19 %)

Total de dedus 35.700 lei

Total factura 512.400 lei

I)       In contabilitatea cumparatorului:

1) Inregistrarea facturii nr. 9/10 iunie cu partea corespunzatoare marfurilor cumparate:

% = 401 "Furnizori" 535.500

671 "Marfuri" 450.000

4426 "TVA deductibila" 85.500

[M1]