CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor este organizata avand in vedere clasificatia bugetara, obiectul sau fiind evaluarea si inregistrarea in functie de natura si destinatie a veniturilor si cheltuielilor.
Veniturile reflecta sumele care trebuie incasate in timpul unei an, chiar daca sunt colectate sau nu, fiind prevazute in bugetul ordonatorilor principali de credite.
Ele sunt formate din venituri proprii, alocatii de la bugetul de stat, venituri gestionate in regim extrabugetar, intrarile de credite externe, contributii financiare nerambursabile si alte venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor locale, ale bugetelor fondurilor speciale, de orice natura si provenienta.
Contabilitatea veniturilor bugetare, fondurilor speciale si veniturilor proprii se tine pe feluri de venituri, dupa natura sau sursa lor si pe subdiviziunile clasificatiei bugetare. Indiferent de sursa de finantare a lor, inregistrarea se face pe baza documentelor care atesta dreptul de incasare sau in cazul in care nu exista o declaratie anterioara pentru inregistrarea creantei, in momentul incasarii efective.
Inregistrarea veniturilor trebuie efectuata conform contabilitatii de angajamente. Astfel, efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand acestea s-au produs si nu la incasare, fiind inregistrate si raportate in situatiile financiare ale perioadelor aferente.
Cheltuielile reprezinta suma bunurilor si serviciilor consumate in timpul unui exercitiu bugetar, indiferent daca acestea au fost sau nu platite in aceasta perioada.
Prin legile bugetare anuale se prevad si se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, precum si structura economica a acestora.
Pe parcursul executiei bugetare, cheltuielile parcurg urmatoarele faze: angajare, lichidare, ordonantare si plata, operatiile specifice fiind de competenta Ordonatorului de credite si efectuandu-se pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale institutiei publice.
Prin urmare, nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici angajata, respectiv efectuata, daca nu este aprobata si nu are prevederi bugetare.
Efectuarea platilor, in limita creditelor aprobate, se face numai pe baza de acte justificative intocmite in conformitate cu prevederile legale si numai dupa ce acestea au fost lichidate si ordonantate.
Contabilitatea cheltuielilor se tine nu doar pe conturi sintetice, ci si pe conturi analitice, pe structura clasificatiei bugetare. Astfel, structura contului va fi:
A. Simbolul contului din planul de conturi;
B. Capitolul;
C. Sursa de finantare a cheltuielii, respectiv:
01 - bugetul de stat;
02 - bugetele locale;
03 - bugetele institutiilor publice si activitatilor autofinantate;
04 - bugetul asigurarilor sociale de stat;
06 - bugetul fondului asigurarilor pentru somaj;
13 - bugetul fondului special pentru protejarea asiguratilor;
14 - intrari de credite externe (BIRD, BERD, BEI etc);
16 - bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate;
30 - asistenta financiara externa nerambursabila (PHARE, SAPARD, ISPA etc);
D. Subcapitolul;
E. Titlul;
F. Articolul;
G. Alineatul.
La sfarsitul exercitiului bugetar, institutiile publice determina rezultatul exercitiului, prin inchiderea conturilor de cheltuieli efective si a conturilor de surse din care au fost efectuate, indiferent de data platii sau incasarilor prin contul 122 "Rezultatul exercitiului", analitice distincte in functie de forma de finantare.
In contabilitatea institutiilor publice, veniturile se grupeaza in: venituri din activitati economice, alocatii bugetare si subventii, venituri din variatia stocurilor, veniturile fondurilor speciale, fonduri ale bugetelor, venituri din alte activitati, venituri financiare, finantarea institutiilor publice, venituri din reluarea provizioanelor si veniturile bugetelor.
Conturile de venituri si finantari au functie contabila de pasiv; se crediteaza in cursul exercitiului cu veniturile inregistrate la data primirii lor sau la momentul constatarii; se debiteaza, in principiu, la finele anului prin conturile 122 "Rezultatul exercitiului", pe surse de finantare. La sfarsitul anului, conturile nu prezinta sold.
a) Veniturile din activitati economice, veniturile din alocatii bugetare cu destinatie speciala si din subventii (grupa 70) cuprind:
- Veniturile din subventii, inregistreaza subventiile primite pentru acoperirea diferentelor de pret, a pierderilor, precum si alte subventii (finantarea activitatii de cercetare si alte finantari) de care beneficiaza institutia publica. Daca la sfarsitul anului, raman subventii neutilizate, acestea se retrag,
- Veniturile din vanzarea produselor finite, produse reziduale, semifabricate, marfuri, lucrari executate, chirii, redevente, locatii de gestiune, studii, cercetari, din serviciile prestate si din alte activitati. Inregistreaza veniturile din activitati economice ale institutiei publice autofinantate integral sau partial, primind si subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, in functie de subordonare. Pot proveni din chirii, organizarea de manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati oroprii si anexe (cantine, ateliere-scoala etc.) etc.
- Veniturile din alocatii bugetare cu destinatie speciala inregistreaza sumele acordate din bugetul de stat sau local unor institutii publice care realizeaza actiuni in interesul statului. Acestea se inregistreaza, ca venit, in momentul primirii lor de la buget prin contul 551 "Disponibil din alocatii bugetare cu destinatie speciala". Daca la sfarsitul exercitiului raman sume neconsumate, acestea sunt preluate de stat prin contul 4481 "Alte datorii fata de buget".
Exemple:
1. In completarea surselor proprii de venit, un muzeu primeste pentru acoperirea pierderilor, o subventie de 100.000 lei:
"Disponibil din venituri proprii" |
"Venituri din subventii" |
2. La sfarsitul anului au ramas 10.000 lei subventie neutilizata, aceasta se retrage:
"Venituri din subventii" |
"Alte datorii fata de buget" |
si concomitent:
"Alte datorii fata de buget" |
"Disponibil din venituri proprii" |
b) Veniturile din variatia stocurilor (grupa 71) inregistreaza cresterea sau reducerea intre valoarea de cost de productie efectiv a stocurilor de produse si a productiei in curs de la finele perioadei si valoarea stocurilor initiale. Contul vizeaza o corectie a cheltuielilor de productie facuta cu scopul de a reflecta faptul ca productia a marit nivelul stocurilor sau vanzarile suplimentare, au redus nivelul stocurilor. Este un cont bifunctional, al carui sold final creditor reflecta stocajul de productie, iar soldul final debitor destocajul.
Exemple:
1. In cursul anului o institutie inregistreaza obtinerea de produse finite la cost de productie de 50.000 lei:
Produse finite |
Variatia stocurilor |
2. Se vand din produsele finite o parte, la pretul de vanzare de 55.000 lei, cost de productie 40.000 lei.
- se inregistreaza facturi de vanzare:
Clienti |
Venituri din vanzarea produselor finite |
- se descarca gestiunea:
Variatia stocurilor |
Produse finite |
c) Veniturile din productia de imobilizari (grupa 72) inregistreaza la cost de productie valoarea investitiilor in curs, nefinalizate pana la sfarsitul exercitiului bugetar sau a investitiilor finalizate realizate in regie proprie.
Exemplu:
O scoala a contabilizat cheltuielile in valoare de 50.000 lei pana la sfarsitul anului, pentru ridicarea unei sali de sport:
"Imobilizari corporale in curs" |
"Venituri din productia de imobilizari corporale" |
d) Veniturile fondurilor speciale (grupa 73) cuprind: veniturile fondului de asigurari sociale de sanatate, veniturile fondului special pentru protejarea asiguratilor, veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj, veniturile altor fonduri cu destinatie speciala. Acestea sunt aprobate ca anexa la Legea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat, fiind determinate de Ministerul Finantelor Publice, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, responsabili cu gestionarea fondurilor respective.
Exemple:
1. Casa de asigurari sociale de sanatate inregistreaza 100.000 lei drept contributii pentru asigurari sociale de sanatate:
"Disponibil din fondul special pentru protejarea asiguratilor" |
"Veniturile fondului de asigurari sociale de sanatate" |
2. La sfarsitul exercitiului bugetar, institutia a consumat din acest fond doar 80.000 lei. Diferenta va fi retrasa la buget:
"Veniturile fondurile de asigurari sociale de sanatate" |
"Rezultatul exercitiului bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate"- |
si concomitent
"Alte datorii fata de buget" |
"Disponibil din fondul special pentru protejarea asiguratilor" |
|
3. Un liceu primeste o donatie pentru achizitia de stocuri in vederea renovarii imobilului de 30.000 lei:
"Disponibil din venituri proprii" |
"Veniturile fondurilor cu destinatie speciala" |
e) Fonduri ale bugetelor (grupa 74). Excedentul bugetar se poate afecta unui fond de tezaur, fond de rulment sau fond de rezerva, iar deficitul bugetar se acopera prin sume defalcate de la bugetul de stat.
Exemple:
1. Pentru echilibrarea bugetului local al primariei din Breaza, se inregistreaza o cota defalcata incasata din impozitul pe venit, de 70.000 lei:
"Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale" |
"Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale" |
2. La finalul exercitiului bugetar, 20.000 lei din excedentul bugetar al bugetului local al primariei Cacica, este transferat in fondul de rulment:
"Rezultatul exercitiului bugetul local" |
"Fondul de rulment" |
si concomitent:
"Disponibil din fondul de rulment al bugetului local" |
"Disponibil al bugetului local la trezoreria statului" |
3. In anul urmator bugetul local a inregistrat un deficit de 15.000 lei, suma fiind preluata din fondul de rulment:
"Fondul de rulment" |
"Rezultatul exercitiului -bugetul local" |
si concomitent:
"Disponibil al bugetului local la trezoreria statului" |
"Disponibil din fondul de rulment al bugetului local" |
f) Venituri din alte activitati (grupa 75) cuprind: venituri din creante si debitori diversi, venituri din despagubiri, amenzi, penalitati, donatii, sponsorizari, garantii, venituri din vanzarea activelor si altor operatiuni de capital, venituri din dezmembrarea de imobilizari, venituri din stocuri primite prin transfer etc. Acestea nu sunt legate de activitatea normala, curenta a institutiei.
Exemple:
1. Un debitor, scos din evidenta anterior ca urmare a disparitiei sale, este reactivat. Valoarea creantei 530 lei:
461 "Debitori diversi" |
"Venituri din creante reactivate" |
2. Se primesc prin transfer de la o alta institutie materiale din rezerva de stat si de mobilizare, in valoare de 100.000 lei:
"Materiale rezerva de stat si de mobilizare" |
"Venituri din stocuri primite prin transfer" |
3. Se primesc prin donatie materiale consumabile, in valoare de 5.000 lei:
"Materiale consumabile" |
"Venituri din donatii, sponsorizari, granturi" |
4. Se inregistreaza remuneratii, sporuri si adaosuri necuvenite salariatilor, in valoare de 1.000 lei:
"Alte creante in legatura cu personalul" |
"Alte venituri din exploatare" |
g) Veniturile financiare (grupa 76) cuprind: venituri din imobilizari financiare, venituri din creante imobilizate, venituri din diferente de curs valutar, venituri din dobanzi, sume primite de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderilor de schimb valutar sau din alte pierderi, alte venituri financiare. Ele sunt recunoscute pe masura generarii venitului respectiv (dobanzile) sau cu ocazia decontarii (diferentele de curs valutar).
Exemple:
1. La transferul sumelor din contul Euro-Sapard in contul de lei al Fondului National de Trezorerie, se inregistreaza castiguri din schimbul valutar de 1.000.000 lei.
"Viramente interne" |
"Venituri din diferente de curs valutar" |
2. Pentru acoperirea unor pierderi (comisioane bancare, debite nerecuperate si prescrise), institutia primeste de la stat suma de 10.000 lei:
"Alte creante privind bugetul" |
"Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi" |
h) Finantarea institutiilor publice (grupa 77) cuprinde: finantarea de la buget, finantarea pe baza unor acte normative speciale, finantarea din imprumuturi contractate direct de stat, finantarea imprumuturilor externe garantate de stat; contributia financiara a Comunitatii europene si a bugetului asigurarilor sociale de stat din disponibilul trezoreriei. Contul 770 "Finantarea de la buget" este principalul cont de finantare fiind utilizat de ordonatorii principali, secundari si tertiari finantati din bugetul central, bugetele locale si bugetele asigurarilor sociale de stat. Are rol de cont de disponibil, prin el derulandu-se practic toate platile nete de casa.
Exemple:
1. Sunt platite facturi de utilitati, in valoare globala de 30.000 lei:
Furnizori |
Finantarea de la bugetul de stat |
2. Au fost varsati in plus bugetului de stat 1.000 lei, reprezentand datorii:
Finantarea de la bugetul de stat |
Alte datorii fata de buget |
3. Institutiei i-a intrat in cont suma de 1.000.000 lei reprezentand contributii financiare nerambursabile de la Comunitatea Europeana, pe baza memorandumurilor de finantare incheiate:
"Conturi la barci in valuta" |
"Finantarea din contributia financiara a CE" |
i) Venituri din provizioane si aprecieri exceptionale (grupa 78) evidentiaza distinct in functie de natura lor, reducerea sau anularea provizioanelor constituite, nejustificandu-se mentinerea lor, deoarece riscul sau cheltuiala au devenit exigibile.
Exemple:
1. Institutia reduce un provizion constituit anterior pentru stocuri, cu 5.000 lei:
"Provizioane pentru deprecierea materialelor" |
"Venituri din provizioane pentru activitatea operationala" |
2. Ca urmare a incheieri unui litigiu, provizionul constituit in valoare de 500 lei, a devenit fara obiect:
"Provizioane pentru litigii" |
"Venituri din provizioane pentru activitatea operationala" |
j)Venituri ale bugetelor (grupa 79). Institutiile publice care incaseaza venituri pentru bugetul de stat, bugetele locale sau bugetul asigurarilor sociale de stat, dupa caz, au obligatia sa vireze sumele respective la capitolele si subcapitolele de venituri ale bugetelor carora acestea se cuvin.
Exemple:
1. Sectorul 1 al municipiului Bucuresti a incasat 500.000 lei, reprezentand venituri ale bugetului local al Capitalei, realizate pe teritoriul sectorului:
"Disponibil din venituri incasate pentru bugetul capitalei" |
"Venituri incasate pentru bugetul capitalei" |
2. Ulterior sumele sunt virate la bugetul capitalei:
"Venituri incasate pentru bugetul capitalei" |
"Disponibil din venituri incasate pentru bugetul capitalei" |
3 Primaria capitalei la primirea sumei va contabiliza:
"Disponibil al bugetului local la trezorerie statului" |
"Venituri curente ale bugetelor locale" |
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli, dupa natura si destinatia lor, astfel: cheltuielile privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli exceptionale, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli operationale, cheltuieli financiare, alte cheltuieli finantate din buget, cheltuieli de capital, amortizari si provizioane, cheltuieli ale bugetului.
Conturile de cheltuieli au functie contabila de activ; se debiteaza in cursul exercitiului cu cheltuielile inregistrate la data constatarii sau la data consumului; se crediteaza, la sfarsitul exercitiului prin contul 122 "Rezultatul exercitiului" pe surse de finantare. La sfarsitul anului, conturile nu prezinta sold.
a) Cheltuieli privind stocurile (grupa 60) cuprind cheltuieli privind:
- produsele monopol de stat;
- materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, materialele nestocate. animalele si pasarile, marfurile, ambalajele, munitie si furnituri pentru apararea nationala, ordine publica si siguranta nationala detinute de institutiile publice;
- energia electrica si termica, precum si apa consumata de institutiile publice.
Exemple:
1. Se inregistreaza consumul de materiale consumabile, in valoare de 1.000 lei:
"Cheltuieli cu materialele consumabile" |
"Materiale consumabile" |
2. La 31 decembrie, se inregistreaza consumul de energie si apa aferent lunii decembrie, in valoare de 2.000 lei, pentru care urmeaza a se primi factura:
"Cheltuieli privind energia si apa" |
"Furnizori - facturi nesosite" |
3. Se consuma munitie, in valoare de 1.500 lei:
"Cheltuieli cu munitie si furnituri pentru aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala" |
"Munitie si furnituri pentru aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala" |
b) Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti (grupa 61) cuprind cheltuieli privind: intretinerea si reparatiile efectuate de institutiile publice, redevente, locatiile de gestiune si chiriile platite, primele de asigurare.
Exemple:
1. Se inregistreaza lucrari de intretinere si reparatii, in valoare de 3.000 lei:
"Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile" |
"Furnizori" |
2. La 31.12. se inregistreaza cheltuieli cu chiriile preluate de la institutiile subordonate, in valoare de 5.000 lei:
"Cheltuieli ci redeventele, locatiile de gestiune si chiriile" |
"Decontari intre institutia superioara si institutiile subordonate" |
3. Se inregistreaza prime de asigurare datorate ASIROM, in valoare de 7.000 lei:
"Cheltuieli cu primele de asigurare" |
Furnizori |
c) Cheltuieli cu alte servicii executate de terti (grupa 62) cuprind cheltuieli privind: comisioanele si onorariile, protocol, reclama si publicitate, transportul de bunuri si persoane, taxe de protocol si taxe de telecomunicatii, servicii bancare, alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale.
Exemple:
1. La un proces intentat institutiei, aceasta a fost reprezentata de un avocat din Barou, care a perceput un onorariu de 5.000 lei:
"Cheltuieli privind comisioanele si onorariile" |
"Furnizori" |
2. Se inregistreaza un abonament achizitionat pentru casierul institutiei, in valoare de 15 lei:
"Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal" |
"Furnizori" |
3. Pentru operatiile de cont curent sunt percepute comisioane pentru disponibilul din venituri proprii, de 300 lei:
"Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate" |
"Disponibil din venituri proprii" |
d) Cheltuieli exceptionale (grupa 63) privesc: amortizarile si provizioanele constituite pentru acoperirea unor pierderi din creante si pierderile din calamitati pentru stocurile distruse.
Exemple:
1. Se constituie un provizion de 700 lei pentru creantele nerecuperate (AVAS):
"Cheltuieli cu deprecieri exceptionale" |
"Provizioane pentru deprecierea creantelor - debitori diversi |
2. S-au constatat pierderi de materiale consumabile din calamitati, in valoare de 1.200 lei:
1.200 lei
"Cheltuieli cu pierderi din calamitati" |
|
"Materiale consumabile" |
e) Cheltuielile cu personalul (grupa 64) cuprind cheltuielile cu salariile personalului, asigurarile si protectia sociala si cheltuielile cu deplasarile, detasari, transferari.
Exemple:
1. Se inregistreaza salariile si alte drepturi salariale cuvenite personalului angajat cu carte de munca, in valoare de 15.000 lei:
"Cheltuieli cu salariile personalului" |
"Personal - salarii datorate" |
2. Se justifica un avans de trezorerie de 520 lei, prin cheltuieli privind diurna, transportul, cazarea:
"Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari" |
"Disponibil al bugetului local la trezoreria statului" |
f) Alte cheltuieli de exploatare (grupa 65) cuprind cheltuieli privind: pierderi din creante si debitori diversi (in situatia nerecuperarii unor sume aferente drepturilor din creanta ale institutiei publice) si alte cheltuieli precum: despagubiri, amenzi si penalitati.
Exemple:
1. Un debitor in valoare de 120 lei este scazut din evidenta contabila dupa prescriere:
"Pierderi din creante si debitori diversi" |
"Debitori diversi" |
2. Institutia varsa penalitati de 230 lei bugetului. Nu s-a stabilit o persoana vinovata:
"Alte cheltuieli operationale" |
"Alte datorii fata de buget" |
g) Cheltuielile financiare (grupa 66) cuprind:
- pierderi din creante legate de participatii (in cazul garantiilor platite pentru telefon, gaze, energie care nu se mai pot recupera);
- diferentele de curs valutar rezultate in urma reevaluarii disponibilitatilor si imprumuturilor in valuta primite de institutie la sfarsitul lunii, precum si in urma incasarii creantelor si a lichidarii datoriilor in valuta;
- diferentele din reevaluare si diferentele de curs aferente dobanzilor incasate, dobanzi de transferat Comunitatii Europene in cadrul programului SAPARD, sume de transferat bugetului de stat reprezentand castiguri din schimbul valutar in cadrul programului SAPARD, alte pierderi SAPARD;
- alte cheltuieli financiare.
Exemple:
1. Se inregistreaza diferente din reevaluarea contului EURO-SAPARD in valoare de 5.507 lei:
"Diferente din reevaluare si diferente de curs aferente dobanzilor incasate" |
"Disponibil din asistenta financiara externa nerambursabila" |
2. Se inregistreaza pierderea unei garantii la energie in valoare de 735 lei:
"Pierderi din creante legate de participatii" |
"Creante imobilizate" |
h) Alte cheltuieli finantate din buget (grupa 67) inregistreaza cheltuielile privind sumele alocate din bugetul Ordonatorilor principali de credite conform bugetului aprobat, respectiv: subventii de la buget, primele acordate, transferurile consolidate si transferurile neconsolidate, dobanzile aferente datoriei publice, imprumuturile acordate, rambursarile de credite.
Exemple:
1. Sunt efectuate plati din contul de finantare bugetara reprezentand subventii de la buget, in valoare de 12.000 lei:
"Cheltuieli privind subventiile de la buget" |
"Finantarea de la bugetul de stat" |
2. Sunt efectuate plati privind transferuri consolidate catre institutiile subordonate, in valoare de 70.000 lei:
"Cheltuieli privind transferurile consolidabile" |
"Disponibil din fondul de asigurari sociale de sanatate" |
3. Se efectueaza plati de 87.000 lei din contul de finantare bugetara reprezentand rambursari de credite:
"Cheltuieli privind rambursarile de credite" |
"Finantarea de la bugetul de stat" |
i) Cheltuieli de capital, amortizari si provizioane (grupa 68) cuprind: cheltuieli cu imobilizarile necorporale, corporale, in curs, rezerva de stat si de mobilizare.
Exemple:
1. Se achizitioneaza imobilizari corporale de 55.000 lei, ce fac parte din patrimoniul public al unei institutii:
"Cheltuieli cu imobilizarile corporal" |
"Furnizori" |
si concomitent:
"Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale |
"Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ teritoriale" |
2. Se constata lipsa de materiale din rezerva de stat si de mobilizare, trecute pe cheltuieli ca urmare a aprobarii acestora drept perisabilitati legale, in suma de 39.000 lei:
"Cheltuieli privind rezervele de stat si de mobilizare" |
"Materiale rezerva de stat si de mobilizare" |
3. Se inregistreaza cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor corporale, ce apartin domeniului privat al statului, in valoare de 17.000 lei:
"Cheltuieli operationale privind amortizarile" |
"Amortizari privind imobilizarile corporale" |
j) Cheltuieli ale bugetelor (grupa 69) cuprind: cheltuieli ale bugetului de stat, cheltuieli curente ale bugetului local, cheltuieli cu destinatie speciala ale bugetului local, cheltuieli din bugetul asigurarilor sociale de sanatate.
Exemplu:
1. La sfarsitul anului, se preiau de la institutiile publice finantate din bugetul local, cheltuieli in valoare de 320.000 lei, potrivit conturile de executie bugetara:
"Cheltuieli curente ale bugetului local" |
"Disponibil al bugetului local la trezoreria statului" |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1204
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved