Contabilitatea cheltuielior cu materiile prime, materiale si marfuri

Contabilitatea cheltuielior cu materiile prime, materiale si marfuri

Din categoria cheltuielilor cu materiile prime, materiale si marfuri fac parte mai multe elemente de cheltuieli materiale, primare care privesc activitatea de exploatare a unitatii.

Ele se cuprind la conturile din grupa 60 "Cheltuieli cu materii

prime, materiale si marfuri".

1.1 Cheltuieli cu materii prime

Se considera materii prime acele sortimente destinate consumului productiv care constituie substanta produselor finite.

Cheltuieli cu materii prime sunt formate din:

pretul de inregistrare al materiilor prime date in consum ;

pretul de inregistrare al materiilor prime constatate lipsa la inventariere;

diferentele de pret aferente materiilor prime date in consum sau constatate lipsa la inventariere.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu materii prime se realizeaza cu ajutorul contului 601 "Cheltuieli cu materii prime" care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu materiile prime date in consum sau constatate lipsa la inventariere;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 601 "Cheltuieli cu materii prime" pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

suma => Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime

date in consum

suma => Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime

constatate lipsa la inventariere

601 = 308 suma => Diferentele de pret aferente materiilor prime date

in consum sau constatate lipsa la inventariere

121 = 601 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

Cheltuieli cu materiale consumabile

Se considera materiale consumabile acele materiale care se folosesc in procesul de productie alaturi de materiile prime si care, de regula, nu se regasesc in substanta produsului finit.

Sunt formate din aceleasi componente mentionate la cheltuieli cu materii prime.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu materiale consumabile se realizeaza cu ajutorul contului 602 "Cheltuieli cu materiale consumabile"

Unitatile mari folosesc conturile de grad II formate din detalierea contului 602 "Cheltuieli cu materiale consumabile", si anume:

6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare"

6022 "Cheltuieli cu combustibilii"

6023 "Cheltuieli privind materialele pentru ambalat"

6024 "Cheltuieli privind piesele de schimb"

6025 "Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat"

6026 "Cheltuieli privind furajele"

6028 "Cheltuieli privind alte materiale consumabile"

Conturile 6021-6028 pot fi caracterizate astfel:

dupa continutul economic sunt conturi de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila sunt asimilate conturilor de activ;

se debiteaza cu materialele consumabile date in consum sau constatate lipsa la inventariere;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la conturile 6021-6028 pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

suma => Valoarea la pret de inregistrare a

materialelor consumabile date in

consum

suma => Valoarea la pret de inregistrare a

materialelor consumabile constatate

lipsa la inventariere

308 suma => Diferentele de pret aferente

materialelor consumabile date in

consum sau constatate lipsa la

inventariere

121 = 6021-6028 suma => Transferul cheltuielilor colectate la

sfarsitul perioadei asupra contului de

profit si pierdere.

1.3 Cheltuieli privind obiectele de inventar

Obiectele de inventar (de mica valoare sau scurta durata) fac parte din categoria stocurilor cumparate, fiind evaluate la cost de achizitie.

Obiectele de inventar se dau in consum pe baza de bon de consum.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind obiectele de inventar se realizeaza cu ajutorul contului 603 "Cheltuieli privind obiectele de inventar" care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu valoarea pretului de achizitie a obiectului de inventar;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 603 "Cheltuieli privind obiectele de inventar" pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

suma => Darea in consum a obiectelor de inventar 121 = 603 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.4 Cheltuieli privind materialele nestocate

Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile, nestocate de unitatea economica, care nu trec printr-un cont de gestiune (de stocuri) si care se inregistreaza pe masura aprovizionarii lor asupra cheltuielilor de exploatare (de exemplu imprimatele).

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind materialele nestocate se realizeaza cu ajutorul contului 604 "Cheltuieli privind materialele nestocate" care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu materialele nestocabile aprovizionate de la furnizori;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 604 "Cheltuieli privind materialele nestocate" pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

604 = 401 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate, cu

facturi de la furnizori

604 = 408 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,

fara facturi de la furnizori

604 = 471 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,

cu facturi, de la furnizori, in cazul cand acestea au

fost considerate anterior cheltuieli anticipate

121 = 604 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.5 Cheltuieli privind energia si apa

Consumurile de energie si apa, indiferent de destinatia lor, pe masura livrarii acestora de catre furnizori se inregistreaza ca o cheltuiala de exploatare.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind energia si apa se realizeaza cu ajutorul contului 605 "Cheltuieli privind energia si apa" care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu valoarea consumului de energie si apa;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 605 "Cheltuieli privind energia si apa" pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

suma => Valoarea consumurilor de energie si apa facturate

de furnizori

suma => Valoarea consumurilor de energie si apa pentru

care nu s-a primit factura furnizorilor

suma => Valoarea consumurilor de energie si apa

facturate de furnizori, inregistrate anterior la

cheltuieli anticipate, ce apartin perioadei curente

suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.6 Cheltuieli cu animale si pasari

Sunt considerate cheltuieli cu animalele si pasari valoarea animalelor si pasarilor achizitionate din afara unitatii, vandute sau constatate lipsa la inventariere.

Animalele si pasarile vandute, care provin din productia proprie, nu se trec asupra cheltuielilor, ele diminuand veniturile din productia stocata.

De asemenea, animalele si pasarile care se vand ca marfuri, rezultate, de regula, dupa sacrificare, se trec mai intai asupra contului de marfuri si apoi se vand ca atare.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu animalele si pasarile se realizeaza cu ajutorul contului 606 "Cheltuieli animalele si pasarile" care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu valoarea animalelor si pasarilor vandute sau constatate lipsa la inventariere ;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 606 "Cheltuieli cu animale si pasari" pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

suma => Valoarea la pret de inregistrare a animalelor si

pasarilor, provenite din afara unitatii, vandute

suma => Valoarea la pret de inregistrare a animalelor si

pasarilor, provenite din afara unitatii, constatate

lipsa la inventariere

suma => Diferentele de pret aferente animalelor si

pasarilor provenite din afara unitatii, vandute sau

constatate lipsa la inventariere

suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.7 Cheltuieli privind marfurile

Asemenea cheltuieli apar numai la unitatile care vand marfuri cu ridicata sau cu amanuntul.

Sunt formate din pretul de cumparare al marfurilor vandute sau constatate lipsa la inventariere.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind marfurile se realizeaza cu ajutorul contului 607 "Cheltuieli privind marfurile" care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu valoarea marfurilor vandute sau constatate lipsa la inventariere ;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 607 "Cheltuieli privind marfurile" pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

suma => Valoarea la cost de achizitie a marfurilor vandute

suma => Valoarea la cost de achizitie a marfurilor

constatate lipsa la inventariere

suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.8 Cheltuieli privind ambalajele

Fac parte din cheltuieli privind ambalajele:

ambalaje care circula in sistemul de vanzare-cumparare ce se vand ori apar ca lipsuri la inventariere;

ambalaje care circula in sistem de restituire ce nu se pot restitui furnizorilor.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind ambalajele se realizeaza cu ajutorul contului 608 "Cheltuieli privind ambalajele" care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu ambalajele care circula in sistem de vanzare-cumparare, ce se vand ori se constatate lipsa la inventariere precum si cu ambalajele care circula in sistem de restituire ce nu sunt restituite furnizorilor;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 608 "Cheltuieli privind ambalajele" pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

suma => Valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor care

circula in sistem de vanzare-cumparare, vandute sau

constatate lipsa la inventariere;

suma => Diferentele de pret aferente ambalajelor care

circula in sistem de vanzare-cumparare, vandute sau

constatate lipsa la inventariere;

suma => Valoarea ambalajelor care circula in sistem de

restituire, nerestituite furnizorilor;

suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.